miercuri, 30 mai 2012

Femeia cu cel de al treilea ochi deschis

Cu mult timp în urmă, bărbaţii şi femeile puteau să folosească al treilea ochi. Era în vremea când zeii veneau pe pământ şi se amestecau printre oameni. Dar oamenii, văzând-se urmaşi ai lor, au încercat să-i omoare. Fără a se gândi că, ceea ce omul putea să vadă, zeii vedeau mult mai bine. Drept pedeapsă le-a fost închis al treilea ochi. (Rampa Tibetanul)

Fenomenul VALENTINA

"Noi suntem facuti de la Dumnezeu la fel. Noi toti avem la fel, sapte straturi de culori, sapte "becuri", toate in rand incolonate. Darul Domnului este pentru toata lumea egal. Din pacate, din cata lume am vazut si vad, raman foarte putini oameni adevarati. Noi ne pierdem omenia, legandu-ne de trei lucruri: putere, avere si placere. Imi plac doar oamenii care inca mai au culori frumoase in jur."
“Nu vor trece decat doi ani si multora dintre noi o sa le trebuiasca felinar aprins ca sa mearga pe strada”

Valentina este oarbă. Şi-a pierdut vederea la vârsta de nouă ani şi jumătate înurma unui accident petrecut cu un an înainte, în curtea casei: un tractor scăpat de subcontrol a lovit-o puternic la cap. Viaţa i-a fost salvată, dar după un timp, întunericuli-a răpit lumina ochilor.Fiinţa omenească este însă cu mult mai complexă decât se învaţă în şcoli şifacultăţi, fiindcă însuşi mediul natural în care trăim este mult mai complex decâtceea ce cunoaşte şi ne oferă ştiinţa contemporană. Treptat, copil fiind încâ, Valentinaa început totuşi să vadă. Nu mai vedea însă lumea pe care o ştia dinainte de accident,aceea pe care o vedem cu toţii, căci sistemul cerebral al văzului îi fusese puternicafectat. începuse să vadă acum - din când în când -o altă lume, o parte din acea lumea „nevăzutelor" menţionată în Crezul creştin Şi în cunoaşterile spiritualiste. Dar nimeni din jurul ei şi din satul în care locuia, nici chiar ea însăşi - copilul de atunci -,nu-şi dădea seama de realitatea acestui fapt care, în sine, este o realitate de oimportanţă fundamentală pentru toţi oamenii acestui Pământ.Lipsită de vedere şi rămasă într-un întuneric luminat doar de viziunile stranii şitrecătoare ale unei alte lumi, copila, apoi adolescenta şi tânăra oarbă a fost tot maiizolată social şi, drept urmare, de-a lungul anilor, valurile existenţei au tot purtat-o îndiferite colţuri din ;ară, ca pe o nefericită naufragiată pe oceanul vieţii. Lipsuriledureroase şi nenumăratele umilinţe la care a fost supusă ani şi decenii de-a rândul deignoranţa, chiar şi de răutatea omenească, le-a îndurat totuşi, cu aceeaşi tăriesufletească ce poate constitui un admirabil exemplu pentru cei cuprinşi deslăbiciunea propriilor suferinţe.Forţa interioară care i-a îndrumat calea în atât de numeroasele momente greleale vieţii, dublată de o inteligenţă nativă îmbinată cu talentele ascunse şi cu ocăldură .sufletească deosebită s-au transformat treptat într-o anume înţelepciunesuperioară, plină de demnitate. Şi astfel, mulţi dintre cei care acum o caută pentru ale spune ce unde neştiute vede în interiorul fiinţei lor doresc ulterior să oreîntâlnească, în special pentru a-i asculta cuvintele înţelepte aduse dintr-o lume mailuminoasă pe care numai ea o vede. Impresionată - ca mulţi alţii - de aceastăcomportare deosebită pe care Valentina o manifestă în modul cel mai natural şi cumultă căldură umană, publicista bucureşteanâ Aurora Inoan avea să scrie - după ce acunoscut-o la Conferinţa internaţională de la Arad (din noiembrie 1996) - oconstatare pe cât de sugestivă, pe atât de veridică:„Ea este în mod real un fenomen, dar este, în primul rând, un om simplu,admirabil, care se exprimă necoafat, aşa după cum şi vede cu minunaţii ei ochiinteriori.Mulţi o iubesc. Mulţi au nevoie de ea. Foarte mulţi. Şi, de fapt, cu toţii avemnevoie de ea. Ea este ochiul prin care Dumnezeu ne îngăduie să vedem ceea ce dealtminteri nu avem cum vedea.Să stai lângă ea este un privilegiu, dar ea nu se încrede în asta. S-o AUZI e un şi mai mare privilegiu. Şi ea nu face caz din asta. Vorbirea ei frustă şi sugestivă e un poem al vindecării spirituale."In anii din urmă, Valentinei i s-au dezvoltat noi capacităţi „suprasenzoriale" de percepere a fenomenelor specifice lumii nevăzutelor, a intimităţii lumii materiale din jur. Dar, oamenii au fost atraşi din ce în ce mai mult să o caute datorită performanţelor sale cu totul deosebite în sesizarea celor mai fine detalii bioenergetice şi organico-hziologice ale fiinţelor omeneşti. Acest fapt a făcut ca totmai mulţi medici (în special din municipiul Iaşi, dar şi din Bucureşti şi alte oraşe dinţară) să apeleze la extraordinarele sale posibilităţi de investigare a pacienţilor, în celemai variate şi mai dificile cazuri. în fapt, ea a demonstrat de fiecare dată, în faţa celor mai diferiţi medici, profesori, fizicieni, biologi - uimiţi cu toţii de capacităţile sale devizionare în interiorul corpului uman -, că are capacitatea nu numai de „a vedea" mai bine decât orice ecograf sau tomograf modern, ci şi de a oferi indicaţii - printr-o„vedere microscopică" - privind existenţa în organism a diferiţilor bacili şi viruşispecifici!Profesori universitari din învăţământul medical sau doctori cu o bogatăactivitate profesională au fost cu toţii de acord că Valentina este un „fenomen",neputând explica însă, în mod doct, extraordinarele sale capacităţi. Desigur că mulţiignoranţi i-au atribuit „puteri satanice", în timp ce pacienţii care au beneficiat deajutorul ei, dat prin medicii cu care colaborează, precum şi de sfaturile ei atât deumane, au considerat-o drept o fiinţă „binecuvântată de Cel de Sus".
Rămâne, desigur, la latitudinea fiecărui cititor să treacă pe această punte şi săfacă paşi într-o lume întru totul reală, dar invizibilă deocamdată şi, apoi, „să revină"în lumea noastră cu un bagaj de cunoştinţe noi. în mod inevitabil, astfel de cunoştinţeîl vor aduce ia un alt nivel de gândire care, s-ar putea, ca multor oameni să lereorienteze drumul vieţii personale, cu urmări de-a dreptul benefice.In fapt, dincolo de minunatele sale posibilităţi prin care îi ajută pe medici şi, respectiv, pe miile de pacienţi pe care îi „pătrunde" până în străfundul fiinţei lor,Valentina are o altă misiune principală, pe care prea puţini au înţeles-o: aceea de ademonstra oamenilor - impresionându-i puternic - reala coexistenţă a „lumii noastre"cu „lumea nevăzută", coexistenţă care ne impune tuturor un mod mai spiritual de agândi, precum şi eforturi continui pentru cunoaşterea realităţilor fundamentale în carevieţuim. Aceasta presupune o reconsiderare a gândirii şi a modului de manifestare afiecăruia dintre noi către o spiritualizare crescândă şi tot mai conştientă. De aceeaunei oarbe i s-au dat puteri uimitoare de vizionare şi de aceea Valentina este un „fenomen".
Florin Gheorghiţă


Fenomenul Valentina Cartea Integrala

surse
http://www.valentina-garlea.go.ro/
http://atelier.liternet.ro/articol/392/Radu-Sergiu-Ruba/Valentina-Femeia-celui-de-al-treilea-ochi.html
http://www.valentina-garlea.go.ro/articol%20formula%20as.htm
http://www.cuzanet.ro/index.php?option=com_content&task=view&id=8812&Itemid=59

audio cu Valentina
http://www.esnips.com/thumbnails.php?album=547743&page=1




interviu Formula As  http://www.formula-as.ro/2000/418/enigme-16/enigme-1509

"- Cand v-ati dat seama ca ceea ce vedeti dvs. poate fi folositor oamenilor?- Cand am plecat de acasa, mama si tata mi-au spus sa nu spun nimanui ce stiu, ca de-or fi oameni ascunsi, ma vor bate cum il bateau pe tata si o sa ajung rau in viata. Iar mama a strigat asa: "Sa nu spui nimanui, ca te vor duce la nebuni si n-or sa creada asa ceva". In 93, dupa ce doctorii au zis ca nu au ce-mi face, ca am atrofie optica, am ajuns sa descriu pana la urma ceea ce altadata tata, mama si cu popa m-au oprit. Sa descriu cand vedeam un om ca are culori in jurul lui. Mai clar, aveam sa fac lucrul acesta din 94, 28 iunie. Atunci, m-a cuprins o lumina atat de puternica, incat vedeam in ea orice despre om: de unde vine, ce hiba are, unde o fost, ce-o facut, de ce-i beteag."
.
"Gresiti, stati putin, de data asta gresiti. Nu eu vindec. Nu noi cei de pe pamant vindecam. Nici macar doctorii nu vindeca. Ei trateaza. Pe cati oameni i-ai vazut dumneata vindecati de doctori? In sase ani, eu inca n-am intalnit asa ceva. Doctorul trateaza. Pe pamantul asta nu este om sa vindece. Eu pot sa spun cu usurinta betesugurile. Domnii doctori care-mi stiu vorbaria si o pricep, scriu cum se cheama doctoreste si tot dansii (care-s pe bucatele, ca-i de inima, ca-i de stelute, ca-i de toate) trateaza. Dar nu vindeca. Cel de Sus vindeca. Daca de Sus, pe culori ii trecut sa nu fie vindecat, nu ii. Poate sa fie o suta de doctori in jurul unui om, nu-l vindeca.- Deci, nici dvs. nu puteti vindeca.- Nu. Nu exista om pe pamant sa vindece.- Si totusi, foarte multa lume spune: Valentina m-a vindecat, Valentina mi-a vazut ce betesug am...- Da, eu vad ce betesug are fiecare, dar eu nu vindec, domnii doctori trateaza si, daca omul are dat de la Dumnezeu sa se vindece, se vindeca."
.
"Ne imbolnavim sufleteste intai. A fi rau inseamna boala, a fi hapsan e iarasi o boala. Si se intuneca culorile. Nu trebuie sa te duci in biserica, sa-l strigi pe Dumnezeu. Il strigi pe Dumnezeu de aici, din suflet. Daca omul nu-L are in suflet, sa nu-L caute. Iar cine are chemare, sa intre in Sfanta Biserica, iar cand intra sa aiba ochi sa vada si urechi sa auda. Dar din ce mi-e dat sa vad, la biserica se merge cum ai merge sa cersesti bani sau ramasite de paine. Multi merg la biserica doar cand o dat un necaz peste ei, gandind ca prin banutii platiti preotului o sa fie rascumparat pacatul pe care l-or facut. Multi dintre noi in biserica intram bou si iesim vaca. Nu se merge la cersit in Sfanta Biserica. Si la spovedanie, cand ne ducem, n-avem ce cauta la parintele decat atunci cand ne facem acasa spovedania mai intai, in taina, ca mai bine ca mine si ca Dumnezeu nu ma stie preotul. Dar omul se duce la spovedanie nepregatit, si raman multe lucruri nespuse si ascunse, care se vad pe culori."
.
"Daca faci rau, intuneci culorile din jur. Dumnezeu ne-a dat tuturor o baie de lumina colorata, dar noi, prin faptele noastre, nu lasam lumina sa intre si sa ne lumineze mintea si sufletul. Noi avem tot ce ne trebuie spre a fi multumiti, dar ne lipseste cu desavarsire lumina din minte si suflet. Noi avem mintile intunecate. Si sufletul. Cand vom da drumul la lumina sa intre in suflet, vom fi din nou o turma si un pastor. Si o sa lasam lumina sa ne curga in minte si-n suflet."
.
"Noi venim pe lume inzestrati cu de toate, insa un dar mai deosebit vom primi doar atunci cand vom merita fiecare la randul nostru. Nu vor trece decat doi ani, doi ani si ceva, cand multora dintre noi, cu scoala sau fara scoala, cu invatatura sau fara, o sa ne trebuiasca felinar aprins ca sa mergem pe strada. Si sa nu va prinda mirarea cand veti vedea ziua in amiaza mare si insorita oameni umbland cu lampionul aprins pe drum. Sa nu intrebati ce cauta. Asa de mare intunecime vine peste noi. Si de aceea, sa fim mai buni, sa stiu sa ma iert eu pe mine, sa-mi iert aproapele, semenii, si dupa aceea sa-l rog pe Dumnezeu sa ma ierte, daca merit si cat merit."