Duminică mare, este sărbătoarea anuală a Pogorârii Sfântului Duh peste Sfinţii Apostoli, eveniment pe care ni-l istorisesc (II, 1-4) şi cu care se încheie descoperirea faţă de lume şi de creaţie a lui Dumnezeu, Cel în treime. Ea cade totdeauna la 10 zile după Înălţare sau la 50 de zile după Paşti, când a avut loc evenimentul sărbătorit şi când evreii îşi serbau şi ei praznicul. E totodată sărbătoarea întemeierii Bisericii creştine, căci în aceeaşi zi, în urmă cuvântării însufleţite a Sfântului Apostol Petru, s-au convertit la creştinism circa 3.000 de suflete, care au alcătuit cea dintâi comunitate creştină din Ierusalim (Fapte II, 41), nucleul Bisericii de mai târziu. Nu încape îndoială că Rusaliile sunt cea mai veche sărbătoare creştină împreună cu cea a Paştilor, fiind prăznuită încă din vremea Sfinţilor Apostoli, ca o încreştinare a sărbătorii iudaice corespunzătoare.
Despre ea amintesc şi Sf. Apostol Pavel (1 Cor. XVI, şi Sf. Luca (Fapte XX, 16). E numărată şi în Constituţiile Apostolice, printre sărbătorile în care sclavii se cuvine să fie eliberaţi de muncile obişnuite. Despre ea mai amintesc : Sf. Irineu (+202), Tertulian, Origen, Canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300) , Canonul 20 al Sinodului I ecumenic (care opreşte îngenuncherea în ziua Rusaliilor), Sf. Epifanie s.a. Marii predicatori din secolele IV şi V ne-au lăsat o mulţime de panegirice în cinstea acestei sărbători, iar în a două jumătate a secolului IV pelerina apuseană Egeria ne descrie modul cum era sărbătorită pe atunci la Ierusalim. Până către sfârşitul secolului IV şi începutul secolului V Cincizecimea era o dublă sărbătoare: a înălţării Domnului şi a Pogorârii Sfântului Duh, aşa cum o descrie, de altfel, încă din prima jumătate a secolului IV, Eusebiu al Cezareei. Dar, precum am arătat la sărbătoarea înălţării, aceasta a fost fixată, de pe la 400 înainte, în ziua a 40-a după Paşti, cum este până astăzi, Cincizecimea rămânând numai că sărbătoarea Sfântului Duh. Nu numai ca vechime, ci şi ca importanţă, sărbătoarea Rusaliilor vine îndată după Paşti.
În timpul privegherii din ajun, se făcea odinioară botezul catehumenilor. Ca şi la Paşti, erau oprite îngenuncherea şi postirea toate zilele Cincizecimii; erau interzise jocurile din circuri palestre, spectacolele păgâne de teatru etc. Se împodobeau casele, semn de bucurie, cu flori verzi, îndeosebi de nuc, de tei, aşa cum se face azi, obicei moştenit de la evrei, la care Cincizecimea sărbătoarea premitiilor din flori fructe. La biserici se aduc azi frunze verzi de tei, de nuc, care se se împart credincioşilor, simbolizând limbile de foc ale puterii Sfântului Duh, Care -a pogorât Sfiinţi Apostoli. De sărbătoarea Rusaliilor aparţin o sumedenie de datini, credinţe şi rituri religioase populare, legate de pomenirea generală a morţilor din sâmbăta precedentă (Sâmbătă morţilor sau Moşii de vară). Sărbătoarea Rusaliile sau Pogorârea Sfântului Duh este o sărbătoare creştină importantă, care se ţine întoteauna duminica, la 50 de zile după Paşti.
Obiceiuri si superstitii de Rusalii
In sambata Rusaliilor se tin Mosii de vara (numiti si Mosii de Rusalii, Mosii cei mari sau Mosii de samburi) – moment important al cultului mortilor de la noi. Pe vremuri exista credinta ca sufletele celor morti paraseau mormintele in Joia Mare (inainte de Pasti) , zburand slobode ori preumblandu-se printre cei vii cele 50 de zile, dupa care se reintorceau in lumea de dincolo, in ajunul Rusaliilor.
Pentru ca aceasta reintoarcere sa se petreaca fara evenimente neplacute se tin anumite ritualuri de imbunare a spiritelor celor morti - oamenii impodobesc cu ramuri de tei gospodariile, mormintele sunt curatate, de asemenea impodobite cu flori, si sunt aprinse lumanari , iar la portile cimitirelor se intind mese cu flori, cu colaci, placinte, ulcele cu vin, iar preotii satelor oficiaza slujbe de pomenire, dupa care bucatele se impart.
Povestile spun ca ar fi existat cazuri in care spiritele celor morti nu erau induplecate, amanand momentul reintoarcerii, transformandu-se in Iele sau Rusalii si avand capacitatea de a putea face mult rau oamenilor.
In mitologia noastra, Rusaliile – cuvant ce provine din lat.”rosalia” semnificand sarbatoarea trandafirilor – sunt niste femei fantastice, din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Imparat; iar “ielele”
nu este un nume ci pronumele personal “ele” din vorbirea populara. Rusaliile, de altfel inzestrate cu puteri magice, indeosebi de seductie, pot fi adeseori malefice, umbla in acele zile prin vazduh si pot provoca multe suferinte oamenilor : ii schimonosesc sau innebunesc pe toti cei ce nu le respecta zilele.Sunt vestite legendele potrivit carora Rusaliile se scalda pe timpul noptii, in lumina argintie a lunii, goale si despletite; apoi se prind intr-o Hora a Ielelor, dansand cu patima intr-un cerc, cu sanii goi, parul lung despletit, purtand clopotei la picioare si voaluri transparente, executand un dans fantastic, si bogat in taine neintelese muritorului de rand – iar din aceste descrieri putem lesne intelege de ce acesta putea fi atat de irezistibil atras. Insa nepoftitului surprins ca priveste dansul lor ii sunt luate mintile.
De aceea, de mai demult exista credinta ca drumetii care umbla in noaptea de Rusalii sa tina la brau usturoi, fire de busuioc, frunze de tei ori de nuc pentru a putea inlatura puterea misterioasa a Ielelor.
Sunt evitate in aceasta noapte rascrucile de drumuri, malurile apelor, marginile de padure tocmai pentru a nu surprinde dansul lor tainic si astfel a-si pierde mintile.De Rusalii este legat si vestitul dans al Calusarilor – dans ritual pastrat din mosi-stramosi, ce se refera la saritul peste foc, fiind singurul remediu pentru vindecarea acelui suflet care a privit Dansul Ielelor si a fost fermecat, luandu-i-se mintile.
Originile acestui mit al Ielelor/ Rusaliilor se pierde in negura timpurilor; acesta asadar s-a suprapus peste sarbatoarea crestina a Cincizecimii, pastrandu-se anumite datini si superstitii.
surse
http://www.crestinortodox.ro/cauta/rusalii
http://www.crestinortodox.ro/diverse/rusaliile-124941.html
http://www.verze.ro/Divertisment/Evenimente/rusaliile-sarbatoare-obiceiuri-superstitii.html
http://www.ghidulbacaului.ro/peste-zece-mii-de-pelerini-au-participat-la-ghimes-faget-la-manifestarile-de-rusalii