Uneori relatiile se blocheaza intr-o negociere furibunda. Trebuie lasat timp si despartire pentru ca fiecare sa puna in perspectiva ceea ce pierde. Si de multe ori, doar acest test poate confirma o relatie.
Uneori trebuie sa simti ca pierzi
acea persoana ca sa realizezi cat de mult o apreciezi si sa fii dispus
sa schimbi ceea ce ti se cere. Iar asta nu se poate intampla decat
asumandu-ti curajul de a lasa timp si spatiu sa se astearna intre
orgolii si neintelegeri.
Ca sa te lasi de cineva trebuie
sa iti poti imagina viata fara celalalt. Dragostea vine, pe toate caile,
in toate modurile in viata ta atunci cand realizezi ca tu esti de fapt indragostit de iubire
si de ceea ce se intampla cu tine atunci cand iubesti. Iar daca refuzi
sa te complaci in forme second hand de dragoste, vei deschide portile
si ferestrele pentru ca o noua dragoste, mai aproape de idealul tau, sa
patrunda in viata ta.
Calatoria frumoasa a lui Astazi poate incepe doar cand renunti la Ieri.
Amintirile sunt un soi de autohipnoza in care te pierzi atunci cand te
agati doar de lucrurile frumoase impartasite intr-o relatie.
Curajul vine doar atunci cand iti confrunti fricile inconstiente: ce
tragedie ti se poate intampla daca renunti la un om care nu te vrea asa
cum iti doresti tu? Vei muri? Nu, ultimele cercetari din transeele
stiintei vin sa confirme, din nou si din nou, ca din dragoste nu se
moare.
Spectrul singuratatii te
inspaimanta? Singuratatea e mai mult un mit, pentru ca de fapt nu ai
fost niciodata singur, nu asa cum esti acum, un om mare si trecut prin
ciurul vietii, asa ca nici nu stii cat de frumoasa poate fi singuratatea
.
Singuratatea este o sansa extraordinara de a deveni obiectiv, de a
integra experientele avute, de a lua decizii corecte pentru viitor.
Introspectia este un proces absolut necesar pentru a trece la urmatorul
nivel.
Ti-e teama de singuratate pentru ca de fapt nu iti place de tine. Fa ceea ce trebuie ca sa te iubesti tu mai intai pe tine si restul te vor urma in aceasta dragoste.
Ti-e teama de nebunia banuita a se ascunde in umbrele singuratatii?
Dragostea e o nebunie si mai mare, doar ca e in doi si asa se naste
orice forma de religie, cand exista cel putin un prozelit. Deci nebunie e
in orice experienta emotionala si traiesti in intimitatea ei
dintotdeauna, fiind mai bine cunoscuta sub termenul de normalitate.
Poti sa te lasi de un altul cand te lasi de fapt de tine. Gata,
mori, pur si simplu mori, in aceasta secunda, pentru ca astfel, iti vei
confrunta fricile ascunse. Lasa-ti dorinta sa moara, lasa-ti orgoliul
sa se vestejeasca pe altarul trecutului, lasa-ti sperantele si
scenariile sa moara.
Esti zero in acest moment, un zero egal cu infinitul, pentru ca acum
te construiesti constient, acum tu te alegi asa cum vrei sa fii, in loc
de a fi rezultanta mecanismelor subconstiente ale trecutului tau.
Plangi, revolta-te impotriva
firii, pierde controlul pentru cateva momente, lasa lacrimile sa ude
semintele viitoarei tale fericiri. Iar apoi lasa-te de trecut. Lasa-te
de o viata traita in moarte clinica, lasa-te de frica si de tanguiala,
lasa-te de cersit si de implorat. Totul are un sens perfect fie ca iti
este clar sau nu pe moment.
Vei fi bine, te vei vindeca si vei privi in trecut nu cu manie, ci cu seninul intelegerii ca ceea ce parea o tragedie atunci, astazi realizezi ca a fost de fapt o binecuvantare.
Unii oameni fac parte din istoria
devenirii tale dar nu si din destinul tau. Relatiile esuate din trecut
te pregatesc de fapt pentru o relatie senzationala ce o poti avea daca
nu mai peticesti trecutul. Fiecare inclestare cu un altul intr-o relatie
iti slefuieste principiile si te aduce la o viziune mai clara despre
cine esti si ce te implineste.
Fa o reverenta in fata trecutelor iubiri, multumeste cu adevarat pentru extazul si disperarea primite – sunt toate bijuterii existentiale, medalii ce stau marturie ca nu ai fost spectator, ci actor principal pe scena vietii.
sursa