Piramide antice pe teritoriul romanesc
Sona este un sat uitat de lume, asezat pe malul stang al Oltului, in apropiere de Fagaras. Singura deosebire intre Sona si celelalte sate din Tara Fagarasului consta in ciudatele ridicaturi de pamint de la marginea asezarii. Satenii s-au obisnuit cu “guruietii”, numele pe care l-au pus movilelor uriase de pe platoul de langa fostul CAP. Au incercat chiar sa le afle secretele, starniti de cele cateva evenimente spectaculoase ce se petrec in apropierea acestora. Prin sat se zice ca, daca se pune o lama de ras la o treime de baza, aceasta se ascute singura. Apa asezata in acelasi loc capata proprietati curative, iar carnea nu intra in putrefactie. Curiosi sa afle ce ascund inauntru, localnicii au incercat sa sape in movile, dar n-au fost lasati de autoritati. Nici arheologii chemati de ei n-au reusit inca sa dezlege misterele guruetilor, nefacand altceva decat sa alimenteze imaginatia iubitorilor de mituri.
Legenda Uriasilor
Cele opt movile de pamant sunt asezate pe un deal din apropierea satului. Candva au avut o forma piramidala, dar vantul si ploile le-au erodat. Sunt asezate pe doua linii paralele, la marginea unei terase lungi de aproximativ un kilometru. De departe nu-ti poti da seama de marimea lor, dar, ajuns la baza, te coplesesc. Obisnuiti cu prezenta movilelor, localnicii au incercat totusi de-a lungul anilor sa-si explice ce e cu acei munti de pamint, inalti de 20-30 de metri, ridicati chiar in mijlocul unei terase. Una dintre cele mai populare legende spune ca, pe vremuri,
niste uriasi au venit dinspre muntii Fagaras si au trecut Oltul. Pentru ca s-au umplut de noroi, cind au ajuns pe locul unde se afla piramidele, si-au scuturat incaltarile. Bucatile de pamant au format damburile. Alta legenda spune ca piramidele au fost ridicate de turci. Cand mergeau spre apus, otomanii isi lasau din turbane pamantul adus din Turcia. Chiar daca legendele care circula n-au facut decit sa le stirneasca si mai mult curiozitatea, localnicii n-au indraznit niciodata sa sape si sa vada ce ascund “piramidele” de la marginea satului. Cercetatori din Basarabia
De-a lungul anilor, din vorba in vorba, povestea guruietilor de la Sona a
ajuns si la urechile unor arheologi. La prima vedere, fiind acoperite de vegetatie, piramidele de la Sona pot fi asemuite cu tumulii sub care celtii si scitii isi ingropau capeteniile, impreuna cu un intreg tezaur de arme si podoabe. Cum aceste popoare au trecut si pe teritoriul tarii noastre, prima tendinta a arheologilor a fost sa le identifice cu tumulii. Mai mult, in jurul guruetilor de la Sona, arheologii au gasit ceramica din epoca tirzie a bronzului si din perioada Hallstat, de acum 1.200 de ani.Printre cei mai pasionati arheologi atrasi de misterul guruietilor de la Sona s-a numarat si profesorul universitar Gavril Budau. Arheologul a adus aici doi
cercetatori basarabeni, care au scris mai multe carti despre daci. Gavril Budau isi aminteste prima impresie cind a urcat pe una dintre movile: “Am vazut gauri de vulpi si pamintul nu era scos in afara, cum stiu eu, ca vinator, ci era cazut inauntru, deci poate exista un gol”. Unul dintre basarabenii veniti sa cerceteze movilele de la Sona este Andrei Vartic. Fizician de formatie, acesta a cercetat aproape toate cetatile dacice din Muntii Orastie. El crede ca piramidele au fost ridicate sau folosite de daci. Arheologii brasoveni sustin insa ca in zona nu au gasit decat putine bucati de ceramica dacica. Mormantul lui Decebal? Alte patru piramide asemanatoare exista la marginea unui sat apropiat de
Sona, la Halmeag. Acestea, insa, nu sint asa de bine conturate, fiind erodate de vint. Si langa satul Bunesti exista, de asemenea, guruieti. In apropierea lor s-au gasit urme de locuire dacica si o terasa asemanatoare celei de la Sona. Cercetatorul Andrei Vartic spune ca, pe harta, piramidele constituie virful unui triunghi dreptunghic ale carui laturi unesc varful Omu, dupa unii istorici muntele sacru al dacilor, si sanctuarul de la Racos. O ipoteza spectaculoasa a lui Vartic: dupa aranjamentul teraselor din jur, nu este exclus ca piramidele sa adaposteasca mormintul lui Decebal.
Nivelul de cunoaştere a piramidelor de pǎmânt se aflǎ la stadiul
legendelor şi al presupunerilor.
Oamenii de ştiinţǎ nu au întreprins
acţiuni concrete; în schimb demersurile jurnalistice au fost numeroase,
iar piramidele au fost mediatizate prin presa scrisǎ, Internet, TV.
Aceastǎ denumire (“piramide”), pe care am preluat-o şi noi, este
utilizatǎ de jurnalişti (1,2,3), de turişti ori de cercetǎtorii de
ocazie, adicǎ de aceia care le popularizeazǎ, inducându-le totodatǎ o
aurǎ enigmaticǎ, în mod voit sau involuntar. Dupǎ cum am vǎzut anterior,
denumirea se aflǎ într-o concordanţǎ firavǎ cu realitatea. Am
utilizat-o şi noi deoarece este înrǎdǎcinatǎ în memoria cititorilor.
Însǎ, termenul corect pentru a desemna formaţiunile respective este “guruieţe”, dupǎ cum le spun sǎtenii din Şona(4).
Legenda spune cǎ din terenul mlǎştinos situat în apropierea guruieţelor, un balaur mare a ieşit şi a
scuipat pǎmânt, creând movilele
care se observǎ astǎzi(5). O altǎ variantǎ spune cǎ “În urmă cu mulţi
ani acest ţinut ar fi fost stăpânit de o prinţesă pe nume Şona. Într-o
zi regatul ei a fost atacat de nişte uriaşi care au venit de peste
munţii Făgăraşi. Uriaşii au trecut prin apa Oltului. Ajunşi în acest loc
şi-au scuturat noroiul de pe picioare, iar bucăţile de pământ depus
sunt de fapt aceste movile.”(6).
Se mai spune cǎ guruieţele ar fi fost fǎcute de turci. În timpul campaniilor spre Apus, treceau pe aici şi îşi lǎsau din turbane pǎmântul cǎrat de acasǎ.(7).
Sunt amintite şi populaţiile celte şi scite, care au traversat la un moment dat şi spaţiul românesc.
Aceste popoare obişnuiau sǎ-şi
îngroape cǎpeteniile împreunǎ cu podoabe valoroase în astfel de movile,
denumite tumuli.(8).
O altǎ ipotezǎ spune cǎ guruieţele ar fi vestigii dacice (9).
Cât adevǎr se aflǎ în toate aceste legende şi presupuneri, vom încerca sǎ descoperim în cele ce urmeazǎ. Ce sunt de fapt aceste guruieţe? Cine le-a ridicat? Ce se aflǎ înǎuntru?
Oamenii de ştiinţǎ nu au întreprins
acţiuni concrete; în schimb demersurile jurnalistice au fost numeroase,
iar piramidele au fost mediatizate prin presa scrisǎ, Internet, TV.
Aceastǎ denumire (“piramide”), pe care am preluat-o şi noi, este
utilizatǎ de jurnalişti (1,2,3), de turişti ori de cercetǎtorii de
ocazie, adicǎ de aceia care le popularizeazǎ, inducându-le totodatǎ o
aurǎ enigmaticǎ, în mod voit sau involuntar. Dupǎ cum am vǎzut anterior,
denumirea se aflǎ într-o concordanţǎ firavǎ cu realitatea. Am
utilizat-o şi noi deoarece este înrǎdǎcinatǎ în memoria cititorilor.
Însǎ, termenul corect pentru a desemna formaţiunile respective este “guruieţe”, dupǎ cum le spun sǎtenii din Şona(4).Legenda spune cǎ din terenul mlǎştinos situat în apropierea guruieţelor, un balaur mare a ieşit şi a
scuipat pǎmânt, creând movilele
care se observǎ astǎzi(5). O altǎ variantǎ spune cǎ “În urmă cu mulţi
ani acest ţinut ar fi fost stăpânit de o prinţesă pe nume Şona. Într-o
zi regatul ei a fost atacat de nişte uriaşi care au venit de peste
munţii Făgăraşi. Uriaşii au trecut prin apa Oltului. Ajunşi în acest loc
şi-au scuturat noroiul de pe picioare, iar bucăţile de pământ depus
sunt de fapt aceste movile.”(6).Se mai spune cǎ guruieţele ar fi fost fǎcute de turci. În timpul campaniilor spre Apus, treceau pe aici şi îşi lǎsau din turbane pǎmântul cǎrat de acasǎ.(7).
Sunt amintite şi populaţiile celte şi scite, care au traversat la un moment dat şi spaţiul românesc.
Aceste popoare obişnuiau sǎ-şi
îngroape cǎpeteniile împreunǎ cu podoabe valoroase în astfel de movile,
denumite tumuli.(8).O altǎ ipotezǎ spune cǎ guruieţele ar fi vestigii dacice (9).
Cât adevǎr se aflǎ în toate aceste legende şi presupuneri, vom încerca sǎ descoperim în cele ce urmeazǎ. Ce sunt de fapt aceste guruieţe? Cine le-a ridicat? Ce se aflǎ înǎuntru?
Nu există jefuitori de comori, doar urmele lor
Fotografiile din interiorul piramidei au fost făcute de Radu Tănase, speolog, alpinist şi salvamontist
braşovean. În decembrie 2009, sătenii din Şona i-au povestit că, în urmă cu cîteva zile, hoţii ar fi dat iama la piramide. Veneau seara şi plecau la prima geană de lumină. Oamenii au vrut să afle ce fac străinii la guruieţii lor. Au văzut vreo cinci maşini de teren, 15-20 de persoane, două generatoare de curent şi nişte utilaje. Imediat au anunţat autorităţile. Au venit jandarmi şi poliţişti, care i-au prins pe infractori. Aceasta este versiunea lui Radu Tănase, aşa cum a auzit-o de la localnici. Dar Inspectoratul Judeţean de Poliţie Braşov nu confirmă că ar fi fost vreun jaf la Şona în decembrie 2009. „A existat o reclamaţie, dar conflictul a fost aplanat. Nu s-a întocmit niciun dosar penal pentru niciun fel de hoţi de comori“, spune comisarul-şef Liviu Naghi, purtător de cuvînt al Poliţiei Braşov. Orice s-ar fi petrecut, atunci cînd braşoveanul a ajuns cu familia să facă poze la piramide, intrările fuseseră acoperite. Un ciobănel s-a oferit să-i fie ghid. „
Mi-a arătat exact pe unde s-a dat spargerea în urmă cu o săptămînă. Greutatea lutului prăbuşise intrarea, eram gata să renunţ. Am riscat mult, dar am intrat. La început, pe burtă, apoi spaţiul s-a lărgit. Mi-a fost foarte greu să respir, aerul era închis. Pe bîjbîite, doar cu o lanternă, am înaintat pînă la capătul tunelului şi am făcut pozele pe care le vedeţi“, povesteşte Tănase. Cînd a ieşit, înţelegînd că interiorul piramidelor e un pericol pentru oricine ar intra nepregătit, alpinistul a astupat intrarea. Peste doi ani, revenind la Şona, a văzut că „natura sau altcineva a astupat-o şi mai bine“. Din piramidă ies gaze şi sunete
Galeriile par făcute de mîna omului, ceea ce confirmă spusele sătenilor despre tehnologia avansată a celor ce au explorat piramida. Iar faptul că sînt scurte şi au direcţii diferite demonstrează că s-au făcut măsurători şi direcţia a fost corectată din mers. Aceasta este părerea speologului care e convins că „au fost foarte aproape să găsească acea cameră de care se tot vorbeşte, dar n-au avut noroc“. El crede că piramida nu e
un joc al naturii, ci o construcţie făcută cu un scop. Este treaba arheologilor să desluşească enigma piramidelor de la Şona, dar pînă acum, nu au publicat nimic. „Încă de pe vremea colectivului, s-a încercat pătrunderea în movilă. După primele săpături, au ieşit nişte gaze urît mirositoare care au împînzit tot satul. Şi a început să se audă un vuiet. După ce au astupat, s-a terminat cu vuietul. Asta mi-au povestit sătenii“, mărturiseşte Tănase. Stelian Coşuleţ, şeful secţiei de Arheologie a Muzeului de Istorie Judeţean Braşov, apreciază că în fotografiile lui Tănase se vede o grotă săpată de mîna omului în gresie. Ceea ce ar contrazice ipoteza geologilor care afirmă că piramidele sînt din argilă. Cercetări nu s-au făcut. În schimb, arheologul confirmă că „unii autori consideră aceste formaţiuni de la Şona ca fiind de natură antropică şi le leagă de religia şi astronomia dacilor. În acest caz, ar data din secolele V î.H.- I d.H. Certe sînt doar aşezările din epoca bronzului, de pe malul Oltului“. Şi totuşi, piramidele sînt cunoscute pe dinăuntru
Umblă o vorbă prin Şona că, în preajma piramidelor, trebuie să mergi cu grijă, ca nu cumva să-i trezeşti pe uriaşi. Iar dacă încerci să sapi mai adînc te apucă o frică de moarte şi o rupi la fugă. Vulpile care găsesc intrările în piramide nu mai ies niciodată. Şi încă multe alte poveşti deapănă localnicii despre Complexul de la Şona. Unii, însă, au păreri mai serioase. Că piramidele lor au legătură cu sanctuarul de la Sarmizegetusa şi cu cetatea Rîşnovului. Cercetătorul Andrei Vartic a unit punctul unde se află piramidele cu punctul sanctuarului dacic de la Racoş şi cu vîrful Omu. A obţinut un triunghi dreptunghic cu unghiurile de 30 şi 60 de grade. Pe linia Şona-Omu se află templul dacic de la Şinca Veche. Se pare că zona este încărcată de istorie antică, dar încă nedescoperită. Cum este cazul comorii lui Decebal, pe care toată lumea o caută de cîteva decenii încoace fără rezultat. Braşoveanul Valentin Thrcaar, pasionat de paleoastronautică, conspiraţii şi tot ce e încă nedescoperit, a spus că la Şona este îngropat însuşi Decebal. Este convins că acei căutători de comori au fost stimulaţi de afirmaţia lui, publicată în august 2009 în Monitorul Expres, iar în decembrie au încercat să dea lovitura. Din moment ce nu există hoţi, nu putem găsi nici răspunsuri. Dar dovezi există. Fotografiile lui Radu Tănase, primul şi singurul care a imortalizat interiorul unei piramide de la Şona, demonstrează că misterioasele construcţii nu sînt chiar atît de neexplorate pe cît se susţine oficial. Dacă oamenii de ştiinţă au aflat ce este aici, de ce rezultatele cercetărilor rămîn secrete?
Fotografiile au fost realizate de braşoveanul Radu Tănase
Piramidă de cristal in Triunghiul Bermudelor?
Triunghiul Bermudelor: misterios, extraterestru, mortal. Timp de decenii cercetătorii au incercat sa
lamureasca misterul celui mai
enigmatic loc de pe Pamant. Unii cred ca anomaliile, dispariţiile şi
fenomenele ciudate pot fi explicate prin cauze naturale. Altii cred ca
acestea sunt urmele unei culturi avansate, necunoscute, care a lăsat în
urmă o tehnologie fantastica … generatoare de energie, care pot deforma
timpul si spatiul şi patrunde in alte lumi.De curand, doua echipe de exploratori americani şi francezi au facut o descoperire monumentala: un corp parţial translucid, ca o piramida de cristal ce se afla pe fundul mării Caraibe.
Aceasta structura gigantica, probabil mai mare decat Marea Piramida a lui Keops din Egipt, şi descoperita accidental în 1968 de către medicul Ray Brown din Arizona, a fost verificata în mod independent de către cele doua echipe de scafandri din Franţa şi SUA.
Piramida ar putea confirma afirmaţiile inginerilor care cred ca initial piramidele au fost create ca sursa masiva de energie, ar susţine afirmaţia ca vechiul oras-stat Atlantida a existat, sau chiar ar putea furniza răspunsuri la intamplarile misterioase, care s-au înregistrat începând cu secolul 19 în regiunea Atlanticului numita si Triunghiul Bermudelor.
Altii sustin ca dacă într-adevăr legendara Atlantida a existat, printre ramasitele sale mitice s-ar afla si misterioasa masina-Vortex, maşină care ar putea fi încă intactă, pe fundul oceanului. O astfel de masina, spun ei, ar fi probabil în formă de piramidă şi ar reprezenta şablonul iniţial pe care ulterior culturile din întreaga lume l-au copiat.
Piramide misterioase împrăştiate în întreaga lume
Structuri piramidale au fost descoperite peste tot: in Nordul, Centrul şi Sudul Americii, Europa de Est, tundra îngheţată din Siberia, China de Nord şi Centrală, şi chiar, Antarctica. Piramida de la Polul Sud nu poate fi confirmată deoarece se afla la peste o milă sub gheaţă şi imaginile acesteia sunt controversate.
Cu ani în urmă, ruinele unei misterioase culturi au fost descoperite pe o mică insulă numită Malden, în mijlocul Oceanului Pacific. S-a stabilit ca ruinele sunt ramasitele unei piramide antice.
Descoperirea a zguduit oamenii de stiinta din toata lumea. Se vor grabi ei sa investigheze? Probabil ca nu, avand in vedere implicatiile unei asemenea descoperiri.
surse
http://geografilia.blogspot.ro/2011/08/piramidele-de-pamant-de-la-sona-judetul.html
http://piatza.net/piramide-antice-pe-teritoriul-romanesc/
http://piatza.net/piramida-de-cristal-in-triunghiul-bermudelor/?utm_source=feedburner&utm_medium=feed&utm_campaign=Feed%3A+PiatzaNet+%28Piatza.Net%29