Miscarea nu costa nimic si este extrem de eficienta, nu prezinta
riscuri atunci cand este adecvata corect afectiunilor cu care oamenii se
confrunta, este simplu de “administrat” si nu are efecte secundare. In
era automatizarii si a telecomenzilor, miscarea fizica constituie
remediul perfect pentru prevenirea si tratamentul numeroaselor afectiuni
datorate sedentarismului.
O mare parte a adultilor manifesta fata de miscarea fizica aceeasi
atitudine de respingere ca in fata unei seringi hipodermice sau a unor
picaturi amare. Copiii, dimpotriva, sar, alearga, zburda cu o bucurie si
frenezie uimitoare; ei transforma astfel miscarea intr-un joc minunat
care le starneste entuziasmul.
De aceea este necesar sa procedam la randul nostru in aceeasi maniera si
sa transformam necesitatea de a face exercitiu fizic in ceva placut,
fara sa avem sentimentul datoriei. Realizata astfel, dupa exemplul plin
de elan si entuziasm al copilariei, miscarea fizica si jocurile
dinamizante pot sa determine nu numai mentinerea starii corporale, ci
chiar o veritabila reintinerire sufleteasca.
A ne transforma dintr-o persoana sedentara intr-una activa poate
constitui o provocare, in special datorita tiparelor cu care ne-am
obisnuit: serviciul adesea completat de orele suplimentare, indatoririle
familiale si alti factori care ne solicita intr-atat incat seara nu ne
mai ramane adesea energie decat pentru „pasnica” navigare pe posturile
de televiziune (o activitate dealtfel foarte cheltuitoare de energie).
Unii dintre cititori ar putea gandi: „Fireste ca ma misc, eu fac zilnic
mai multi kilometri pe jos, mergand la serviciu sau la piata”. Sunt oare
acestia mai putin expusi pericolelor sedentarismului? Intr-o anumita
masura da, insa acestui tip de miscare ii lipsesc cateva caracteristici
esentiale care transforma dinamismul in medicament:
- bucuria de a o realiza – sunt destul de putini cei care merg intr-un mod plin de entuziasm si debordand de bucurie la… piata.
- amplitudinea si diversitatea miscarilor – pana la urma mersul pe jos
intr-un mare oras este o forma de miscare regulata si mereu aceeasi,
astfel ca numai anumite grupe musculare sunt puse in miscare, in
detrimentul altora; a sta mult in picioare sau a merge pe asfalt pe
distante lungi genereaza in timp unele tulburari: contracturi musculare,
varice, edeme, probleme articulare etc.
- lipsa atentiei – atunci cand realizam un joc dinamic foarte
interesant, participam cu intreaga fiinta la ceea ce facem, fiind o
simultana participare fizica, mentala si psihica la acea activitate. Pe
de alta parte, atunci cand ne deplasam „cu treburi” prinsi de ganduri si
framantati interior, activitatea fizica este ceva secundar si automat,
ceea ce face ca trupul sa actioneze oarecum lipsit de influxul de
energie ce provine dintr-o stare launtrica buna.
Prin urmare miscarea poate sa devina medicament in conditiile in care
avem o stare interioara favorabila, o atitudine care sa ne ajute sa
beneficiem cu adevarat cu intreaga fiinta de pe urma acestei actiuni.
Realizata astfel, ea ne poate furniza energie prin simplul fapt ca ne
relaxeaza si ne destinde, prin satisfactia pe care o produce. O astfel
de miscare zilnica dublata de atentie si relaxare inseamna mai mult
decat o preocupare igienica (cum ar fi spalatul pe dinti), ea trebuie sa
devina o obisnuinta placuta si atractiva, care sa ne implice cu totul.
7 pasi pentru a ne misca… terapeutic
Iata in continuare cativa pasi pe care este bine sa-i parcurgeti pentru a deveni o persoana activa si sanatoasa:
1. Recunoasteti cand organismul are nevoie de miscare.
Ne referim aici la o miscare inteleasa la un nivel calitativ diferit de
cea realizata pentru mersul la piata, alergarea dupa obtinerea unor
documente sau treburile casnice. Este necesar sa invatam sa interpretam
corect mesajele primite de la organismul nostru. Spre exemplu am invatat
in copilarie sa mancam atunci cand ne este foame, dar atunci cand ne
simtim rigizi, lenti, sau confuzi nu intelegem ca organismul tanjeste
dupa miscare si credem adesea ca ne este necesar doar somnul – dar spre
surprinderea noastra somnul in aceste conditii nu ne odihneste si nu ne
reface fortele, ci dimpotriva, starile de confuzie, lentoare, rigiditate
se accentueaza. Asadar este necesar sa ne deplasam atentia concentrata
excesiv in zona capului catre intregul corp astfel incat sa invatam sa
recunoastem corect semnalele date de organism.
2. Alegeti sa va miscati.
Cu totii suntem pusi in situatii in care putem alege sa ne miscam mai
mult sau mai putin, sau uneori aproape deloc. Alegeti prin urmare
treptele in locul liftului, adoptati acea atitudine pro-actiune si
lasati altora “calea minimei actiuni” si a minimului efort. In aceasta
idee: nu ezitati sa parcati intr-un loc ceva mai departe de cel unde
aveti nevoie sa mergeti, alegeti sa faceti o plimbare pana la magazin in
loc sa mergeti cu masina, nu ezitati sa faceti cate o scurta drumetie.
Nu ezitati, spre exemplu, sa dansati chiar singuri (singure) in casa
pentru cateva minute, lasand trupul sa isi exprime bucuria sau
entuziasmul pe un fundal muzical dinamic si armonios (evitati “muzica”
rock, hard, trash).
3. Propuneti-va sa faceti miscare in mod regulat.
Ganditi-va la o activitate fizica ce va face placere si programati-o in
agenda saptamanala. O idee in acest sens este gradinaritul: lucrul in
aer curat, cu plantele este foarte relaxant si energizant in acelasi
timp. Contactul cu natura este dealtfel forma de miscare cea mai cautata
si mai valoroasa. Scurte drumetii sau plimbari prin padure, diferite
jocuri realizate in natura impreuna cu cei apropiati pot sa combata
efectul multor zile de tensiuni si griji si sa elimine incordarea si
stagnarea fizica.
4. Cultivati o atitudine plina de optimism si bucurie in ceea ce faceti.
Daca veti spune “nu pot”, in mod firesc nu veti putea. Aveti incredere
in puterea de a va implini planurile care reprezinta cea mai importanta
treapta catre succes. Includeti in acelasi timp in aceste planuri pe
termen lung, nu numai implinirea sentimentala sau materiala, ci mai ales
o stare globala de bine a propriei fiinte, bazata pe un mod de viata
echilibrat, natural, energic si care sa nu fie lipsit de hrana pentru
suflet. Astfel, miscarea devine un factor benefic atunci cand este
insotita de mult umor, veselie si entuziasm. Chiar mai mult, alternarea
perioadelor de miscare cu relaxarea, cu momente de tacere profunda, de
liniste traite in mijlocul naturii poate sa determine o stare
inegalabila de echilibru launtric
5. Evitati sa stati pe scaun perioade lungi de timp
Daca natura serviciului va obliga sa stati asezat perioade lungi, luati
pauze din timp in timp si plimbati-va chiar si numai in jurul biroului.
Atentie de asemenea la pozitiile rigide ale spatelui sau bratelor – nu
este suficient doar sa va ridicati de pe scaun dupa mai multe ore de
lucru intens, ci este necesar sa realizati si miscari de destindere a
bratelor si spatelui.
6. Gasiti-va prieteni dinamici.
Ganditi-va la un prieten – poate fi si canin – care sa va impartaseasca
bucuria de a face miscare impreuna. Daca nu aveti posibilitatea de a
intretine un caine, cu siguranta ca veti gasi un vecin care sa fie
incantat sa-i plimbati patrupedul, sau care sa va insoteasca. Desi poate
sa para o metoda oarecum simpla, ea functioneaza chiar si atunci cand
treburile par sa ne copleseasca.
7. Fiti atent la suflul respirator in timp ce faceti miscare.
Atentia indreptata asupra acestui proces care de obicei de produce
automat determina un aport marit de energie in corp. Daca fara apa sau
hrana putem trai o perioada de timp de mai multe zile, fara a respira nu
putem rezista mai mult de cateva minute. Cu toate acestea, desi exista
multe scrieri despre cum sa mancam sau ce sa bem pentru a ne mentine
sanatatea, mai putin se pune problema cum respiram. Respirand intr-un
mod defectuos, superficial, un aer adesea mult prea poluat, nu facem
decat sa diminuam rezistenta organismului nostru si sa ne scurtam viata,
prin imbatranirea accelerata a organismului. De aceea miscarea in
natura trebuie sa fie insotita de respiratii calme, profunde, realizate
cu atentie, astfel incat sa simtim toate savorile si aromele aerului
inspirat. Actionand astfel chiar si numai de 1-2 ori pe saptamana ne
putem regenera mult mai amplu si ne putem „incarca” pentru mai multe
zile.
sursa
http://veronicagodeanu.wordpress.com/2011/05/05/miscare-pentru-trup-regenerare-pentru-suflet/
sâmbătă, 31 mai 2014
vineri, 30 mai 2014
Secretul Divinitatii
Încă nu ai realizat ce fiinţă minunată eşti pentru că eşti prea ocupat/ă să cauţi mereu în exteriorul tău ceva mai mare şi mai puternic ca tine care să-ţi împlinească dorinţele. Ţi-ai creat dumnezei din orice şi ţi-ai cedat energia slujindu-i pentru ca ei să-ţi împlinească cererile.
Toţi te învaţă cum să te porţi, ce să spui şi ce să gândeşti, iar tu le accepţi crezând că, la capătul tuturor acestor aşa zise metode, îl vei descoperi pe Dumnezeu care realizează dorinţe. Dumnezeu nu are nevoie de restricţiile tale pentru a ţi se revela, El este întru tine, nu-l mai căuta în afara ta.
Dorinţele tale sunt personale, Dumnezeu ţi-a dat putere, descoper-o şi foloseşte-o pentru a-ţi împlini visele.
Omule, caută divinitatea nu mesagerul perfect.
Divinitatea reprezintă acea componentă a sufletului fiinţelor umane benefice, caracterizată de densitatea luminică specifică dimensiunii 12, altfel spus, este ceea ce unii numesc SPIRIT, alţii SINE, alţii SFÂNTUL DUH şi nicidecum nu se referă la ceva exterior ţie, nu este o construcţie asumată altcuiva, ci face parte din fiinţa ta. Această divinitate nu ţine cont de sex şi de religie, ea se manifestă atât cât tu îi permiţi prin ceea ce gândeşti, spui sau faci. Intre divinul din tine şi structura ta fizică se regăsesc mai multe structuri cu densităţi şi caracteristici proprii, dar toate se hrănesc din ceea ce divinul emană către ele.
Prin ceea ce tu gândeşti şi prin ceea ce tu simţi, faci ca, tot acest flux de energie benefică, să-şi urmeze cursul firesc sau să se blocheze determinând apariţia diverselor suferinţe pe care medicina modernă le atribuie factorilor externi fiinţei umane.
Secretul suprem al divinităţii il reprezintă nemurirea. Da, nemurirea, această componentă a sufletului uman benefic, divinul din tine, este cel care determină nemurire tuturor celorlalte structuri inferioare,inclusiv longevitatea celulelor fizice ce compun corpul tău. Vindecarea vine din această caracteristică a divinităţii pe care tu o deţii în structurile tale superioare.
Moartea nu este altceva decât eliberarea divinului de structura fizică pentru că nu se mai poate manifesta prin ea. Într-un cuvânt eşti capabil să te vindeci şi eşti capabil de nemurire, iar cea mai înaltă realizare a fiinţei umane este transformarea trupului în templul Sfântului Duh şi, odată realizată această transformare, apare longevitatea şi nemurirea structurii fizice.
Eşti o entitate deosebită, doar divinul din tine este de ajuns să-ţi aducă energia vieţii ce este nemuritoare în tine, nu o mai ceda altora prin convingerile de orice fel de care ai fost atras.
Îţi este mai uşor să crezi în ceva exterior, dar nu te-ai săturat să cedezi din tine pentru ca alţii să prospere? Vine timpul schimbării în conştiinţa umană. Adevărul este în tine, învaţă să-L manifeşti.
Omul a cucerit toate visele pe care şi le-a creat, începe să construieşti acest vis al nemuririi şi al tinereţii veşnice şi curând va deveni o normalitate.
Te-ai îndepărtat de propriul ţel al vieţii construind ţeluri false departe de idealul divinului din tine.
Idealul începe cu descoperirea divinităţii şi continuă cu construcţia templului în care El sălăşluieşte, fiind nemuritor.
Asp. IO Dragoş Scîntei
joi, 29 mai 2014
"Hristos s-a înălţat!"
Creştinii ortodocşi sărbătoresc Ispasul
Ispasul. Sărbătoarea este celebrată întotdeauna joi, la 40 de zile de la Paşte, şi reprezintă ultimul eveniment din viaţa pământească a lui Iisus Hristos. În această zi, creştinii se salută cu "Hristos s-a înălţat!" şi "Adevărat s-a înălţat!”.
Sfânta Scriptură spune că Iisus Hristos S-a înălţat la cer de pe Muntele Măslinilor, în prezenţa a doi îngeri şi în văzul Apostolilor. În acel moment, Iisus şi-a profeţit a doua venire şi i-a anunţat pe ucenicii Săi că, în curând, Duhul Sfânt va pogorî peste
ei.
Pentru creştini, praznicul Înălţării simbolizează faptul că viaţa pământească este doar începutul drumului. Sărbătoarea durează nouă zile - până la Sfânta Treime. În această perioadă, Biserica le aminteşte creştinilor despre evenimentele evanghelice, legate de ultimele momente din viaţa lui Hristos pe pământ.
În popor se spune că cine moare de Ispas ajunge în Rai. În această zi, se dă de pomană de sufletele morţilor, iar în ajun, gospodinele coc pască şi vopsesc ouă roşii.
Impactul certurilor dintre părinți asupra copiilor
Fie că sunt mai mari sau mai mititei, copiii simt întotdeauna când ceva este în neregulă. Încă din primele luni de viață bebelușii pot simți starea de spirit a mamei în orice moment și sunt influențați de către aceasta. Ce ne facem însă când în familie apar certurile? Fie că este vorba de bani, de relația cu socrii, de tensiunile și problemele nerezolvate din familie, de datorii, de gelozie, apar inevitabil certurile. Atunci copiii devin extrem de stresați și acest lucru îi va afecta cu siguranță pe viitor.
Copiii de toate vârstele suferă când părinții se ceartă
Încă din primele zile de viață, bebelușii se pot manifesta zgomotos prin plâns atunci când părinții se ceartă sau apar neînțelegeri. Cercetătorii au făcut teste în acest domeniu și rezultatele au scos la iveală lucruri îngrijorătoare. Atunci când părinții se ceartă, copiii simt teamă, neputință, vinovăție, rușine, izolare, depresie, anxietate și se poate ajunge până la deviații de comportament. Cel mai trist lucru este faptul că părinții nu realizează acest lucru și, cuprinși de iureșul furiei, și de a se descărca unul pe celălalt, ignoră faptul că micuțul este în apropiere, crezând că acesta trăiește în lumea lui cu jucăriile lui și atât. Lucru total eronat, spun specialiștii, deoarece copiii, chiar și atunci când noi nu observăm, ne „sorb„ cuvintele din gură efectiv.Ce aud și ce înțeleg copiii din certurile părinților?
Copiii percep în felul lor certurile părinților. Ei aud țipete, plânsete, văd frământări, reproșuri, sesizează emoții negative, și, chiar dacă avem de-a face cu copii mici care încă nu înțeleg sensul cuvintelor și nu știu că mami și tati se ceartă din cauza banilor sau a soacrei, aceștia se învinovățesc singuri. Faptul că nu cunosc sensul cuvintelor este cu atât mai rău pentru că trauma va fi cu mult mai mare dacă este lipsită de sens. De înțeles, copiii mici nu înțeleg mare lucru din certurile părinților, dar copiii mai mari, ajunși la pubertate ori adolescenții încep să țină cu unul din părinți, să prindă o oarecare aversiune față de celălalt (spre exemplu pentru un tată dependent de alcool care caută ceartă des), să simtă revoltă dar și să aibă gânduri de sinucidere. Cearta în fața copiilor îi determină să simtă teamă, abandon, zădărnicie, revoltă, disperare, stări de rău, dureri de cap. De asemenea, reacțiile copiilor sunt din cele mai diverse, așadar, în timp ce unii se ascund, alții se reped să îl apare pe unul din părinți ori să îi împace. Unii copii amuțesc, alții țipă, se exteriorizează, unii pleacă de acasă în timp ce alții rămân să se bage în cearta dintre cei doi.Tipuri de conflicte
Așa cum mulți dintre noi știm, conflictele sunt de mai multe tipuri și nu toate sunt de natură să ne sperie copiii. Conflictele inofensive, cele ușoare, sunt cele care implică discuții pe ton coborât, calm, cu argumente raționale și în care se evită jignirile și apelativele. Acestea sunt cu adevărat inofensive pentru copil. Pe de altă parte, conflictele dăunătoare sunt cele în care ambii părinți țipă, exprimă ostilitate, se privesc urât, fac gesturi necugetate, spun vorbe grele, înjură, blestemă, se insultă, trântesc uși, și, în ultimă instanță, recurg la agresiune fizică. Aceste conflicte sunt cu adevărat periculoase pentru copii.Efecte pe termen lung ale conflictelor asupra copiilor
Pe termen scurt, pot apărea stări de amețeală, de greață, de vomă, dureri de cap, chiar febră și stări de rău. Pe termen lung, însă, putem vorbi de tulburări comportamentale ale copiilor, de un copil retras, temător, depresiv, care se învinovățește în permanență, de un individ care cu greu se adaptează în societate. Rezultatele proaste la școală sunt un alt indiciu că în familie sunt stări conflictuale, iar discuțiile în contradictoriu cu alte persoane devin adevărate certuri și conflicte. Certurile pot constitui un factor de dezechilibru interior. De cele mai multe ori, certurile sunt interpretate ca un pericol pentru siguranța sa, mai ales când nu înțelege motivele care le-au declanșat.sursa
http://midoris.ro/site/cuplu/familie-si-copii/835-impactul-certurilor-dintre-parinti-asupra-copiilor
miercuri, 28 mai 2014
Horoscopul slabiciunilor si al calitatilor
Berbec
Forta incredibila care va dicteaza destinul va ofera si potentialul independentei, precum si capacitatea de a va atinge scopul. Dorinta dvs de a experimenta pe propria piele nu va este intodeauna de folos pentru insusirea lectiilor de viata. Aveti nevoie sa fiti permanent provocati ca sa dati tot ce puteti. Succesul in dragoste vine numai daca va deschideti inima cu adevarat.
Calitati:
1. curaj
2. spirit organizatoric
3. tandrete
4. intuitie
5. hotarare
Defecte
1. spirt dictatorial
2. egoism
3. permanenta plictiseala
4. neliniste
5. incapatanare
Taur
Dandu-va seama ca nu va puteti bizui decat pe propriile forte, captati puterea unui taur, semnul dvs zodiacal. Aveti nevoie de experimente variate; din cand in cand, examinati-va drumul, altfel va treziti intepenit in rutina. Sunteti in cea mai buna forma daca vi se cere sa creati ceva. Foarte ezitant cand e vorba sa va apropiati de cineva cu sufletul, odata ce v-ati indragostit asteptati sa fie pentru todeauna. Ca o caracteristica a tuturor semnelor fixe, nu abandonati usor in dragoste, chiar atunci cand va dati seama ca totul s-a sfarsit.
Calitati
1. stabilitate
2. putere
3. loialitate
4. rabdare
5. realism
Defecte
1. incapatanare
2. septicism
3. materialism
4. lene
5. posesivitate
Gemeni
Numai lasand sa se desfasoare ambele parti ale semnului dvs zodiacal, puteti deveni un intreg si sa gasiti armonia. Latura dvs serioasa cauta singuratatea si libertatea, cealalta se lupta pentru a fi cat mai des in compania prietenilor. E usor sa puneti inima inaintea ratiunii, insa mai trebuie sa o controlati. Aveti nevoie de o activitate foarte diversificata. In plus, in ciuda reputatiei de usuratici, dupa casatorie Gemenii devin foarte stabili si credinciosi.
Calitati
1. versatilitate
2. corectitudine
3. onestitate
4. adaptabilitate
5. voiosie
Defecte
1. superficialitate
2. instabilitate in privinta emotiilor
3. “inima slaba”
4. impulsivitate
5. iresponsabilitate
Rac
Invatati sa infruntati viata, altfel ramaneti captiv in oceanul dvs. de sentimente. Implinirea vine din grija fata de altii; aveti incredere in propriile puteri si intuitii. Intuitia va spune care este exact momentul potrivit pentru o anume actiune. Trebuie sa invatati insa sa iubiti fara sa puneti conditii. Nu va dati seama cat de mult puteti iubi decat atunci cand totul e sfarsit.
Calitati
1. inteligenta
2. simtul umorului
3. intuitie
4. compasiune
5. tenacitate
Defecte
1. dorinta de a-i manipula pe altii
2. hipersensibilitate
3. foarte critic
4. lipsa de scrupule
5. frica
Leu
Lumea este o jungla pentru dvs, plina de nesiguranta si temeri. Mandria dvs de Leu este accentuata de faptul ca va auto-respectati enorm. Aveti capacitatea de a-i face pe altii fericiti si va considerati realizat numai daca lucrati intr-o profesie care va entuziasmeaza si va solicita creativitatea. Sunteti usor de ranit; faceti cu usurinta sacrificii pentru cei pe care ii iubiti, dar trebuie sa va feriti in a va transforma copii sau partenerul intr-o copie fidela a dvs.
Calitati
1. sinceritate
2. sociabilitate
3. devotament
4. loialitate
5. siguranta de sine
Defecte
1. aroganta
2. ingamfare
3. inflexibilitate
4. incapatanare
5. vanitate
Fecioara
Feciora simbolizeaza resursele pure; permanenta cautare a perfectiunii nu va poate face decat sa va simtiti la un moment dat dezamagit. Invatati sa va relaxati. Va impacati bine cu sarcinile de serviciu care cer minuntiozitate si exactitate, dar adesea complicati inutil lucrurile.
Calitati
1. altruism
2. modestie
3. perfectiune
4. cinste
5. eficienta
Defecte
1. nerecunostinta
2. spirit tiranic
3. ipohondrie
4. manie
5. insensibilitate
Balanta
Semnul reprezinta echilibrul si armonia pe care le cautati mai intai in dvs. insiva, apoi in restul lumii. Va entuziasmati prea usor fata de prieteni si va simtiti adesea exploatat din pricin! a fricii ca nu care cumva sa nu fiti pe placul tuturor. Capacitatea dvs. de a fi obiectiv inseamna ca va descurcati in situatii dificile.
Calitati
1. minte limpede
2. tact si diplomatie
3. intelegent
4. rationamente de exceptie
5. prietenos
Defecte
1. razbunator
2. prea vorbaret
3. dependenta de altii
4. imaturitate
5. superficialitate
Scorpion
Puterea semnului dvs. sta in capacitatea de a-i influenta pe altii. Puteti construi, dar, in egala masura, puteti si distruge. Ca sa aveti cu adevarat satisfactia muncii, trebuie sa vi se exploateze toate resursele. Pentru dvs. nu exista jumatati de masura si odata ce va atasati nu acceptati cu usurinta sa abandonati.
Calitati
1. constructiv
2. loialitate
3. caritate
4. constiinciozita! te
5. hotarare
Defecte
1. dispretul altora
2. instabilitatea starilor de spirit
3. posesivitate
4. lacomie
5. inconsistenta
Sagetator
Scopul dvs este cresterea continua a cunostinte! lor. Trebuie insa sa invatati sa faceti diferenta intre nevoi si dorinte. Profitati de ce va ofera viata si nu asteptati niciodata ca timpul sa va rezolve problemele. Dorinta de a acumula noi experiente va face adesea sa nu vedeti cel mai potrivit si simplu mod de a actiona. Jupiter , planeta dvs. calauzitoare, simbolizeaza intelepciunea; tocmai de aceea, cea mai potrivita meserie pentru dvs. este cea de profesor.
Calitati
1. generozitate
2. onestitate
3. clarviziune
4. entuziasm
5. intelepciune
Defecte
1. superficialitate
2. nerabdare
3.dorinta de a judeca actiunile altora
4. greu de multumit
5. intoleranta
Capricorn
Foarte conservator, va place sa pastrati traditiile. Adesea, de abia in a doua jumatate a vietii vi se intampla sa deveniti mai increzatori in dvs. si atunci vine si succesul. Prudenta excesiva nu este de folos in dragoste. Familia este cel mai important lucru pentru sufleul dvs sensibil, dar poate fi foarte greu sa gasiti un partener gata sa va impartaseasca devotamentul. Inainte de a va apuca de o treaba va place sa o examinati din toate unghiurile. Aveti aptitudini pentru o gramada larga de profesii, de la functionar la muzician.
Calitati
1. abilitate
2. constincioazitate
3. prudenta
4. oportunism!
5. simt al umorului
Defecte
1. autoritate excesiva
2. grosolanie
3. greoi in actiune
4. raceala
5. inflexibilitate
Varsator
Menirea dvs este sa faceti lumea mai buna. Desi incercati sa fiti un judecator drept, trebuie sa va obisnuiti cu ideea ca nu toti oamenii sunt egali. Fiti mai flexibil si recunoasteti ca ceea ce credeti dvs astazi ca este un adevar absolut, maine s-ar putea dovedi o mare eroare. Munciti bine in colectiv si nu va lasati intimidati de autoritati. Un politician tipic, sunteti in largul dvs. daca aveti de sustinut o cauza.
Calitati
1. dorinta de progres
2. minte limpede
3. imaginatie
4. talent
5. toleranta
Defecte
1. suspiciune
2. raceala
3. pretentii exagerate
4. ingaduinta dispretuitoare
5. rigiditate
Pesti
Cadeti adesea victima a dilemei dintre a va ajuta pe dvs insiva sau pe altii. Calea spre implinire este folosirea imaginatiei. Sunteti un actor innascut si preluati cu usurinta starile de spirit ale altora. Sensibilitatea naturala va ajuta sa reusiti in tot ceea ce intreprindeti.
Calitati
1. altruism
2. inteligenta
3. sensibilitate
4. inspiratie
5. loialitate
Defecte
1. lipsa de scrupule
2. nerabdare
3. pesimism
4. nu stiti sa pierdeti
5. sarcasm
sursa
http://esoterism.ro/ro/slabiciuni.php
marți, 27 mai 2014
Cat oi mai putea calatori, oi mere inainte, pana unde o fi capatul lui.
Intr-una
dintre seri ,pe cand ma intorceam spre casa, in compartiment s-a urcat
un batran ardelean.
Avea haine taranesti din in batut cu maiul, mainile pareau sculptate in piata de o dalta nepriceputa la finisaje , fata era ceea ce mai ramasese din piatra dupa ce isi primise minile . Singurul contrast il ofereau ochii , albasti-gri, profunzi ca luciul unui lac , imensi precum cerul in serile calde de vara. Era o intelepciune misterioasa , arhaica si nedescifrata in acel chip .
Se aseza in fata mea. O dasaga din lana seculara il insotea. In compartiment cu noi se afla si un grup de tineri , studenti probabil.
Incercara de cateva ori sa intre in vorba cu omul ,care nu parea deranjat absolut de loc de galagiosii companii si care uneori , cu ochii inchisi intr-un fel de somn vertical, zambea la cele auzite si nemaiauzite pana atunci de el.
Le raspundea monosilabic de obicei, dand parca de inteles ca nu vrea sa-si tulbure in niciun fel pacea caltoriei.
Intr-un tarziu tinerii scoasera din genti niste ziare in care erau invelite sandwichuri sofisticate, si incepura a manca la fel de galagios cum calatorira.
Scoase si batranul din dasaga un prosop din in , o brisca, o bucata de pita , una de slanina si doua rosii.
--Apai bade , i se adresa unul dintre juni, eu stiam ca ardelenii manca slana cu ceapa !
-- Da, amu ase-i drept. Da ma gandii ca poate intalnesc oaresce domnisori si nu-i fain sa puta a ceapa .
--Ei lasa ca si noi mancam ceapa, nu suntem chiar asa de snobi.
Avui o tresarire. Normal ma asteptam sa intrebe ce-i acela un snob. Dar nu spuse nimic.Zambi larg si isi continua pranzul taind cate o feliuta de slana, cat sa imbuce o data.
--No, daca iti vrea sa gustati si slana mea, va dau cu drag.
-- Nu. Linistit. Multumim ,dar este plina de grasimi. Nu prea mancam gras.
-- Noi incecam sa mancam sanatos.
--No, apai asta-i o gresala.Apai din cand in cand musai si cate-o bucata de ceva gras.
Intre timp una dintre fete scoase o bucata de placinta invelita in acelasi ziar ,banuiesc.
---Dar dumneata vrei o bucata de palacinta?
Omul privi lung la ziarul cu care era invelita palcinta. Dupa cateva minute raspunse:
--Nu dragii mei.Dar v-as ruga sa-mi dati mie foaia de jurnal dupa ce-o -ti termina de mancat.
-- Pai ce vrei sa citesti, ca nu se prea intelege ,este cam patata.
--Ceea ce vreau eu sa citesc se intelege.
--Bine ,ti-o dam acum.
Si ii intinsera foaia in care fusese inpachetata placinta.
Batranul o lua si o intoarse cand pe o parte, cand pe alta. Apoi o impaturi si o puse pe bancheta langa el.
--No amu voi spune ceva. Numa sa gatati de mancat.
Curiozitatea ne dadea ghes tuturor. Parca vroiam sa le infund mai repede mancarea pe gat celorlalti ca sa aud ce avea de spus .
--Gata, am terminat! Ce vroiati sa ne spuneti.
-- Omul lua ziarul il desfacu din nou si spuse: Vedeti voi coala asta? Asta a fost cadva o creanga mandra de copac.Pe creanga aceea eu am atarnat poate strecura cu cas sau am pus la uscat vreun metru de cranat.
Sau cine poate sti! Poate am afumat cu ea o bucata de carne. Si ea m-a rasplatit. Pentru ca nu am spurcat-o niciodata nici cu vorbe mincinoase nici cu cerneluri.
Eu am batut cu o creanga la fel, bucata de in din care o fost facut mai apoi stergarul ,in care imi port bucatele.
Si nu am fost bonav niciodata, pentru ca nu l-am spurcat nici pe el cu vorbe mincinoase nici cu chimicale colorate.
Voi, cred dragii mei ca a-ti citit pe vreo foaie de asta ca taranul manca ce nu-i sanatos.
Pentru ca inainte sa va otraviti cu zincul folosit de zetari ca sa scoata foaia asta va otraviti cu vorbele care manjasc natura si omul sau.
Bag sama ca voi nu sunteti snobi cand mancati ceapa dar eu mi-s tare snob, pentru ca nu as manca vreodata de pe o foaie de ziar.
Urma o tacere lunga si stanjenitoare pentru tineri. Batranul stranse in liniste merindele si le aseza cu grija in dasaga, tradand un fel de respect sacru pentru bucatele lui.
Ceilalti incercau sa adune foile de ziar si sa le indese in cosul de gunoi, cu un fel de razbunare in priviri.
La capatul drumului mai ramasesem doar eu cu el in compatiment. Inainte de a cobora , scoase din dasaga stergarul de in si mi-l intinse. Sa mananci fara grija , e slana adevarata.
Nu am avut nicio o reactie. Am luat mecanic pachetul si l-am bagat in poseta ,neavand alt bagaj la indemana.
--Multumesc mult, am rostit intr-un tarziu.
--Sa-ti fie de bine si sa-ti amintesti cat ii trai ca nu-i nesanatos ceea ce bagi in gura ci ceea ce otraveste sufletul.
Dumneata ai ochii mamei mele si undeva si intelepciunea ei.O vei descoperi candva. Eu am fo cu multi ani in urma, dascal intr-un sat din Cluj.
Amu mi's doar taran ,dar is mandru si de una si de alta.
Am vinit aicea la un festival taranesc.
L-am privit adanc in ochi. El nu era un dascal! El era un sfant al tuturor dascalilor din lume.
Probabil ochii mi s-au umezit pentru ca a intins o mana si mi-a mangaiat crestetul.
I-am urat sedere si drum bun la intoarcere.
--Multam ,mi-a raspuns. Eh, drumul meu se cam gata, dar cat oi mai putea calatori oi mere inainte ,pana unde o fi capatul lui.
Nu l-am mai intalnit niciodata pe batran. Dar am si acum stegarul de in ..si niciodata in viata mea nu am mancat de pe o foaie de ziar si niciodata in viata mea nu m-am lasat otravita de cuvintele care manjasc omul si ramul din care a fost facuta fiecare foaie, pe care cerneluri mincinoase le intina cu vorbe nesanatoase.
Si mai presus de toate, cat ma vor tine puterile,voi calatori mereu ,pana ce capatul drumului meu se va vedea undeva.
Publicat de Mariastela Iacoban
http://mariastela-doareu-mariastela.blogspot.ro/2013_04_03_archive.html
Avea haine taranesti din in batut cu maiul, mainile pareau sculptate in piata de o dalta nepriceputa la finisaje , fata era ceea ce mai ramasese din piatra dupa ce isi primise minile . Singurul contrast il ofereau ochii , albasti-gri, profunzi ca luciul unui lac , imensi precum cerul in serile calde de vara. Era o intelepciune misterioasa , arhaica si nedescifrata in acel chip .
Se aseza in fata mea. O dasaga din lana seculara il insotea. In compartiment cu noi se afla si un grup de tineri , studenti probabil.
Incercara de cateva ori sa intre in vorba cu omul ,care nu parea deranjat absolut de loc de galagiosii companii si care uneori , cu ochii inchisi intr-un fel de somn vertical, zambea la cele auzite si nemaiauzite pana atunci de el.
Le raspundea monosilabic de obicei, dand parca de inteles ca nu vrea sa-si tulbure in niciun fel pacea caltoriei.
Intr-un tarziu tinerii scoasera din genti niste ziare in care erau invelite sandwichuri sofisticate, si incepura a manca la fel de galagios cum calatorira.
Scoase si batranul din dasaga un prosop din in , o brisca, o bucata de pita , una de slanina si doua rosii.
--Apai bade , i se adresa unul dintre juni, eu stiam ca ardelenii manca slana cu ceapa !
-- Da, amu ase-i drept. Da ma gandii ca poate intalnesc oaresce domnisori si nu-i fain sa puta a ceapa .
--Ei lasa ca si noi mancam ceapa, nu suntem chiar asa de snobi.
Avui o tresarire. Normal ma asteptam sa intrebe ce-i acela un snob. Dar nu spuse nimic.Zambi larg si isi continua pranzul taind cate o feliuta de slana, cat sa imbuce o data.
--No, daca iti vrea sa gustati si slana mea, va dau cu drag.
-- Nu. Linistit. Multumim ,dar este plina de grasimi. Nu prea mancam gras.
-- Noi incecam sa mancam sanatos.
--No, apai asta-i o gresala.Apai din cand in cand musai si cate-o bucata de ceva gras.
Intre timp una dintre fete scoase o bucata de placinta invelita in acelasi ziar ,banuiesc.
---Dar dumneata vrei o bucata de palacinta?
Omul privi lung la ziarul cu care era invelita palcinta. Dupa cateva minute raspunse:
--Nu dragii mei.Dar v-as ruga sa-mi dati mie foaia de jurnal dupa ce-o -ti termina de mancat.
-- Pai ce vrei sa citesti, ca nu se prea intelege ,este cam patata.
--Ceea ce vreau eu sa citesc se intelege.
--Bine ,ti-o dam acum.
Si ii intinsera foaia in care fusese inpachetata placinta.
Batranul o lua si o intoarse cand pe o parte, cand pe alta. Apoi o impaturi si o puse pe bancheta langa el.
--No amu voi spune ceva. Numa sa gatati de mancat.
Curiozitatea ne dadea ghes tuturor. Parca vroiam sa le infund mai repede mancarea pe gat celorlalti ca sa aud ce avea de spus .
--Gata, am terminat! Ce vroiati sa ne spuneti.
-- Omul lua ziarul il desfacu din nou si spuse: Vedeti voi coala asta? Asta a fost cadva o creanga mandra de copac.Pe creanga aceea eu am atarnat poate strecura cu cas sau am pus la uscat vreun metru de cranat.
Sau cine poate sti! Poate am afumat cu ea o bucata de carne. Si ea m-a rasplatit. Pentru ca nu am spurcat-o niciodata nici cu vorbe mincinoase nici cu cerneluri.
Eu am batut cu o creanga la fel, bucata de in din care o fost facut mai apoi stergarul ,in care imi port bucatele.
Si nu am fost bonav niciodata, pentru ca nu l-am spurcat nici pe el cu vorbe mincinoase nici cu chimicale colorate.
Voi, cred dragii mei ca a-ti citit pe vreo foaie de asta ca taranul manca ce nu-i sanatos.
Pentru ca inainte sa va otraviti cu zincul folosit de zetari ca sa scoata foaia asta va otraviti cu vorbele care manjasc natura si omul sau.
Bag sama ca voi nu sunteti snobi cand mancati ceapa dar eu mi-s tare snob, pentru ca nu as manca vreodata de pe o foaie de ziar.
Urma o tacere lunga si stanjenitoare pentru tineri. Batranul stranse in liniste merindele si le aseza cu grija in dasaga, tradand un fel de respect sacru pentru bucatele lui.
Ceilalti incercau sa adune foile de ziar si sa le indese in cosul de gunoi, cu un fel de razbunare in priviri.
La capatul drumului mai ramasesem doar eu cu el in compatiment. Inainte de a cobora , scoase din dasaga stergarul de in si mi-l intinse. Sa mananci fara grija , e slana adevarata.
Nu am avut nicio o reactie. Am luat mecanic pachetul si l-am bagat in poseta ,neavand alt bagaj la indemana.
--Multumesc mult, am rostit intr-un tarziu.
--Sa-ti fie de bine si sa-ti amintesti cat ii trai ca nu-i nesanatos ceea ce bagi in gura ci ceea ce otraveste sufletul.
Dumneata ai ochii mamei mele si undeva si intelepciunea ei.O vei descoperi candva. Eu am fo cu multi ani in urma, dascal intr-un sat din Cluj.
Amu mi's doar taran ,dar is mandru si de una si de alta.
Am vinit aicea la un festival taranesc.
L-am privit adanc in ochi. El nu era un dascal! El era un sfant al tuturor dascalilor din lume.
Probabil ochii mi s-au umezit pentru ca a intins o mana si mi-a mangaiat crestetul.
I-am urat sedere si drum bun la intoarcere.
--Multam ,mi-a raspuns. Eh, drumul meu se cam gata, dar cat oi mai putea calatori oi mere inainte ,pana unde o fi capatul lui.
Nu l-am mai intalnit niciodata pe batran. Dar am si acum stegarul de in ..si niciodata in viata mea nu am mancat de pe o foaie de ziar si niciodata in viata mea nu m-am lasat otravita de cuvintele care manjasc omul si ramul din care a fost facuta fiecare foaie, pe care cerneluri mincinoase le intina cu vorbe nesanatoase.
Si mai presus de toate, cat ma vor tine puterile,voi calatori mereu ,pana ce capatul drumului meu se va vedea undeva.
Publicat de Mariastela Iacoban
http://mariastela-doareu-mariastela.blogspot.ro/2013_04_03_archive.html
luni, 26 mai 2014
Ţara Gugulanilor
În România există o zonă numită “Ţara Gugulanilor”. Unde este această zonă şi cine sunt mândrii Gugulani?
Bănăţenii cunosc foarte bine termenul de Gugulan. E sinonimul specific lor pentru Mândrie.
Când vii dinspre Ţara Haţegului şi te îndrepţi către Valea Bistrei, şoseaua se grăbeşte voiniceşte spre mângâierea suavă a apelor Banatului. Înainte de Sarmizegetusa, un pui de şosea o coteşte ştrengăreşte spre stânga (spre sud), atrasă de ocheadele sălbaticului Retezat. Rezişti ispitei şi te duci mai departe trecând pios pe lângă Ulpia Traiana Sarmizegetusa, vatra unei civilizaţii născută din urletul muribund al capului de LUP, un fior ce încă fumegă în rădăcinile noastre. Pe dreapta, spre nord, misteriosul Poiana Ruscă se opinteşte în şosea, aruncând priviri furioase către sud. Retezatul îl priveşte condescendent pe mai invidiosul său tovarăs de gardă. Orizontul se îngustează pe tăcute. Aerul se cerne în ritmul mărşăluitor şi funebru al Legiunii a V-a Alaudae, legiunea lui Domiţian ce grăbeşte la pieire spre Pasul Tapae. Suntem deja în Pas, Porţile de Fier ale Transilvaniei. Şoseaua îngheaţă. În liniştea pădurilor milenare se mai aud strigătele victorioase ale dacilor lui Decebal, şi vaietul înfundat al legiunii romane căzute. Frigul iscat ne scutură, ne trezeşte o stare de jenă la amintirea vremurilor când eram lupi şi când doar moartea ne îngenunchea. Părăsim spaţiul amintirilor şi coborâm energici către Bucova, cu sângele încă clocotind a luptă.
Cine sunt cei care îşi spun cu atâta mândrie Gugulani? Săpăturile arheologice în această zonă au confirmat prezenţă umană din perioada neolitică. Cele mai vechi atestări documentare datează din secolul al XV-lea. Vorbim de o zonă greu încercată datorită poziţiei la graniţa dintre mari puteri europene, Regatul Ungar apoi Imperiul Habsburgic respectiv Imperiul Otoman. Marea majoritate a confruntărilor în spaţiul românesc dintre marile puteri creştine şi turci s-au dat în teritoriul delimitat de Culoarul Timiş-Cerna-Bistra. Iar românii au luptat întotdeauna în primele rânduri. A fost controlată de Regatul Ungar, apoi de Imperiul Otoman după Mohacs şi transformarea Ungariei în paşalic. După Passarowitz 1718, Banatul este alipit la Imperiul Habsburgic. Populaţia din zonă a alimentat adevărate regimente de grăniceri. Gugulanii sunt urmaşii unei populaţii dârze, rezistente şi trecute prin mari încercări.
Cu 15 ani în urmă ascultam fascinat poveştile viitoarei mele soţii şi a viitorilor cumnaţi despre Glimboca. Aveau un mod atât de molipsitor şi incitant de a-mi povesti despre natură, despre oameni
încât nu îmi doream decât să ajung acolo. Povesteau despre lucruri simple, despre obiceiuri locale cu atâta drag şi cu atâta căldură sufletească încât deveneai încetişor vunul de-al lor. Întotdeauna când se adunau şi începeau să vorbească de Banat, ca un resort plecat din interior, toţi începeau să pronunţe cuvintele în dialectul bănăţean.
În august 1998 am vizitat pentru prima oară Glimboca. Realitatea găsită acolo nu era cu nimic mai prejos decât imaginile create din poveştile lor. Casele, oamenii, râul Bistra, pârâiaşul Ramna, pădurile din marginea Munţilor Poiana Ruscă, toate te fermecau. Vizitele şi
Răchia făceau serile tot mai fierbinţi. Atunci am participat prima dată şi la cea mai importantă sărbătoare a Gugulanilor. Este sărbătoarea de Sfânta Maria din 15 august numită RUGĂ (Negeie). La 15 august Glimboca redevine centrul universului. Toţi se întorc acasă. Copiii şi nepoţii se întorc la mamă, la părinţi, la bunici, la vatră. Indiferent unde i-a dus valul vieţii, pe 15 august lumea se comprimă şi se confundă cu vatra satului. Fiecare îşi pregăteşte locuinţa pentru a primi vizitatori. Se face curăţenie în casă, se vopsesc geamuri, porţi, borduri. Se curăţă de iarbă trotuarul din faţa porţilor. Cuvântul “FALĂ” este foarte important în această perioadă. Cu cât ai mai mulţi vizitatori de Rugă, cu cât îţi trec mai mulţi pragul casei, se consideră că eşti un om important în comunitate, un Gugulan cu Fală. Oamenii se îmbracă în port popular, vin muzicanţii, străzile duduie de joc şi petrecerea se duce până la miezul nopţii.
După 1998 am revenit la Glimboca de multe ori. Frumuseţea locurilor a rămas neştirbită. Căldura oamenilor nu s-a pierdut deloc. Am hoinărit prin Munţii Banatului de fiecare dată. Extrem de puţin pe cât mi-aş fi dorit. Munţii Ţarcu cu a sa perlă Poiana Mărului, Muntele Mic, Munţii Poiana Ruscă, mai în amonte Retezat, peste Timiş Semenicul. Cât de frumos este şi la Trei Ape!
De 15 ani sunt îndrăgostit de Ţinutul Gugulanilor!
sursa
http://adrianmanea.ro/tinutul-gugulanilor/
Tara aceasta de langa noi exista de mai bine de 2.000 de ani, dar nu este trecuta pe nici o harta. Se numeste Gugulania. Avem nevoie de o lectie de geografie, nu-i asa? Delimitare teritoriala: Valea Bistrei, incepand de la Bucova la Caransebes, culoarul Timis – Cerna, pana la Teregova, Rusca, Valea Higegului, Muntii Godeanu, pana la izvoarele raului Bistra. Forma de relief predominanta: munte.
Vechea vatra a Gugulaniei se afla pe cel mai inalt varf al Muntilor Godeanu, Gugu (2.291 m), iar capitala se gaseste la Caransebes. Populatie: 80.000 de locuitori. Ocupatii de baza, prin traditie: agricultura si cresterea animalelor, negotul cu mere.
De religie ortodoxa, gugulanii sunt considerati "de cea mai curata origine dacica", iar leaganul poporului, Varful Gugu, este numit "muntele sacru al lui Zamolxe".
Oamenii si muntele lor sfant fie se ascund privirii muritorilor, fie se falesc. "... Acest cel mai inalt pisc al Masivului Godeanu uneori se ascunde.
Daca vii din Retezat spre apus si e senin si soarele straluceste in sens avantajos, Gugu poate fi invaluit in ceata, sau cine stie cum si in ce, fiindca pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar fi straveziu", nota Victor Kernbach, in "Muntele ascuns al lui Zamolxis", din "Romania pitoreasca" nr.7/ 1972.
Gugulanii se ascund in spatele portilor inalte, in curtile interioare ale caselor lor, in spatele obloanelor trase peste ferestrele de la strada. Asa i-am gasit la Turnu Ruieni, dar asa ii vezi pretutindeni in tara lor, Gugulania.
Gugulania, Tara zeului Zamolxe
Aproape 100.000 de romani se falesc cu numele de gugulani. Pe ei ii uneste o istorie construita in jurul Varfului Gugu, obiceiuri neschimbate de veacuri, faima de a produce cele mai bune mere. Si mandria.Tara aceasta de langa noi exista de mai bine de 2.000 de ani, dar nu este trecuta pe nici o harta. Se numeste Gugulania. Avem nevoie de o lectie de geografie, nu-i asa? Delimitare teritoriala: Valea Bistrei, incepand de la Bucova la Caransebes, culoarul Timis – Cerna, pana la Teregova, Rusca, Valea Higegului, Muntii Godeanu, pana la izvoarele raului Bistra. Forma de relief predominanta: munte.
Vechea vatra a Gugulaniei se afla pe cel mai inalt varf al Muntilor Godeanu, Gugu (2.291 m), iar capitala se gaseste la Caransebes. Populatie: 80.000 de locuitori. Ocupatii de baza, prin traditie: agricultura si cresterea animalelor, negotul cu mere.
De religie ortodoxa, gugulanii sunt considerati "de cea mai curata origine dacica", iar leaganul poporului, Varful Gugu, este numit "muntele sacru al lui Zamolxe".
Oamenii si muntele lor sfant fie se ascund privirii muritorilor, fie se falesc. "... Acest cel mai inalt pisc al Masivului Godeanu uneori se ascunde.
Daca vii din Retezat spre apus si e senin si soarele straluceste in sens avantajos, Gugu poate fi invaluit in ceata, sau cine stie cum si in ce, fiindca pentru vedere apar numai cerul si orizontul, ca si cum muntele ar fi straveziu", nota Victor Kernbach, in "Muntele ascuns al lui Zamolxis", din "Romania pitoreasca" nr.7/ 1972.
Gugulanii se ascund in spatele portilor inalte, in curtile interioare ale caselor lor, in spatele obloanelor trase peste ferestrele de la strada. Asa i-am gasit la Turnu Ruieni, dar asa ii vezi pretutindeni in tara lor, Gugulania.
duminică, 25 mai 2014
Rudolf Steiner şi antroposofia
Lucian Blaga: "În lumea gânditorilor, Rudolf Steiner, alături de Einstein, e poate cea mai discutată
personalitate". "Steiner . . . îmbogăţeşte omenirea cu cunoştinţe nouă
la care nu a putut ajunge nici experienţa ştiinţifică, nici gândirea
filosofică." Din articolul "Un iniţiat" publicat în 1921, 29 ianuarie în
ziarul "Voinţa", în legătură cu aniversarea de 60 de ani a lui R.
Steiner
Mircea Eliade: "Rudolf Steiner socoteşte că oricine poate ajunge în lumile superioare prin voinţă şi perseverenţă. În această preţuire pe care o dă Rudolf Steiner voinţei, personalităţii omeneşti se găseşte una din trăsăturile esenţiale ale Antroposofiei... Antroposofia are o metodă şi rezultatele ei pot fi controlate.
Educaţia antroposofică conduce la spiritualizare, acest substrat psihic - ce se găseşte înapoia materiei şi a senzaţiilort - nu niniceşte, nici materie, nici senzaţie. Ci numai o compretează, îi dăruieşte un conţinut, o integrează într-un anumit angrenaj spiritual... Personalitatea lui e într-adevăr covârşitoare şi cărţile care le-a scris întrec cu mult producţia unui mistic de salon, ca Maeterlink sau Kyserling.
Steiner e un mascul complet. Voinţa, raţiunea, puterea de muncă, multilateralele cunoştinţe, trepidanta viaţă sufletească, impulsul mistic - metafizic - n-au înlăturat poetul şi omul de acţiune.
Crearea Societăţii Antroposofice şi cărţile de popularizare au fost îndeplinite pentru educarea mulţimilor, pentru ai ajuta să-şi găsească unitatea conştiinţei şi orientarea în viaţa lăuntrică. Dar marele lui opere.. .nu sunt înţelese. Şi nu vor fi încă mult timp. Sunt cărţi scrise de-o minte care a pătruns prea departe pentru bietele noastre creiere. "Ştiinţa spirituală" nu poate fi pricepută, în patie, decât după o serioasă muncă de pregătire şi după câteva lecturi atente. E o lucrare de geniu şi de curaj. E o metafizică ce pare ridicolă celor ce nu au pătruns nici un pas dincolo.
Doctorul Steiner a înţeles aceasta. Şi a publicat-o totuşi, pentru cei câţiva cititori risipiţi pe glob, cărora le vor fi de folos revelaţiile ce scapă celorlalti".
Din articolul "Rudolf Steiner" publicat în revista "Adevărul literar şi artistic", 1927, martie.
Rudolf Steiner, fondator al pedagogiei Waldorf
"Experienţa a ceea ce poate fi trăit în lumea spirituală mi-a fost întotdeauna un lucru firesc; cuprinderea perceptibilă a lumii simţurilor îmi crea cele mai mari greutăţi." (Opere complete 28, cap.22) Trecând de această greutate printr-o muncă şi o dezvoltare meditativă, realizează un schimb paradigmatic semnificativ din punct de vedere al istoriei spirituale: nu o construcţie a unor sisteme noi de gândire, nici o formare progresistă a teoriilor, nici o discuţie permanentă despre modele - ci o lărgire consecventă, reflectată în teoria ştiinţifică a experienţelor, percepţiilor şi observaţiilor. Fenomenele spirituale şi sufleteşti care se dezvăluie în acest fel conştienţei sunt observate şi descrise cu exactitate, sunt înfăţişate consecinţele pentru viaţa morală şi practică.Antroposofia ia naştere ca "ştiinţă a spiritului". Trăirea individuală a realităţii şi în curând şi arta primesc o nouă orientare prin ştiinţa experienţei spirituale.
În 1917 are loc irumperea: "rezultatele unei cercetări de ştiinţă spirituală de treizeci de ani" conduc la cunoaşterea tripartiţiei omului (Opere complete 21). Trupul. sufletul şi spiritul devin vizibile în relaţiile lor schimbătoare - sistemul nervos-senzorial, organizarea ritmică şi omul metabolic apar în corelarea lor cu activităţile sufleteşti: gândire, simţire şi voinţă; ele pot fi dezvoltate la rândul lor în capacităţile spirituale: imaginaţie, inspiraţie şi intuiţie. Omul devine prin autocunoaştere liber pentru autotransformare.
De aici s-a ajuns până la punctul în care, odată cu sfârşitul primului Război Mondial, este posibilă pentru omenire o nouă epocă, o nouă orientare cuprinzătoare in pedagogie, medicină, ştiinţele naturii, societate şi economie - pe scurt: in viaţa culturală, de stat şi economică şi este realizată incipient de către Steiner şi colaboratorii săi. Antroposofia devine prin realizările lui Rudolf Steiner un impuls cultural care il ia in considerare pe individul independent şi capabil de evoluţie şi deschide perspective nebănuit de largi, perspective care astăzi sunt indispensabile.
Bodo von Plato
"Nu trebuie întrebat: ce trebuie omul să ştie şi să poată pentru ordinea socială care există, ci: ce este predispus în om şi ce poate fi trezit în el? Atunci va fi posibil de a aduce în ordinea socială forţe mereu noi din generaţiile în creştere. Atunci în această ordine va trăi mereu ceea ce fac din ea oamenii maturi care intră în ea; dar nu va fi făcut din generaţia în creştere ceea ce vrea să facă organizaţia socială care există în prezent."
Rudolf Steiner, Scrieri despre tripartiţia organizării sociale şi asupra stării timpurilor, 1915-1921, Opere complete, 24.
sursa
Principiile pedagogiei Waldorf
- Principiul fundamental: Abordarea integrală a fiinţei umane conform cu specificul vârstei şi având ca ţel dezvoltarea personalităţii libere a copiilor. Foarte succint, acest principiu se referă la faptul că trebuie educat omul întreg - capul, inima şi mâna. Pedagogia Waldorf vorbeşte despre aceste trei forte sufleteşti - gândirea, afectivitatea şi voinţa care trebuie întărite şi dezvoltate faţă de unele tendinţe de accentuare unilaterală a capacităţilor intelectuale.
- Principiul educaţiei permanente se referă la faptul că educaţia începe odată cu naşterea fiinţei umane şi devine o dimensiune a existenţei sale pe parcursul întregii vieţi.
- Principiul organizării ritmice a situaţiei educaţionale; această organizare ritmică este reflectată în pedagogia Waldorf prin planificarea pe "epoci de studiu" (etape, perioade de 2-5 săptămăni) a materiilor de bază, ca şi în pregătirea serbărilor (serbarea anuală constituind un exemplu de moment "cheie").
- Principiul creării unui ambient educaţional adecvat obiectivelor se referă la faptul că o şcoală Waldorf presupune o anumită atmosferă şi un ambient arhitectonic adecvat, cu o anumită cromatică şi decoraţiune a interioarelor, cu spaţii potrivite activităţilor complementare la care elevii participă în funcţie de afinităţi şi înclinaţii.
- Principiul asigurării unui echilibru între teorie şi practică are în vedere obiectivul pedagogiei Waldorf de a forma şi dezvolta elevul nu doar din punct de vedere cognitiv ci şi din punct de vedere volitiv, cunoscut fiind faptul că o problemă majoră a adulţilor este pasul de la concepţie la punerea în practică a ideilor.
- Principiul predării artistice se referă la faptul că predarea este considerată o artă şi e profesată ca atare. Profesorii se comportă ca nişte artişti al căror scop este acela de a ajuta copiii să descopere şi să iubească lumea înconjurătoare. Ei trebuie să trezească facultăţile latente ale copilului astfel încât în faza liceală să fie apt de a dezvolta o gândire cu un înalt grad de abstractizare.
- Principiul flexibilizării şi integrării noţiunilor se referă la faptul că spiritul vremii actuale pretinde o vocaţie cu caracter global în ordonarea stocului imens de informaţii a căror aglomerare ameninţă fiinţa cu strivirea. Pedagogia Waldorf promovează o orientare integralist-funcţionalistă străduindu-se să livreze noţiuni vii cu un grad de abstractizare potrivit vârstei. În acest sens, ea recomandă traseele: de la întreg la parte, de la cunoştinţe la cunoaştere, de la nominal la noţional, de la cuvânt la gând. Prin aceasta întregul proces instructiv educativ este privit ca un permanent proces de reciclare.
- Principiul predării în imagini se referă la nevoia de „imagini vii” a copilului de vârstă şcolară mică. Această nevoie însă nu este satisfăcută doar prin prezentarea unor planşe, diapozitive sau chiar a modelului natural ci, în pedagogia Waldorf, principala modalitate de a crea „imagini vii” este cuvântul. De altfel voi reveni asupra acestui principiu în următorul capitol.