Epava unui OZN-ului prabusit langa insulele japoneze Okinawa

Unul dintre înalţii oficiali ai guvernului japonez, care cunoaşte elemente despre operaţiunea secretă de recuperare a rămăşiţelor unui OZN eşuat în ocean la data de 4 decembrie 2012, a acceptat să dea unele detalii în legătură cu această acţiune, sub acoperirea anonimatului. Sursa a confirmat că marina Japoneză a recuperat un fragment masiv dintr-o navă de provenienţă extraterestră. Oficialul japonez a declarat: „Afirm în deplină cunoştinţă de cauză că scafandrii Marinei de pe distrugătorul JS Kurama au adus la suprafaţa apei un fragment mare din epava unui OZN. La acţiunea de recuperare au luat parte atât ingineri militari, cât şi civili. Fragmentul epavei se afla acum în siguranţă la bordul JS Kurama, care este nava folosită de marină japoneză pentru astfel de operaţiuni de salvare.”
Aceeaşi sursă guvernamentală, care lucrează în cadrul biroului Primului Ministru japonez, a oferit mai apoi detalii despre felul în care guvernul şi armata japoneză au plănuit să ţină secretă această operaţiune faţă de mass-media internaţională. „Guvernul plănuieşte să nege totul în legătură cu acest OZN. Marile agenţii de ştiri încă nu s-au sesizat în legătură cu acest eveniment şi asta convine guvernului nostru. Totuşi, unele agenţii mai mici, independente, cum ar fi Inothernewz.com, au răspândit vestea şi asta îi sperie destul de mult pe cei care au fost implicaţi în această operaţiune. Cu cât se vor pune mai puţine întrebări, cu atât mai bine. După cum vă puteţi imagina, recuperarea epavei OZN-ului a fost clasificată deja la cel mai înalt nivel.” OZN-ul a fost însă observat de reporterii mai multor agenţii de ştiri, de Poliţie şi de alte vehicule de salvare, în momentul în care s-a prăbuşit în ocean.
Sursa a declarat că mai întâi scafandrii s-au scufundat în Oceanul Pacific, observând epava OZN-ului şi făcând mai multe fotografii. Cu ajutorul acestor fotografii, inginerii de la bordul vasului militar au pus la punct un plan de ridicare la suprafaţă a unei părţi din OZN-ul eşuat. „Fragmentul din epavă cântăreşte mai mult de o tonă. Suprafaţa lui metalică este dintr-o substanţă ce nu este cunoscută pe planeta noastră. Teste suplimentare vor fi făcute imediat.” a mai spus oficialul. El a descris piesa din OZN-ul eşuat în ocean ca fiind „un fragment masiv de metal care este mai mare dec ât un apartament de mărime medie din Tokio.”
Guvernul japonez nu a permis agenţiilor de ştiri să facă fotografii la locul recuperării, dar cu toate acestea Inothernewz.com a reuşit să obţină o imagine a vasului JS Kurama în timpul operaţiunii de salvare. Din păcate, operaţiunea efectivă nu a putut fi observată, deoarece Marina a interpus flancul distrugătorului între malul portului şi zona de unde a fost ridicată epavă. Oficialul japonez a declarat că guvernul nu are de gând să permită apariţia vreunei fotografii a obiectului respectiv. „După ce toate fragmentele vor fi recuperate, ele vor fi duse imediat la o bază militară de înaltă securitate din insula Okinawa. Cel puţin această este intenţia la momentul de faţă” a mai spus sursa guvernamentală. În final, ea totuşi a adăugat: „Lumea are dreptul să cunoască adevărul despre acest obiect din spaţiu care a eşuat pe Pământ. Este mult prea important ca să fie ţinut secret. În următoarea perioadă vor apărea fără îndoială numeroase negări ale oficiliatilor cu privire la acest eveniment. Însă populaţia are dreptul să ştie, are dreptul să cunoască toate acestea.”
Marina Japoneză a dat publicităţii următoarea fotografie, surprinsă în timp ce OZN-ului se prăbuşea în apele oceanului:
Purtătorul de cuvânt al Marinei, Yoshido Hari, a declarat: „Am dorit să oferim lumii această fotografie şi astfel să confirmăm ştirea. Menirea ei este să susţină ceea ce unii oameni din Okinawa tocmai au observat că s-a petrecut. Vom rămâne probabil încă multe zile pe ocean, până când vom reuşi să recuperăm întregul OZN, dar în cele din urmă vom reuşi să facem aceasta.”
Ulterior, se pare că guvernul japonez a luat hotărârea să divulge totul prin agenţiile internaţionale de ştiri şi să prezinte filmări documentate ale OZN-ului şi ale operaţiunii de salvare din ocean, însă ca un făcut tot atunci două echipe de „oameni de ştiinţă” americani au sosit fulgerător în Japonia, „pentru a-i susţine şi ajuta pe oamenii de ştiinţă japonezi în eforturile lor de a descifra misteriosul obiect”. Şi, bineînţeles, de atunci nu s-a mai auzit nimic despre acesta.
În spiritul prostiei, minciunii şi manipulării cu care ne-au obişnuit guvernanţii actuali - guvernul Japoniei nu face excepţie – influenţat de asemenea şi de presiunea diplomatică americană -, ascunzând cât mai bine acea operaţiune de recuperare a OZN-ului prăbuşit de ochii presei şi a televiziunilor particulare. 
Iată însă că primele semne şi efecte neplăcute ale prăbuşirii OZN-ului au început deja să apară: exact în zona în care nava extraterestră a eşuat, în urmă cu câteva zile au apărut la suprafaţa apei cadavrele a milioane de peşti şi vietăţi marine, moarte datorită emisiei unei substanţe foarte toxice ce s-a scurs din nava eşuată.
Primele estimări arata că este vorba de aproximativ 50 de tone de peşte, care s-au răspândit de-a lungul coastei. 
Site-ul Inothernewz.com a furnizat câteva fotografii ale plajelor. Mulţi peşti prezintă arsuri de diferite grade pe corp sau răni adânci în jurul ochilor. Inothernewz.com este una dintre foarte puţinele agenţii internaţionale de ştiri care se ocupă de acest caz foarte special, pe care guvernul japonez îl doreşte de asemenea foarte secret. Agenţia a reuşit să stabilească legătura cu un oficial din cadrul cabinetului Primului Ministru japonez, care are acces la informaţiile despre desfăşurarea acestei operaţiuni. Această sursă oficială din guvernul japonez a afirmat la scurt timp după ce a fost contactată de către Agenţia de ştiri, că moartea peştilor are o legătură directă cu prăbuşirea OZN-ului în acea zonă a Oceanului. Sursa a declarat că la bordul vasului militar JS Kurama, care efectuează operaţiunile de salvare a epavei, se afla o echipă de oameni de ştiinţă care au anunţat biroul Primului ministru că din OZN se scurge o substanţă toxică ce infestează apele oceanului, ridicându-se la suprafaţa lui. Mai mult decât atât, în contact cu apa substanţa respectivă eliberează anumiţi vapori toxici; din această cauză, operaţiunile au fost oprite mai multe ore.
Rezidenţii din raza portului sunt uimiţi şi totodată îngrijoraţi, deoarece nu au mai văzut niciodată aşa ceva până acum. Tsutomu Irabu, de 57 de ani, mărturiseşte: „N-aş fi crezut aşa ceva, dacă nu aş fi văzut cu ochii mei. Este pentru prima dată când văd aşa ceva. Mirosul de putrefacţie este îngrozitor.” Pe de altă parte, Yamato Endo, 18 ani, declară: „Îmi este frică să ating vreun peşte. Eu cred că substanţa care le-a cauzat moartea este foarte toxică şi nu provine de pe planeta noastră. Nu vreau să mă infectez.”
Inothernewz.com a întrebat oficialul japonez când va hotărî Primul Ministru dacă va permite agenţiilor de ştiri să aibă acces la relatarea cu lux de amănunte a acestui incident excepţional pentru omenire. Sursa guvernamentală a declarat: „Acesta este chiar motivul pentru care am acceptat să dau toate aceste declaraţii până în momentul de faţă. Poporul japonez are dreptul deplin să cunoască ce anume s-a petrecut în apele sale teritoriale. Transparenţa este foarte importantă pentru mine, ca oficial guvernamental, dar am rezerve în această direcţie în ceea ce-l priveşte pe Primul Ministru. Din ceea ce ştiu, este posibil să treacă o foarte lungă perioadă de timp până când Cabinetul lui va da declaraţii în acest sens şi nici măcar acest lucru nu este sigur că se va petrece vreodată. Îmi pare rău, este foarte trist ceea ce se petrece.” Aceeaşi sursă oficială din guvernul japonez a afirmat în continuare în legătură cu imensele cantităţi de pește mort de la ţărm: „Sunt sigur că în următoarele ore şi zile vor sosi câteva echipe care vor strânge imediat peştele mort, având grijă să nu lase nicio urmă a acestui eveniment sau a vreunei posibile legături a lui cu prăbuşirea OZN-ului. Guvernul va nega absolut totul în legătură cu acest eveniment. Primul Ministru a fost foarte supărat atunci când Marina Japoneză a permis apariţia acelei fotografii a prăbuşirii OZN-ului. Marina a primit imediat ordin să nu mai publice nimic ori să mai facă vreun comentariu cu privire la acest incident, fără aprobarea directă a Primului Ministru.”
Comentariile sunt aproape de prisos. Ne întrebam însă retoric: oare cum îşi imaginează aceşti „lideri” care ne conduc că lumea va rămâne mereu la stadiul de imbecilizare şi prosteala actuală, în care ea este în mod deliberat menţinută?



sursa
http://www.edituradaksha.ro/articles/view/guvernul-japonez-confirma-in-mod-oficial-recuperarea-partiala-a-unei-epave-ozn-a42 
http://www.edituradaksha.ro/articles/view/epava-ozn-ului-prabusit-langa-insulele-japoneze-okinawa-este-blamata-pentru-moartea-a-milioane-de-pesti-a53 

Desertul geometric - Enigma liniilor de la Nazca

Cu peste o mie de ani inainte de era noastra, valea Nazca, o regiune desertica pe coasta de sud a statului Peru, a fost ocupata de o populatie a carei tehnologie agricola sofisticata i-a permis sa construiasca un sistem de irigatii, imbunatatind recoltele, si sa extinda aria cultivabila. In urmatorii 1500 de ani misterioasa populatie a facut progrese la tesatorie, olarit si arhitectura. Dar cea mai remarcabila realizare culturala a acestui popor ramane crearea unei extraordinare arte terestre, a carei utilitate practica a ramas un mister pana in zilele noastre.
Asa-numitele „linii de la Nazca”, mai multe mii la numar, constau din cinci feluri de semne, despre care William H. Isbell scrie:
,,Cele mai obisnuite sunt liniile drepte. Mii de asemenea linii marcheaza desertul in toate directiile – de-a lungul, de-a latul si de-a curmezisul… Uneori liniile se intorc si constituie figuri geometrice complexe, cu zigzaguri sau seturi de paralele prelungite de linii oscilatorii. In al doilea rand sunt figurile geometrice – triunghiuri sau forme trapezoidale alungite, – care pentru prima oara au fost observate din vazduh… In al treilea rand vin schitele de animale si plante infaptuite prin linii curbe… Adesea, cele trei categorii fonneaza o singura reprezentare… O a patra clasa de semne terestre include mai multe tipuri de gramezi de roci… A cincea categorie de semne e constructia din desene realizate pe povarnisurile dealurilor”.
Unele linii sunt inguste, nu depasesc 6 inci in latime, altele sunt late de sute de iarzi. Unele linii se intind pe distanta de multe mile. Populatia Nazca le-a realizat dizlocand pietrele intunecate din teren si asezandu-le apoi in forma modelelor dorite. William E. Shawcross scrie:
„Figurile si desenele se desfasoara pe o suprafata captusita cu un material numit poleiala desertului, pe care daca o inlaturi dai peste solul de culoare crem-roz. Aceste suprafete de culoare deschisa constituie «liniile de la Nazca»; datorita conditiilor de clima, stabila si uscata, au ramas neschimbate de-a lungul secolelor.”
Ceea ce face ca aceste linii – care altminteri i-ar interesa doar pe arheologii sud-americani – sa constituie o curiozitate generala este faptul ca ele (desi nu toate) se pot distinge numai din vazduh, de la inaltime. Aspectul acesta a determinat cercurile arheologice conventionale sa faca interpretari diferite. Prima sugereaza ca figurile aveau probabil semnificatie religioasa (ele nu erau „drumuri” cum crezusera unii) din care cauza nu erau menite ochilor oamenilor de rand, sau poate chiar nu trebuiau sa fie expuse deloc vederii oamenilor. “A doua interpretare avansa ideea ca populatia Nazca detinea mijloace de a se inalta in atmosfera cu balonul, ceea ce le permitea sa pluteasca deasupra zonelor respective. Aceasta a doua varianta nu este imposibila, dar ea nu e sustinuta de dovezi.

Semnale luminoase adresate zeilor?
Liniile de la Nazca au patruns in cultura populara nu mult dupa declansarea erei O.Z.N.-urilor care au fost puse in legatura cu vizitele extraterestrilor pe pamant. In deceniul de dupa 1950, cand interesul fata de O.Z.N.-uri a proliferat datorita cartilor si articolelor aparute in cotidiene si reviste cu privire la acest subiect, unii cercetatori si-au indreptat atentia catre mitologie, carti si hrisoave vechi, cautand sa obtina dovezi despre contacte spatiale din cele mai vechi timpuri. In editia din octombrie, 1955, a revistei Fate, James W. Moseley, arheolog amator si partizan infocat al fenomenului O.Z.N., sugera ca deoarece semnele nu erau vizibile de pe pamant, „populatia Nazca a construit uriasul sistem ca semnalizare pentru vizitatorii sositi de pe alte planete, ori – poate – pentru vreo rasa pamanteana, avansata tehnologic [probabil din Atlantida] care ii vizita din cand in cand”.

Tema a fost preluata de George Hunt Williamson, arheolog amator si persoana contactata de farfurii zburatoare, care i-a dedicat un intreg capitol intitulat „Semnale luminoase pentru zei”, in lucrarea sa “Calea spre ceruri” (1959) in care scria:
,,Existau «zei din ceruri» ce pogorasera pe pamant in vremuri pierdute in negura timpurilor. Dar, oare, de ce veneau ei si care era rostul acestor linii perfect (sic) astronomice?… Acesti «zei» sau mesageri ceresti trebuie ca aveau legatura cu civilizatii pamantene cu mult superioare; poate ca populatiile acestea ii ajutau pe «zei» construind liniile si figurile, ori poate ca «zeii» erau doar maestri-arhitecti care proiectau, constructia propriu-zisa fiind efectuata de rasa pamanteana”.
„Inaltele civilizatii avansate” la care se referea Williamson erau originare de pe continentele disparute Lemuria si Atlantida, iar „zei” erau – desigur – populatiile extraterestre. Williamson considera ca terenurile ce prezinta interes din punct de vedere arheologic, inclusiv liniile, fusesera construite la „centri magnetici”, acolo unde aeronavele spatiale se puteau aproviziona cu combustibili.

La inceputul deceniului al saptelea, autorii francezi Louis Pauwels si Jaques Bergier au publicat un best-seller (care a aparut in Anglia sub titlul Zorii magici si in America sub titlul Dimineata magicienilor, in 1963), oferind cititorilor un talmes-balmes de speculatii, despre ceea ce, curand, aveau sa fie numit „astronautii stravechi”, lucrare in care se mentionau si liniile de la Nazca. Aceste speculatii au capatat cea mai larga circulatie prin intermediul cartii lui Erich von Daniken – Carele zeilor – publicata mai intai in Germania de vest in 1968 si ulterior tiparita in lumea intreaga. Pentru Daniken, liniile reprezentau un aerodrom unde aterizau si de unde decolau aeronavele spatiale.
De fapt, natura liniilor nu vine in sprijinul acestei interpretari. Un critic vehement al lui Daniken remarca: „Nu este rational sa crezi ca aeronave extraterestre de inalta perfectiune aveau nevoie de asemenea locuri de aterizare.” Pe langa aceasta – scria el -„terenul moale, nisipos, nu este deloc potrivit pentru construirea unui aerodrom.” Totusi, pe baza cartii lui Daniken a fost realizat un film documentar care s-a bucurat de succes urias, iar speculatiile sale au fost reluate si reciclate la nesfarsit in perioada de avant a astronautilor-stravechi, din deceniul de dupa 1970, lasandu-i cu gura cascata pe creduli si pe cei usor impresionabili.

Profesorul Clive Ruggles, de la Universitatea din Leicester, crede ca liniile Nazca, vechi de 1.500 de ani, sunt de fapt un labirint, o complicata cale spirituala.
Desi vazute din avion desenele au forma unor animale, Clive crede ca ele nu au fost concepute sa fie privite, ci parcurse pe jos, in cadrul unui ritual initiatic, scrie Daily Mail.
Mai multi cercetatori britanici au analizat timp de 5 ani liniile create de cultura Nazca intre anii 100 i.Hr.-700 d.Hr.

Specialistii au folosit imagini din satelit, dar si cercetari la fata locului, parcurgand la picior aceste linii. Insumate, aceste linii au 4,4 km.
Profesorul Ruggles spune ca si-a dat seama de existenta labirintului inca din anul 1984, insa la inceput nu stia ce scop avea acesta.
Liniile Nazca din Peru au fost observate pentru prima data de arheologul Toribio Mejia Xesspe, in anul 1927, in timp ce se plimba pe dealurile din jur. In ciuda unei credinte larg raspandite, acest desene nu se vad numai din avion, ci si de pe dealurile din jur.
Primii care le-au cercetat cu interes au fost arheologii Paul Kosok si Maria Reiche. Ei au sustinut ca desenele indicau oamenilor din trecut locul de unde rasar Soarele si stele.
Liniile au fost trasate cu ajutorul unor bete, apoi un mic strat de sol a fost inlaturat, realizandu-se astfel o adancime a liniilor de 10-15 cm.

Unul dintre cei mai ferventi sustinatori ai teoriilor extraterestre, scriitorul elvetian Erich von Däniken, a sugerat in numeroase randuri ca ansamblul ar fi fost conceput pentru a servi drept pista de aterizare pentru navele unor antici vizitatori din spatiu. Asa cum era de asteptat, replica oamenilor de stiinta a venit prompt: suprafata platoului este alcatuita din sol moale si pietris, inadecvata aterizarii vreunei aeronave.
Ceea ce oamenii de stiinta au ignorat (sau au omis in chip deliberat) este posibilitatea ca aterizarea sa nu necesite in mod obligatoriu roti. Dar, din nou, si aceasta este o speculatie. Si atunci care este rostul bizarei lucrari? In anii ’40, exploratorul american Paul Kosok o considera „cel mai mare manual de astronomie din lume”, vazand in dispunerea liniilor sale indicii care trimiteau clar la un observator astronomic.

Celebrele liniile de la Nazca sint in pericol de a dispare pentru totdeauna, inainte ca secretul lor sa fi fost descifrat. Ironie a soartei, dupa secole in care deasupra acestui colt de desert peruvian abia daca mai cadea cite un strop de apa, enigmaticele linii sint amenintate acum sa fie sterse de inundatii.
Acolo unde nu ploua cu secolele
"Liniile inca nu au fost sever afectate, dar sintem foarte ingrijorati." Acestea au fost cuvintele cu care Jorge Ramos, un dintre oficiali de la Institutul de Cultura din Peru, a deschis o conferinta de presa. De fapt, problema cea mai grava nu o constituie ploaia in sine, neobisnuit de puternica pentru aceasta zona a globului. Foarte nelinistitoare sint in schimb torentele care provin din apa acumulata in vaile laterale.
Confruntati cu riscul de a pierde cel putin o buna parte din aceasta comoara intrata in patrimoniul UNESCO in 1995, autoritatile peruviene fac toate eforturile pentru a o salva. Astfel, sute de muncitori si voluntari lucreaza intr-un ritm nebun pentru a sapa canale de scurgere sau ridica diguri, in functie de specificul terenului, pentru a obliga apa sa ocoleasca zonele critice. Ei spera ca in felul acesta vestigiile enigmaticei civilizatii Nazca, sa fie crutate. Sa mentionam ca dezolanta situatie survine la putin timp dupa ce autoritatile reusisera sa instituie un control eficient al regiunii, cu scopul de a interzice turistilor sa treaca cu masinile direct peste linii.
Un mister inca intact

Despre misterioasele desene efectuate in plin desert si care nu pot fi vazute decit din aer nu se stie aproape nimic. Nu e deloc limpede cum au fost realizate si nici in ce scop. Au fost descoperite in 1939 si se cunoaste doar ca apartin culturii Nazca (700 i.H. - 900 d.H.), dar nu au putut fi datate.
Evident, ipotezele nu lipsesc. Daniken afirma in 1968 ca am avea de fapt o serie de aerodromuri destinate extraterestrilor, dar presupunerea cade, caci terenul este prea fragil. Tot el revine in 1972, spunind ca e vorba doar de balize de semnalizare pentru stravechi "vizitatori din ceruri" care au promis ca se vor intoarce. Maria Reiche vine ulterior cu o teorie sustinind ca Nazca este cea mai mare carte de astronomie din lume, intinsa pe 500 de km2. Insa cartografierea amanuntita urmata de o simulare pe calculator arata ca desenele au o orientare aleatorie si nu reflecta ca s-ar fi tinut cont de repere astronomice. In 1980, Anthony Aveni recurge la solutia cea mai simpla si acorda desenelor o semnificatie religioasa, dar fara a le explica pe fiecare in parte din acest unghi de vedere. Dupa inca trei ani, Henri Sterlin gaseste functia rituala: pe conturul desenelor se bateau tarusi de care se legau fire ce urmau a constitui urzeala unor tesaturi imense. Cade si aceasta ipoteza, nefiind sprijinita decit de convingerea autorului.
Misterul continua.
Precizam ca sute de voluntari au sarit sa dea o mina de ajutor pentru a salva impresionantele vestigii ale culturii Nazca. Iata insa ca nici marile organizatii nu au stat degeaba. Mai greu - birocratia, bat-o vina! - dar s-au pus in miscare. Si miscarea cea mai convingatoare a facut-o UNESCO, cu o donatie de 50.000 de dolari. Din aceasta suma, dupa cum precizeaza CNN News, 30.000 de dolari sint destinati masurilor de urgenta pentru salvarea liniilor prin indiguire si saparea unor canale de scurgere. Restul de 20.000 de dolari sint prevazuti pentru un plan de conservare pe termen lung si atragerea turistilor.
Conform aceleiasi surse, arheologul Luis Guillermo Lumbreras, sub conducerea caruia se vor desfasura lucrarile, a declarat pentru cotidianul "El Comercio " ca, din fericire, inundatiile au afectat doar o linie mai putin importanta, situata cu 14 kilometri mai la sud de faimoasele figuri. Dupa parerea sa, ceea ce se intimpla acum in desertul Nazca este numai unul dintre primele semne ale modificarilor globale ale climei.

(SURSA: CNN News).

surse
http://www.almeea.com/enigma-liniilor-de-la-nazca/
http://m.protv.md/stiri/international/misterul-faimoaselor-linii-nazca-din-peru-a-fost-descifrat-ce.html

Inima are propriul ei „creier” şi este „conştientă”

Până nu de mult, opinia ştiinţifică şi a celor mai mulţi oameni era aceea că sursa conştiinţei este creierul. Această viziune materialistă şi totodată penibilă prin îngustimea ei de percepţie şi înţelegere tinde să fie înlocuită tot mai mult de studii şi observaţii de ultimă oră, care atestă faptul că conştiinţa provine mai curând dintr-o acţiune comună a creierului şi a trupului.
În acest proces, se pare că inima joacă un rol determinant. Oamenii de ştiinţă au ajuns în sfârşit la concluzia că inima nu este doar o simplă „pompă” a organismului, ci ea reprezintă un sistem foarte complex care integrează un „creier” propriu. A luat astfel naştere o disciplină, numită neurocardiologie, care demonstrează că inima este un organ senzorial şi totodată un centru foarte activ pentru primirea şi procesarea feluritelor informaţii de la organism. Sistemul nervos al inimii (sau „creierul” ei) îi permite să înveţe, să-şi amintească şi chiar să ia decizii active în ceea ce priveşte modul ei de funcţionare, într-un mod independent de creierul central al fiinţei. Mai mult decât atât, numeroase experimente au arătat că semnalele pe care inima le trimite neîncetat creierului influenţează funcţionarea centrilor nervoşi superiori care implică percepţia, cunoaşterea şi procesarea emoţiilor.

Pe lângă reţeaua neurală complexă de comunicare dintre inimă şi creierul fiinţei (sau trupul ei), s-a descoperit că inima comunică de asemenea numeroase informaţii cu creierul şi întregul organism prin intermediul câmpurilor de natură electromagnetică. De fapt, se poate spune că inima este organul care generează cel mai puternic şi extins câmp electromagnetic din întregul nostru organism. În comparaţie cu câmpul electromagnetic produs de creier, cel care este generat de inimă este de 60 de ori mai intens, pătrunzând fiecare celulă a corpului. Uluitor este faptul că din punct de vedere magnetic, câmpul este de 5000 de ori mai puternic decât cel produs de creier şi poate fi detectat chiar şi de la câţiva metri depărtare de trup cu ajutorul magnetometrelor performante.
Inima generează o serie continuă de pulsuri electromagnetice în care intervalul de timp dintre fiecare bătaie variază într-un mod dinamic şi complex. Chiar şi ritmurile cerebrale se sincronizează după activitatea ritmică a inimii; de asemenea, s-a observat că atunci când fiinţa este cuprinsă de sentimente profunde de iubire şi apreciere, presiunea sângelui şi ritmul respiraţiei, pe lângă alte sisteme oscilatorii, sunt corelate cu ritmul inimii. Se poate spune astfel că ritmul inimii, ce generează un câmp vibratoriu specific în întregul organism, reprezintă totodată un semnal de sincronizare pentru întreaga fiinţă. Cu alte cuvinte, inima radiază neîncetat un puls energetic care este ritmic, ce interacţionează cu organele trupului şi cu alte structuri ale sale. Această viziune avangardistă, dar corectă, presupune că ştiinţa clasică să facă un pas înainte şi să înveţe faptul că modelele informaţionale pot fi codate energetic şi transmise astfel prin intermediul câmpurilor de unde.
Informaţiile despre starea emoţională a unei fiinţe umane sunt de asemenea comunicate în întregul corp prin intermediul câmpului electromagnetic al inimii. Astfel, ritmul bătăilor inimii se modifică în mod semnificativ în funcţie de natură emoţiilor pe care le trăim. Emoţiile negative, cum ar fi mânia sau frustrarea, sunt asociate cu o funcţionare dezordonată şi incoerentă a ritmului. Prin contrast, emoţiile pozitive – cum ar fi iubirea sau aprecierea - determină modele ritmice ordonate şi coerente ale inimii. La rândul lor, modificările în ritmul de bătaie al inimii determină schimbări corespunzătoare în structura câmpului electromagnetic ce radiază din inimă, ce sunt măsurabile printr-o tehnică numită analiza spectrală. Savanţii au arătat astfel că manifestarea continuă a unor stări emotive pozitive, benefice, determina un mod armonios de funcţionare a organismului, numit coerenţă psihofiziologica. Acest model de funcţionare al organismului implică un nivel considerabil micşorat de stres al fiinţei, diminuarea „monologului interior al minţii”, claritate mentală, discernământ şi performante intelectuale.

sursa
http://www.edituradaksha.ro/articles/view/inima-are-propriul-ei-creier-si-este-constienta-a37

Tehnici de creştere a vibraţiei şi menţinerea unui nivel energetic ridicat

Pe parcursul unei zile, trecem prin multe situaţii care ne secătuiesc de energie şi ne alungă vibraţiile pozitive: şeful se poartă urât fără motiv; partenerul de viaţă şi/sau copiii au o zi mai agitată, ceea ce poate duce la tensiuni în familie; nervi în trafic; zgomot insuportabil; veşti proaste; diverse alte provocări care pur şi simplu ne consumă energia. Iar atunci când vibraţiile ne ajung pe o frecvenţă joasă, este foarte greu să ne concentrăm pentru realizarea scopurile noastre sau să ne propunem să fim fericiţi.

1. Cântă
A cânta este cea mai rapidă şi mai uşoară metodă de a-ţi creşte vibraţia. E foarte greu să te simţi trist sau deprimat atunci când cânţi. Încearcă să cânţi un cântec cu versuri. Cântă cât te ţin plămânii, de parcă ai fi într-un muzical pe Broadway. Dacă eşti timid, găseşte-ţi un loc unde să nu te vadă şi să nu te audă nimeni. E foarte distractiv să inventezi alte cuvinte pentru un cântec mai vechi. La fel de amuzant este să faci karaoke. Încearcă să cânţi şi atunci, mai ales atunci când eşti trist şi nu ai chef. Cântă dimineaţa, când îţi pregăteşti copiii pentru grădiniţă sau pentru şcoala ori când te pregăteşti pentru o noua zi de muncă; şi vei vedea că ziua ţi se va îmbunătăţi semnificativ.

2. Fă mişcare
Când îţi mişti corpul, înviţi Spiritul Universal în interiorul tău şi îţi mişti energiile interne, astfel încât distrugi posibilele blocaje energetice din zona chakrelor. Dansează! Pune-ţi o melodie şi mişcă-te în ritmul muzicii. Dacă nu-ţi place să dansezi, fă exerciţii. Fă o plimbare, pe jos sau cu bicicleta, urcă scări, ridică greutăţi. Pune-ţi muşchii la treabă. Acest lucru te va împământa, te va reconecta cu propriul corp şi cu Pământul. Aminteşte-ţi că eşti o fiinţă spirituală într-un corp fizic şi că trebuie să ai grija de corpul tău pentru ca el să-ţi poată adăposti în siguranţă spiritul. Poţi să încerci şi Qigong, Tai Chi sau Yoga. Toate conţin meditaţie şi îşi propun să reconecteze mintea, corpul şi spiritul. Mişcarea corpului curăţa sistemul limfatic şi eliberează endorfinele care dau senzatii plăcute în corp. Mişcarea energizează. Când oamenii sunt trişti sau deprimaţi, nu au tragere de inimă spre mişcare şi preferă statul la televizor sau în pat. Dacă eşti pe o frecvenţă negativă, impune-ţi să faci mişcare. Plimbă-te puţin sau dansează pe melodia preferată. Vei observa o schimbare considerabilă a vibraţiilor tale. 

3. Râzi
Umorul îţi ridică întotdeauna vibraţiile. Există un motiv pentru care s-a spus că râsul este cel mai bun medicament. Daca abia te târăşti prin viaţă şi te simţi zdrobit, găseşte un motiv de râs. Râzi chiar de tine şi de situaţia în care eşti. Învaţă să nu te iei prea în serios. Dacă nu poţi să râzi de propria situaţie, atunci găseşte motive de râs în altă parte. Uită-te la o comedie, la un filmuleţ amuzant sau citeşte o carte de bancuri. Râsul eliberează endorfine în corp. Foarte rar vezi oamenii deprimaţi râzând. Dacă ar râde, în mod sigur ar reuşi să scape de depresie. Cand eşti în stare să râzi, chiar dacă te afli într-o situaţie mai dificilă, acest lucru te va conduce într-un punct de unde vei putea să acţionezi şi astfel vei scăpa de vibraţiile joase. Când a fost ultima dată când ai râs din tot sufletul, astfel încât să te doară stomacul sau să-ţi dea lacrimile? Este un sentiment minunat de eliberare, care merită încercat mai des. 

4. Meditează
Meditaţia este o metodă excelentă de a ne reconecta cu mintea şi spiritul. E recomandat să ne aşezăm într-o poziţie confortabilă, să punem muzică relaxantă pe fundal, să aprindem câteva lumânărele parfumate. Apoi să ne concentrăm pe respiraţie. Să observăm inspiraţiile şi expiraţiile. Să facem câteva expiraţii adânci. Vom observa că ne vin multe gânduri în minte. E bine să le lăsăm să intre şi să plece. Să fim conştienţi de gândurile noastre şi apoi să le dăm drumul. Putem să rămânem în această stare, pentru a ne bucura de momentul prezent sau putem face o meditaţie care să ne separe, prin imaginaţia noastră, de ego şi să ne ducă în comunicare cu sinele, cu intuiţia, cu ghizii noştri spirituali. E recomandat să facem exerciţii zilnice de meditaţie, timp de 10 minute. Unora le place să mediteze dimineaţa, imediat ce se trezesc, pentru a rămâne cu această stare bună pe tot parcursul zilei. Mai există şi varianta meditaţiei înainte de a merge la culcare, pentru eliberarea tuturor energiilor negative acumulate pe parcursul zilei. Meditaţia poate fi făcută la birou, în timpul pauzei de prânz sau oricând în timpul zilei.

5. Curăţare energetică
Există un corp energetic de lumină în interiorul fiecăruia dintre noi. Pe parcursul unei zile, acest corp energetic se impregnează cu experienţele şi energiile altora. Unele dintre acestea te vor energiza, însă altele te vor seca de energie. Poţi însă să-ţi refaci energiile, devenind conştient de ele şi făcând câţiva paşi pentru a ţi le reechilibra. Iată câteva metode de curăţare energetică rapidă:
– Respiră adânc de zece ori. Respiraţia adâncă reduce tensiunile din corp şi oxigenează sângele. Tot ea ţine la distanţă stările de mânie, de frică sau depresie. Pe inspiraţie e bine să spunem următoarea mantra: „Inspir iubirea şi lumina din Univers. Permit numai iubirii şi luminii să locuiască în mine“. Si apoi, pe expiratie:„Îndepărtez negativitatea şi reziduurile ei din corpul meu. Sunt iubire“.
– Fă o baie fierbinte. Apa are puteri purificatoare, atât fizic cât şi energetic. Când faci baie, e bine să repeţi: „Îndepărtez toate energiile negative din corpul meu. Sunt plin de iubire şi lumina de la Sursa Universală “. Imaginează-ţi că apa este lumina alba, care te inconjoara cu dragoste şi te ocroteşte.
– Spune o rugăciune. Cere ca energiile tale să fie purificate. Spune: „Sunt înconjurat de lumina albă a iubirii. Cer să fiu un vas curat pentru energia provenită de la Sursa Universală , să împart dragoste şi binecuvântări oriunde mă duc“.
– Echilibrează-ţi chakrele. Chakrele sunt puncte de lumină din corp, care conectează corpul energetic la corpul fizic. Fiecare chakra reprezintă o parte a vieţii tale. Fă o meditaţie de purificare a chakrelor, prin care să-ţi imaginezi că fiecare zonă devine curată.

6. Numără-ţi binecuvântările
Recunoştinţa este printre cele mai înalte vibraţii din Univers. A fi recunoscător îţi poate ridica vibraţia în câteva secunde. Indiferent de ce ţi se întâmpla în viaţă, poţi găsi ceva pentru care să fii recunoscător. Chiar atunci când ţi se întâmplă ceva rău, încearcă să găseşti binecuvântarea din spatele situaţiei. Scrie, în fiecare dimineaţă sau în fiecare seară, zece lucruri pentru care eşti recunoscător. Pot fi lucruri simple, de care te bucuri zilnic. Iată câteva exemple:
– Sunt recunoscător pentru că familia mă iubeşte şi ştiu că pot conta pe dragostea şi sprijinul ei în orice situaţie.
– Sunt recunoscător pentru sănătatea mea.
– Le sunt recunoscător oamenilor care m-au provocat astăzi, pentru ca mi-au dat şansa să evoluez spiritual.
– Sunt recunoscător pentru că am cel mai călduros şi confortabil halat de baie.
– Sunt recunoscător pentru sănătatea copiilor mei.
– Sunt recunoscător pentru că am suficienţi bani ca să cumpăr alimente sănătoase.
Când devii conştient de toate aceste binecuvântări din viaţa ta, atunci începi să funcţionezi pe alte frecvenţe, să emani mai multă energie pozitivă, ceea ce îţi va aduce şi mai multe binecuvântări în viaţă. Când te simţi mânios, trist, vinovat, plin de temeri, începe să-ţi numeri binecuvântările din viaţă. Vei vedea că situaţia nu e atât de rea pe cât pare.

7. Ţine un jurnal
Scrierea gândurilor te ajută să le analizezi mai bine. Să te exprimi, chiar şi pe hârtie, poate fi un exerciţiu terapeutic, ce îţi poate folosi ca etalon a ceea ce ai fost şi cât de departe ai ajuns la un moment dat. Poţi folosi jurnalul şi pentru a-ţi înregistra binecuvântările zilnice, dar şi pentru a-ţi exprima gândurile. Acest lucru te ajută să-ţi creşti vibraţiile, pentru că, în loc să-ţi depozitezi sentimentele negative în corp, poţi scăpa de ele, încredintându-le hârtiei. În acelaşi timp, te poate ajuta să gasesti solutii si sa-ti ordonezi gandurile intr-o maniera logica. Iti poti folosi jurnalul: pentru a-ti face listele zilnice de sarcini; pentru a descrie experientele de dezvoltare personala, prin care ai trecut la un moment dat, poate chiar zilnic; sau pentru a-ti nota scopurile pe care ti le propui. Poti scrie acolo scrisori pentru cei de care esti prea speriat ca sa le vorbesti direct sau poti scrie cateva randuri pentru cei pe care esti furios si fata de care nu te poti exprima fara sa-ti pierzi cumpatul. Poti scrie orice in jurnalul tau. Este, cum am spus, un exercitiu terapeutic. Insa e bine ca jurnalul sa-l pastrezi intr-un loc sigur, sa fie numai al tau, sa nu-l vada nimeni, pentru ca in jurnal esti TU cu TINE, fara retineri.
  
8. Ajută-i pe ceilalţi
Este un mod simplu si eficient de a-ti creste vibratia. Cand ai grija de cineva, acea persoana iti este recunoscatoare. Recunostinta este o vibratie foarte inalta. Si cand ajuti pe cineva sa atinga acea stare, aceeasi energie pozitiva se proiecteza si asupra ta. Nu trebuie sa facem gesturi eroice pentru a-i ajuta pe ceilalti. Putem sa dam telefoane rudelor mai invarsta si sa ne interesam de ele. Sa cumparam o cafea pentru cineva care pare ca are nevoie. Sa lasam un bacsis mai mare pentru un chelner care pare obosit, sa facem un compliment unui strain, sa donam haine unui adapost de copii. Si am putea face zece astfel de actiuni in fiecare zi. Cand avem o stare emotionala buna, este usor sa facem asa. Insa este si mai important sa ajutam atunci cand suntem tristi si deprimati. Fii o binecuvantare in viata cuiva, doar pentru un moment, si ai sa vezi cum iti creste vibratia.
  
9. Iartă
Stii ca, atunci cand iti mentii starea de furie sau de suparare pe cineva, sistemul tau energetic sufera foarte mult? E ca si cum ai lua o greutate de cateva kilograme si ai purta-o cu tine tot timpul. Cand ierti, de fapt alegi sa renunti la acea greutate. Acest lucru te face sa fii mai usor si iti creste vibratia. Dar, asa cum stim toti, despre iertare e mai usor de vorbit, decat de facut. Mai intai, da-ti seama ca sentimentele de furie, pe care le cari cu tine in viata, iti fac rau TIE, nu persoanei care te-a jignit. Daca cineva iti da un cactus, cat timp il vei tine in mana? Pana iti vor intra tepii in piele? Pur si simplu da-i drumul, lasa-l sa cada, leaga-ti ranile ingrijeste-le si vindeca-te. Daca alegi sa tii cactusul in mana in continuare, nu poti sa invinovatesti pe nimeni altcineva decat pe tine pentru ca te doare. Invata lectia care decurge din experienta respectiva si mergi mai departe. Cand te simti jignit, tratat nedrept, asuma-ti responsabilitatea si mergi mai departe. Nu fi aspru cu tine, doar realizeaza ce ai actionat rau in situatia respectiva si decide cum ar fi mai bine sa te comporti in viitor. Trimite-i iubire celui care ti-a facut rau. Fii empatic. Intelege ca persoana repectiva se comporta asa, pentru a-si satisface si ea nevoia de iubire. Simte compasiune pentru cei care nu au primit iubire in viata si cred ca vor obtine atentie prin comportamente agresive. Poate celui care te-a ranit ii pare rau ca a facut-o, dar nu vrea sa recunoasca. Poate nu a vrut sa te raneasca, dar nici nu vrea sa-si recunoasca vina. Poate sufera atat de tare, incat actul lui a fost un stigat de ajutor. Incerca sa vezi situatia din punctul lui de vedere. Toata lumea greseste. Iarta-te pe tine si pe ceilalti. Ne aflam aici pentru a invata. Nu e nevoie sa porti greutati insuportabile in spate. Nu lasa ura si mania sa-ti consume parte din viata. Fa loc doar iubirii. 

10. Iubeşte!
Iubirea este cea mai inalta frecventa vibrationala posibila. De aceea e bine sa gasim moduri de a iubi si de a ne afla cat de mult posibil pe frecventa ei.
Trimite iubire altora. Inchide ochii si imagineaza-ti persoana careia vrei sa-i trimiti dragoste. Imagineaza-ti cum se misca energia din inima ta inspre a ei. Poate fi colorata in roz, verde, galben, alb. Imagineaza-ti fluxul de iubire dintre voi. E posibil ca persoana respectiva sa te contacteze mai tarziu si sa-ti spuna ca s-a gandit la tine. Exprima-ti dragostea fata de ceilalti. Stiu TOTI oamenii din viata ta pe care ii iubesti, ca ii iubesti? Cand le-ai spus-o ultima oara? Si cand le-ai aratat-o? Printr-o imbratisare, o strangere de mana, un zambet? Imparte permanent in juru-ti aceste lucruri, pentru ca ceilalti sa stie permanent ca ii iubesti.
Aminteste-ti de conexiunea ta cu Sursa. Nu esti niciodata singur. Sursa Universala este permanent legata de tine si permanent accesibila. Inchide ochii si deschide-ti inima pentru a primi Iubirea Universala. Imagineaza-ti o raza de lumina care vine din Univers si intra direct in inima ta. Ea va fi acolo mereu. Nu trebuie sa faci ceva sa o castigi, ea pur si simplu ESTE. Las-o sa-ti spele temerile, vina, rusinea, furia, depresia. Adu-ti aminte ca esti permanent conectat cu Sursa de Iubire Universala. Conecteaza-te la aceasta energie atunci cand te simti rau.
Iubeste-te pe tine insuti. Acorda-ti timp pe parcursul zilei pentru a-ti oferi iubire. Du-te la masaj, imbratiseaza- te singur, zambeste in oglinda si spune-ti: „Te iubesc. Multumesc ca esti aici“. Trimite iubire celulelor din corpul tau. Fa o lista cu lucruri pe care iti place sa le faci si fa-le cat mai des cu putinta.

Nu aştepta ca ceilalţi să-ţi ofere dragoste. Hraneşte-te singur ca să ii poti hrăni pe alţii. Acorda-ţi timp să-ţi echilibrezi energiile, pentru a avea capacitatea să imparţi dragostea ta cu ceilalţi.

sursa

http://www.301.ro/zece-moduri-de-a-ne-energiza-si-de-a-ne-ridica-vibratia

Cele şapte minuni sau semne - EVANGHELIA DUPĂ IOAN - Rudolf Steiner - continuare

vezi prima parte
Am arătat, în cazul primului semn, prin întreaga constelaţie de raporturi modul de intervenţie asupra lumii fizice, şi anume printr-o armonizare a sufletelor, prin ceea ce rămâne încă în domeniul legăturilor de sânge. A fost primul semn unde forţele lui Christos se arată cel mai puţin. Ea avea înă nevoie să fie susţinută de forţele sufleteşti ale mamei şi de cele existente în apa din natură, apa proaspătă de izvor. Aici forţa entităţii christice ne întâmpină la cel mai mic nivel. Dar ceea ce este important este că forţa christică trece asupra altui suflet, pregătit să o primească, şi prin aceasta produce efecte. Esenţial este că forţa christică are chiar puterea de a pregăti celelalte suflete pentru ca să apară efecte. Ea a sensibilizat pe comeseni în aşa fel încât să simtă şi ei că apa are gust de vin. Dar o forţă adevărată se fortifică prin acţiunea în sine. Când Christos ajunge să exercite a doua oară această forţă, ea a crescut deja. După cum cea mai elementară forţă se întăreşte prin exerciţiu, cu atât mai mult se întăreşte o forţă spirituală când a fost folosită o dată cu succes.
2. Semnul arătat prin vindecarea fiului unui slujitor regesc;
Al doilea semn este, după cum ştiţi din Evanghelia după Ioan, vindecarea fiului unui slujitor regesc. Prin ce este vindecat fiul slujitorului regesc? Nici aici nu puteţi înţelege ceea ce s-a petrecut în realitate decât dacă citiţi corect Evanghelia după Ioan, dacă aveţi în vedere cuvintele care constituie esenţa acestui capitol. În versetul 50 din capitolul 4, după ce slujitorul regesc îi spune lui Iisus din Nazaret necazul său, citim:
„Iisus îi spune: Du-te, fiul tău trăieşte. Omul a crezut cuvântul pe care i l-a spus Iisus şi a plecat.”
Şi aici avem două suflete, sufletul lui Christos şi cel al tatălui al cărui fiu era bolnav. Şi cum acţionează cuvântul lu Christos: „Du-te, fiul tău trăieşte”? Acţiunea sa trezeşte în celălalt suflet forţa de a crede cele spuse. Aceste două forţe acţionează împreună. Cuvântul lui Christos a avut forţa de a se aprinde în celălalt suflet, încât slujitorul regesc a crezut. Dacă omul nu ar fi crezut, fiul său n-ar fi fost vindecat. Astfel, o forţă acţioneză asupra alteia: este nevoie de amândouă. Aici forţa christică se ridică la o treaptă mai înaltă. La nunta din Cana avea încă nevoie, pentru a putea acţiona, de susţinerea forţei materne. Acum însă a venit momentul în care forţa christică poate revărsa imediat în sufletul slujbaşului împărătesc cuvântul care aprinde scânteia. Aici avem o potenţare a forţei christice.
3.  Vindecarea slăbănogului, care era bolnav de 38 de ani;
Al treilea semn este vindecarea bolnavului de lângă scăldătoarea Betezda, suferind de 38 de ani. Şi aici trebuie să citim cuvântul cel mai important, care luminează tot restul:
„Iisus i-a spus: Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă.”
Bolnavul tocmai îi explica lui Iisus că îi era imposibil să se mişte:
„Doamne, nu am pe nimeni care să mă arunce în scăldătoare atunci când se tulbură apa; că până să vin eu altul coboară înaintea mea” (5, 7).
Atunci Christos îi spune – lucru de asemenea important, căci era o zi de Sabat, care făcea să domnească o atmosferă de sărbătoare şi de cea mai pură iubire între oameni –, îmbrăcând ceea ce avea de zis în cuvintele: „Ridică-te, ia-ţi patul şi umblă!” (5, 8). Cuvinte pe care trebuie să le legăm de altele, nu mai puţin importante:
„Iată că ai fost vindecat. De acum să nu mai păcătuieşti, ca să nu ţi se întâmple ceva mai rău.” (5, 14)
Ce vrea să spună prin asta este că boala pe care o avea de 38 de ani acest om era datorată păcatului său. Dacă acest păcat fusese comis în această viaţă sau într-o viaţă anterioară nu discutăm acum. Ceea ce ne interesează este că Christos a revărsat în sufletul lui forţa de a face ceva, forţă care pătrunde până în natura moral-sufletească a celuilalt. Aici avem o altă potenţare a forţei christice. Mai înainte era vorba de ceva ce putea acţiona doar până la nivelul fizicului, de ceva ce avea ca rezultat ceva fizic. Acum însă este o boală despre care Christos însuşi spune că este în legătură cu păcatul bolnavului. În acest moment Christos ştie să intervină chiar asupra sufletului bolnavului. Anterior avusese încă nevoie de concursul tatălui bolnavului; acum forţa Sa acţionează în sufletul bolnavului, iar ceea ce îi dă un farmec în plus este că faptul se petrece în ziua Sabatului. Omul modern nu mai are un simţ pentru astfel de lucruri, dar cel care trăia în spiritul Vechiului Testament înţelegea ce voia să se spună prin aceea că vindecarea s-a petrecut în ziua de Sabat. Tocmai de aceea iudeii au fost atât de tulburaţi văzând cum acest bolnav îşi „ia patul” într-o zi de Sabat. Această subliniere este deosebit de importantă. Atunci când citesc Evangheliile oamenii ar trebui să înveţe să gândească! Faptul că bolnavul care de 38 de ani nu putea merge a putut fi vindecat şi acum mergea n-ar trebui considerat ca de la sine înţeles; un paragraf ca cel ce urmează ar trebui să le dea de gândit:
„Deci ziceau iudeii către cel vindecat: Astăzi este zi de Sabat şi nu îţi este îngăduit să-ţi iei patul.” (5, 10)
Ceea ce îi frapează pe iudei nu este atât vindecarea acesui om cât faptul de a-l vedea purtându-şi patul în ziua de Sabat! Vindecarea acestui bolnav este legată de întrega conjunctură a acţiunii în ziua de Sabat. În Christos însuşi trăieşte acest gând: Dacă Sabatul urmează să fie într-adevăr o zi sfântă în ochii lui Dumnezeu, sufletele trebuie să aibă, prin forţă divină, o putere specială în această zi. Prin această putere Christos acţionează asupra celui aflat în faţa Sa, ea s-a transferat asupra sufletului bolnavului însuşi. Şi în timp ce înainte bolnavul nu găsise în el forţa de a birui urmările păcatului, acum el primeşte această putere prin acţiunea forţei christice. Avem o altă intensificare a forţei christice.
4. Hrănirea celor cinci mii de oameni;
 Să examinăm mai întâi cel de al patrulea semn, cel al hrănirii celor cinci mii de oameni. Să căutăm şi aici cuvintele cele mai importante din toate. În astfel de lucruri întotdeauna trebuie să ne gândim că o întâmplare de acest gen nu poate fi analizată cu o conştienţă cum este cea din ziva de azi. Dacă cei care au scris depre Christos în epoca în care a fost scrisă Evanghelia după Ioan ar fi avut mentalitatea pe care o are epoca noastră materialistă, ei ar fi scris într-adevăr cu totul altfel; căci ar fi fost surprinşi de cu totul ale lucruri decât cele care i-au frapat. Cele mai importante cuvinte însă – celelalte nu i-au frapat în mod deosebit, nici măcar faptul că pot fi hrăniţi cinci mii de oameni din puţinul care era –, care sunt în mod special reliefate, sunt acestea:
„Şi Iisus a luat pâinile şi, mulţumind, a dat ucenicilor şi ucenicii celor ce şedeau; asemenea şi din peşti cât au voit.” (6, 11)
Ce face aşadar Christos Iisus aici? Pentru a împlini ceea ce trebuia să se întâmple, El se foloseşte de sufletele discipolilor, ale celor care erau cu El şi care se ridicaseră treptat la nivelul Său. Era nevoie de participarea lor. Ei se află în jurul Lui; El poate trezi acum în ei o forţă sufletească de filantropie. Forţa Sa se revarsă în afară asupra lor. Cum s-au petrecut cele ce s-au întâmplat, despre asta vom mai vorbi. Să notăm însă că şi aici forţa christică cunoaşte o intensificare. Înainte ea s-a revărsat în sufletul celui bolnav de 30 de ani; acum ea se extinde în sufletele discipolilor. Aici acţionează în afară acea tensiune de forţe care trece de la sufletul Domnului la sufletul discipolilor. Forţa s-a extins de la un suflet la sufletele celorlalţi. Acum în sufletele discipolilor trăieşte acelaşi lucru ca în sufletul lui Christos.
Dacă oamenii ar vrea să spună: Ce se întâmplă printr-o astfel de influenţă? să se oprească la ce ne spune experienţa. Ei ar trebui să încerce să observe ce se întâmplă când forţa puternică a lui Christos nu acţiona singură ci aprindea forţa din alte suflete, astfel încât ea lucra mai departe. Astăzi nu întâlneşti oameni cu o credinţă atât de vie – poate ei cred teoretic, dar nu cu suficientă forţă. Ştiinţa spiritului ştie foarte bine ce s-a întâmplat.
Avem, aşadar, un crescendo de la o treaptă la alta a forţei christice.

5. Semnul arătat prin apariţia lui Christos mergând pe mare;
Al cincilea dintre semne este relatat în acelaşi capitol şi începe astfel:
„Şi când s-a făcut seară, ucenicii Lui s-au coborât la mare.
Şi, intrând în corabie, mergeau spre Capernaum, dincolo de mare.
Şi s-a făcut întuneric şi Iisus încă nu venise la ei.
Şi suflând vânt mare, marea se întărâta.
După ce au vâslit deci ca la 25 sau 30 de stadii, au văzut pe Iisus venind pe mare şi apropiindu-se de corabie; şi ei s-au înfricoşat.” (6, 16-19)
Cei care editează astăzi Evangheliile scriu deasupra, ca un fel de titlu absolut inutil, de pildă: „Iisus umblă pe mare”, ca şi cum asta ar fi fost scris undeva în text. Nu asta este spus, ci: „Ucenicii îl văzură pe Iisus venind pe mare.” Asta este de fapt. Noi trebuie să luăm Evangheliile textual. Forţa lui Christos s-a întărit şi mai mult! Ea a devenit atât de puternică prin exersarea firească din cadrul ultimelor acţiuni, încât poate acum nu numai să treacă de la un suflet la celelalte; sufletul lui Christos nu numai că se împărtăşeşte, prin forţele Sale, sufletelor celorlalţi, dar El poate apărea în propria Sa statură înaintea celuilalt suflet, dacă acesta este pregătit pentru aşa ceva. Aşadar, faptele sunt acestea: Cineva se află într-un loc. Forţa Sa este atât de mare încât ea acţionează asupra oamenilor aflaţi departe, la distanţă. Forţa christică acţionează însă atât de puternic acum încât ea nu numai că descătuşează în discipoli o forţă, aşa cum a făcut pe munte, unde are loc înmulţirea pâinilor – acolo forţa doar s-a transferat asupra ucenicilor pentru a putea produce minunea. Acum ucenicii au forţa să Îl vadă pe Christos şi să-L privească în propria Sa făptură, deşi. ochii lor fizici nu Îl pot vedea acolo unde este. Christos a putut deveni vizibil în depărtare celor al căror suflet s-a unit deja cu al Său. Acum însă făptura Sa a ajuns să poată fi văzută spiritual. În momentul în care pentru discipoli posibilitatea de a-L vedea fizic dispare, apare cu atât mai puternic posibilitatea de a-L vedea spiritual – şi ei Îl văd pe Christos. Această vedere la distanţă este de aşa natură încât te face să vezi imaginea obiectului ca şi cum ar fi în imediata ta vecinătate. Încă o treaptă mai sus a forţei christice.
6. Semnul dat prin vindecarea orbului din naştere
Următorul semn este vindecarea orbului din naştre.
Povestirea acestei vindecări, aşa cum este înfăţişată în Evanghelia după Ioan, a fost cu totul deformată. Aşa cum o cunoaşteţi dumneavoastră din Evanghelii, ea sună aşa:
„Şi trecând, Iisus a văzut un orb din naştere.
Şi ucenicii lui L-au întrebat, zicând:
Învăţătorule, cine a păcătuit, acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?
Iisus a răspuns: Nici el n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci ca să se arate în el lucrările lui Dumnezeu.” (9, 1-3)
Şi apoi El îl vindecă. Este oare cu adevărat creştinesc să interpretezi aceasta astfel: Acest om s-a născut orb nu pentru că părinţii săi ar fi păcătuit, nu pentru că ar fi păcătuit el însuşi, ci Dumnezeu l-a făcut orb pentru ca Christos să poată veni şi, spre gloria lui Dumnezeu, să poată să înfăptuiască această minune? Aşadar, pentru a putea trece în contul lui Dumnezeu o acţiune era nevoie mai întâi ca respectivul să fie făcut orb de Dumnezeu! Dacă ai citit astfel, nu vei fi citit corect. În realitate nu este deloc greşit spus că „în acest orb trebuie să se arate lucrările lui Dumnezeu”.
Dacă vrem să înţelegem acest semn trebuie să urcăm la sensul ce se dădea în trecut cuvântului „Dumnezeu”. Cel mai uşor putem face aceasta dacă ne referim la un alt capitol, unde Christos este acuzat tocmai pentru a fi spus despre Sine însuşi că El şi Dumnezeu sunt una. Ce răspunde El?
„Iisus le-a răspuns: Nu este scris în legea voastră că eu am zis: Dumnezei sunteţi?” (10, 34)
Cu alte cuvinte, Christos răspunde: În adâncul fiecărui suflet omenesc există gemenele unui Dumnezeu, există ceva divin. De câte ori nu am spus noi că al patrulea principiu al entităţii umane, Eul, este un germene al divinităţii în om! „Voi sunteţi Dumnezei!” înseamnă: În voi locuieşte ceva divin! Acest divin este ceva diferit de om, de omul ca persoană, aşa cum trăieşte ea între naştere şi moarte; el nu este nici ceea ce omul moşteneşte de la părinţii lui. De unde provine acest divin, această individualitate a omului? Ea trece din întrupare în întrupare prin multe vieţi pământeşti. Această individualitate vine dintr-o viaţă pământească anterioară, dintr-o întrupare anterioară. Aşadar, nu părinţii sunt cei care au păcătuit, nici personalitatea sa, pentru care obişnuim să spunem „Eu”. Dar ceea ce a făcut ca acest om să se nască orb în această viaţă îşi are cauza într-o viaţă anterioară. El a devenit orb pentru ca în orbirea sa să se arate lucrările lui Dumnezeu în el dintr-o viaţă anterioară. Karma, legea cauzei şi efectului, este indicată aici cât se poate de clar de către Christos Iisus. Asupra cui trebuie acţionat în acest caz pentru ca să poată fi vindecată această boală? Trebuie acţionat nu asupra Eului trecător, cel care trăieşte între naştere şi moarte, ci trebuie forat mai adânc, până la Eul care trece dintr-o viaţă în alta. Din nou avem o potenţare a forţei christice. Până aici am văzut că ea nu a acţionat decât asupra a ceea ce este în prezent; acum ea acţioneză asupra a ceea ce supravieţuieşte morţii şi se continuă de la o viaţă la alta. Christos se simte pe El însuşi ca reprezentant al Eu sunt-ului. Revărsându-şi forţa Sa în Eu sunt, Christos-Dumnezeu Cel înalt împărtăşindu-se Dumnezeului din om, El îi dă omului puterea de a se vindeca pe sine dinăuntru. Acum Christos pătrunde până în forul cel mai intim al sufletului. Forţa Sa se execită asupra individualităţii veşnice a bolnavului şi o întăreşte, prin aceea că în individualitatea bolnavului îşi face apariţia chiar forţa lui Christos, coborând în felul acesta până la urmările încarnărilor sale anterioare.
Ce intensificare mai poate cunoaşte această forţă christică? Nu îi mai rămâne decât ca Christos să se apropie de om şi să trezescă în el propriul Său impuls, ca celălalt să primescă în aşa fel forţa christică încât întreaga sa fiinţă să se pătrundă de ea şi el să devină un alt om, un om pătruns de Christos. Acest lucru se petrece la învierea lui Lazăr! Aici avem o nouă intensificare a fortei christice. Forţa christică urcă din treaptă în treaptă.
Unde găsim în lume un document liric de o compoziţie mai magistral gândită decât această Evanghelie? Şi cine nu s-ar înclina cu respect văzând cum aici evenimentele sunt astfel zugrăvite încât cunosc o gradaţie din treaptă în treaptă şi o înlănţuire minunată? Fie şi numai prin compoziţia artistică a Evangheliei după Ioan şi tot ar trebui să ne înclinăm în faţa autorului ei. În ea totul este gradat, din treaptă în treaptă, şi se potenţează.

Numai cine ştie să citească şi să înţeleagă despre ce este vorba poate presimţi însă sensul profund şi covârşitor al Evangheliei după Ioan.
Antroposofia este astăzi chemată să aşeze în faţa sufletelor noastre acest sens uriaş.

va urma
sursa
http://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA112/GA112_CF09.html
vezi partea a treia