Singura hrană spirituală este cunoaşterea.

Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!

Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:

FRÃŢIA INIMII.

miercuri, 19 august 2015

CUM SĂ NE AUZIM ÎNGERII

Noi toţi avem abilitatea de a comunica şi de a ne asculta îngerii; nu trebuie decât să ne încredem în ea şi să înlăturăm toate temerile existente.

Această comunicare cu îngerii noştri păzitori constituie calea cea mai scurtă prin care ne putem câştiga pacea şi fericirea. Capacităţile şi darurile lor de vindecare se relevă prin toate metodele terapeutice pe care le-am învăţat de-a lungul facultăţii şi pe parcursul pregătirii mele profesionale.

Privind în viitor, am constatat lucruri pozitive, precum faptul că oamenii vor începe să-şi asculte îngerii păzitori din ce în ce mai mult, astfel încât lumea va deveni mai plină de lumină, iubire, pace şi armonie.

Informaţiile cuprinse în această carte constituie bibliografi a necesară pentru cursanţii mei, care vor să devină terapeuţi. Cartea rezumă mai multe metode de comunicare cu îngerii, metode pe care le pun în practică atât pe parcursul seminariilor mele, cât şi în unele workshop-uri.

Cuvântul „înger” înseamnă „mesagerul lui Dumnezeu”.
 Îngerii sunt cei ce ne aduc mesaje de la Creatorul Nostru. Ei sunt trimişi ca daruri ale lui Dumnezeu pentru noi, pentru a ne ajuta să ne reamintim de natura noastră divină, să fi m mai buni şi mai iubitori, să ne descoperim şi să ne valorifi căm talentele în benefi ciul oamenilor şi să înlăturăm păcatele şi carenţele din noi. Îngerii ne ajută de asemenea în relaţiile pe care le avem, în profesiile noastre, în domeniul sănătăţii şi chiar al fi nanţelor.
Îngerii sunt alături de noi pentru a împlini planurile de pace şi armonie ale lui Dumnezeu pe Pământ. Ei ne ajută să fi m calmi, deoarece pacea interioară a fi ecărui om duce la pacea interioară a tuturor oamenilor, ceea ce va duce la pacea lumii întregi. De aceea îngerii ne însoţesc mereu şi ne ajută să ne păstrăm calmul şi armonia interioară.
Nu îi deranjaţi şi nici nu le irosiţi timpul dacă le cereţi favoruri mărunte. Ei ştiu că problemele minore
adunate adeseori determină stări grave de stres, astfel încât marea lor plăcere este să vă ajute în depăşirea oricăror obstacole ce vă pot apărea în cale.

Dumnezeu este pretutindeni.
Dumnezeu este în voi, este în mine şi cu siguranţă este în toţi îngerii.



Unii oameni mă întreabă dacă este corect să se adreseze direct lui Dumnezeu şi îngerilor sau dacă acest lucru este o blasfemie. Eu vă recomand cu tărie să faceţi ceea ce vă spune sufletul.

De ce ar fi ceva greşit să vorbiţi cu Dumnezeu sau cu îngerii?
Procedând în acest fel, nu faceţi decât să primiţi un dar pe care Cerul vi-l face cu bucurie. Îngerii (la fel ca Sinele vostru superior) nu vor încălca niciodată voia lui Dumnezeu, astfel încât rugându-vă şi la ei nu aveţi ce greşeală să faceţi.
Îngerii sunt conştienţi de aceste temeri ale voastre, cât şi de adevărata manifestare a afecţiunii divine. Dumnezeu, fi ind atotiubitor, nu manifestă altceva decât iubire. Creatorul ştie atunci când vă întrerupeţi în mod conştient comunicarea cu El şi totuşi vă iubeşte.
Îngerii reprezintă un pod între adevăr şi iluziile problemelor noastre. Ei vă pot ajuta să vă reveniţi din starea de groază la cea de fericire, sănătate şi împlinire.
Ei se afl ă în strânsă legătură cu Sinele vostru superior şi cu fi inţa în care credeţi, fi e că aceasta este Iisus, Moise, Quan Yin, Sfântul Duh, Buddha, Yogananda sau alţii.
Îngerii nu vă judecă credinţa şi gândirea. Uneori, ei lucrează cu gândurile voastre, ca o modalitate de a comunica cu voi.

Într-un curs despre minuni, citeam că Dumnezeu nu ne ajută atunci când ne afl ăm într-un impas,
deoarece El nu consideră necesar acest lucru (El vede numai iubire şi perfecţiune, nu iluzia lipsurilor sau a problemelor).

Oricum, El ne trimite ajutoare atunci când ne credem în necaz. Deci nu suntem ignoraţi de Divinitate; doar că modalităţile divine de a ne acorda ajutor presupun recunoaşterea ca adevăr a faptului că toate problemele sunt deja rezolvate.

Atunci când noi ne încăpăţânăm să realizăm acest lucru, Dumnezeu trimite îngeri să ne ajute să ieşim din coşmarurile pe care singuri ni le creăm.
Îngerii mi-au spus că nu am avea nevoie de ei dacă am trăi numai în iubire tot timpul şi am fi mereu
conştienţi de prezenţa acesteia.

Cât timp noi oscilăm încă între diferite stări de iubire şi frică, Dumnezeu ne va trimite îngeri care să ne ajute să depăşim situaţiile difi cile din viaţa noastră.
...

sursa
http://portalspiritual.com/wp-content/uploads/2015/01/Doreen-Virtue-Cum-sa-ne-auzim-ingerii.pdf

miercuri, 12 august 2015

Diferențe fundamentale dintre un bărbat și o femeie

“Când dragostea se întoarce acasă”
de George Uba

Când se rătăcește, o femeie oprește și întreabă pe unde s-o ia. Pentru un bărbat, acesta este un semn de slăbiciune. Se va învârti ore întregi, anunţând din când în când că este aproape de destinaţie, spre disperarea consoartei lui, care îi dă sfatul:
„Întreabă odată, omule! Nu vezi că te învârţi în jurul cozii?"
• Femeile au o capacitate foarte dezvoltată de a observa orice amănunt, cât de mic, precum și schimbările de aspect sau de comportament ale celorlalţi. Nu încerca să ascunzi ceva de soţie,
că nu ţine!... Ele au o percepţie periferică mai amplă decât cea a bărbaţilor. La multe femei, orientarea periferică ajunge până la 1800, pe când bărbatul are creierul configurat pentru un tip de privire ca printr-un tunel, la mare distanţă, ca și când ar avea un binoclu.
• Când creierul bărbatului se odihnește, cel puţin 70% din activitatea sa electrică este blocată. În cazul femeilor, scanerul arată că este activ în proporţie de 90% în timpul unei stări similare, confirmând faptul că femeile primesc și analizează permanent informaţii din mediul înconjurător.
• Femeile descriu culorile mult mai amănunţit decât bărbaţii, pentru că ele au doi cromozomi X care furnizează o mai mare varietate de celule conice, care sesizează culorile până la 2 nuanţe.
Ele au albul ochilor mai mare ca al bărbaţilor, pentru că sunt făcute pentru acea comunicare interpersonală la distanţă mică, ce face parte integrantă din legătura pe care o poate stabili o femeie.
• Când un bărbat este trimis să caute margarina în frigider, nu dă de ea nici după ce caută a doua oară, pe când ea i-o arată cu ochii închiși. Hormonii ei de estrogen îi permit să identifice obiectele din sertar sau din încăpere și să-și amintească de ele ulterior, după un tipar de memorie specific. Ea devine pentru soţ contul deschis de memorie pentru mărunţișurile pe care el nu le găsește cu nici un chip. Noile studii au mai sugerat că, de fapt, creierul bărbatului caută în frigider cuvântul „margarină".
• Când un bărbat intră cu soţia lui într-o casă, el identifică detaliile tehnice (intrările, lucruri ce trebuie reparate), pe când femeile analizează chipurile și știu exact cine cu cine și ce simte fiecare.
• Femeile aud mai bine decât bărbaţii și sunt abile în a distinge sunetele înalte. Creierul femeii este programat să audă cum plânge copilul noaptea, în vreme ce tatăl doarme liniștit și nezdruncinat,
emanând o coloană sonoră prin sforăitul lui de diferite intensităţi.
De aceea, robinetele care picură le înnebunesc pe femei, în vreme ce bărbaţii dorm liniștiţi, fără să le bage în seamă.
• Dacă femeile sunt mai pricepute în diferenţierea sunetelor, bărbaţii pot spune dincotro provin ele. Această capacitate de diferenţiere la femei le dă posibilitatea să priceapă schimbările emoţionale
la copii și la adulţi, devenind veritabile termometre afective.
• Sexul frumos are capacitatea de a fi atent într-o discuţie faţă în faţă cu cineva și de a urmări și o altă conversaţie, pe când bărbatul nu se poate concentra decât asupra unei singure activităţi.
Dacă sună telefonul, bărbatul le va cere celorlalţi să tacă,  3 pentru că altfel nu se poate concentra. Femeia, în schimb, răspunde și gata, indiferent câţi factori stresori sunt în jurul ei.
• Nici discuţie, pielea femeilor este mult mai sensibilă decât a bărbaţilor. Ocitocina este un hormon care stimulează dorinţa de mângâiere și activează receptorii atingerii. Nu e de mirare că femeile, având receptorii atingerii de zece ori mai sensibili decât ai bărbaţilor, dau mai multă atenţie mângâierilor din partea bărbaţilor.
Unele studii au arătat că femeile care sufereau de boli nervoase și de depresii și-au revenit mult mai rapid în funcţie de numărul de mângâieri și de alinări, precum și de durata acestora.
Atunci când o femeie are probleme sentimentale sau este foarte supărată pe un bărbat, mai mult ca sigur va spune: „Nu mă atinge!"
• Simţul gustativ al femeii și cel olfactiv sunt net superioare faţă de cele ale bărbaţilor.
Bărbaţii sunt mai eficienţi în a distinge gusturile sărat și amar, în timp ce femeile preferă dulciurile.
• Bărbaţii sunt mai puţin sensibili atunci când o femeie suferă din pricina unei dureri, dar ei devin sensibili la un meci de fotbal sau la alte emisiuni mai agresive.
• Și mai trebuie să recunoaștem că femeile sunt net superioare în privinţa simţurilor de percepţie: ele sunt pricepute în a detecta nuanţele fine la nivelul limbajului trupului, al vocii, al tonului și
al altor stimuli senzoriali. Ele pot citi chiar reacţii și sentimente ale animalelor.
• Știm că emisfera dreaptă a creierului răspunde de partea creatoare și este mai dezvoltată la femei, iar emisfera stângă răspunde de controlul asupra logicii și raţionamentului și este dezvoltată mai mult la bărbaţi.
• Folosind tomograful cu rezonanţă magnetică, scanerul a pus în evidenţă că bărbaţii folosesc mai ales partea stângă a  creierului pentru vorbire, în timp ce femeile folosesc atât partea stângă,
cât 4 și pe cea dreaptă. De unde și pofta lor de a vorbi mai mult ca bărbaţii, iar capacitatea fetiţelor de a învăţa o limbă străină e mai mare decât la băieţi. Mai simplu spus, bărbaţii au capacităţi
limitate în privinţa vorbirii și conversaţiei.
• Emisferele stângă și dreaptă ale creierului sunt legate printr-o serie de nervi care se numesc corpul calos. Acest cablu face ca o parte a creierului să comunice foarte bine cu cealaltă, permiţând
schimbul de informaţii, ca două calculatoare pe umeri, legate de o interfaţă unică. Ei bine, la femeie, corpul calos este mai gros decât la bărbat, având cu peste 30% mai multe legături între emisfere. De aceea, vorbirea femeii este mai fluentă, iar acest lucru explică și capacitatea femeilor de a putea executa mai multe lucruri fără legătură aparentă între ele. De unde și intuiţia feminină. Ce să-i faci, asta e! Bărbatul are mai puţine conexiuni și de aceea creierul lui este configurat să facă un singur lucru o dată. Creierul lui este mai compartimentat. Dacă îi veţi scana creierul în timp ce citește, veţi constata că practic este surd.
Nu-și poate păstra vigilenţa auditivă în același timp ce citește
• Pentru o sugestie mai puternică, am spune că creierul bărbatului este mono, pe când al femeii este stereo. Și, ca și când nu este de ajuns, s-a constatat că creierul femeii are mai multă materie cenușie, deși este mai mic ca dimensiune.
• Pentru că ea folosește anumite părţi ale creierului în același timp, femeii îi este greu să distingă între dreapta și stânga.
• Cred că trebuie să mai marcăm puncte și pentru bărbaţi. Ei au o orientare în spaţiu mult mai bună, pe când femeile au o orientare bidimensională. Deși ele îţi văd scama pe costum de la 30 de metri, nu reușesc să parcheze mașina cu spatele, lovind mereu ușa garajului. Ţine de orientarea pe trei dimensiuni, și pe aceasta nu o are prea dezvoltată.
• Creierul bărbatului îndosariază informaţiile, pe când cel al femeii nu le înmagazinează, ci ele revin mereu în minte.
Singura modalitate prin care o femeie poate scăpa de problemele din gând este să le exprime și astfel să le conștientizeze. Obiectivul ei este să scape de probleme, nu să găsească soluţii sau să tragă
concluzii.
• Bărbaţii, stocând informaţiile, nu găsesc de bine să le exprime, așa că, atunci când, după o zi de lucru cu evenimente de tot felul, este întrebat de soţie cum a fost, el răspunde laconic: „Bine! Ca
ieri. Nimic nou!" Efortul de exprimare fiind mai redus, nu consideră că este împins să-l facă.
• Pentru o femeie, vorbirea continuă să aibă un scop precis: crearea de noi relaţii interumane și împrietenirea. Pentru  bărbaţi, vorbirea înseamnă o referire strictă la fapte.
• Faptul că mamele vorbesc mai mult cu fetele este motivul pentru care acestea din urmă vorbesc mai mult decât băieţii.
• Bărbaţii își vorbesc mai ales în gând. Când o femeie îl vede privind pe geam, își închipuie că este plictisit sau leneș și încearcă să-i vorbească și să-i dea ceva de făcut, că tot stă degeaba:
„Pentru că tot nu faci nimic, du-te și spală pe jos în bucătărie, dragule!"
• Bărbaţii trebuie să înţeleagă că, atunci când o femeie vorbește, ea nu așteaptă să i se găsească soluţii.
• Chiar cuvântul în sine are un înţeles pentru bărbat și alt înţeles pentru femeie. Prin cuvânt, bărbatul exprimă idei și informaţii, iar femeia, sentimente și emoţii.
De multe ori creditul de cuvinte rămâne destul de bogat la femeie la sfârșitul unei zile și ea trebuie să îl consume ca să se simtă ușurată și fericită. Atât așteaptă: să fie ascultată. Nu are nevoie de soluţii.
• Când un bărbat citește o carte, se uită nerăbdător să vadă câte pagini mai sunt până la terminarea unui capitol, pe când femeia nu este atât de secvenţială ca bărbatul, căutând finalul. Fire imaginativă, proiectează ea scenarii, pe care le va confrunta cu finalul cărţii.
• Dacă bărbatul este adâncit într-o lectură, scrie un articol sau un referat, nevasta lui îi va lăsa ușa deschisă, ca un reflex de a nu i se închide posibilitatea comunicării. El va striga după ea să închidă ușa, ameninţând-o cu reproșuri pentru repetatele ei violări ale intimităţii bârlogului său.
• Bărbaţii folosesc limbajul pentru a se întrece între ei, de aceea sensul cuvintelor este mult mai important, ei căutând o soluţie cu finalitate. La femei, vocabularul nu este punctul lor forte, de aceea definirea și înţelesul cuvintelor nu contează așa de mult, căci ele se bazează pe tonul vocii pentru o exprimare mai fidelă, dar și pe limbajul trupului, pentru a-i da un conţinut emoţional. Scopul urmărit este cel al construirii relaţiilor, și nu argumentativ, ca al bărbaţilor. Dacă o femeie îi vorbește mult
bărbatului ei, înseamnă că-i place de el, dar, dacă tace, aţi  încurcat-o!
– Iubitule, n-ai vrea să-ţi mai aerisești creierii, după atâta citit? îl întreabă ea cu o licărire vioaie în priviri.
– Nu cred că simt nevoia! Dacă tot vrei să-mi creezi condiţii, deschide fereastra și este O.K.!
Faţa ei se întunecă și puse un lacăt mare la gură, pe care îl închise cu scrâșneli.
– E ceva în neregulă? o verifică el pe consoarta lui.
Ea îi răspunse cu tăcere.
– Am făcut ceva rău? Nu știu de ce, dar parcă s-a înnorat! încercă el să se clarifice.
– Și s-ar putea să plouă și cu grindină! ieși ea din muţenie.
Cum de nu pricepi că nu m-ai mai scos de două săptămâni și pe mine la o plimbare?
– Spune așa, femeie, nu mă lua pe ocolite! se lumină el. Ce mistere mai au și doamnele astea în cap! Auzi: să mă mai aerisesc și eu și, când colo, de fapt ea voia să se aerisească! Oare câte alte taine mai ascunde?
• Vorbirea pe ocolite este o specialitate a femeii și are ca scop să adune relaţii, dar cel mai adesea nu funcţionează în cazul bărbaţilor, pentru că ei nu pricep regulile jocului. Creierul femeii este axat pe prelucrare, pe când bărbaţii consideră aceasta o lipsă de structurare. El vrea să i se spună concis și direct.
Cum ei ocupă slujbele unde se cere orientarea în spaţiu ca șoferi, piloţi sau profesori de știinţe exacte, vorbirea pe ocolite ar duce la grave erori. Dacă un pilot ar spune turnului de control:
„Cred că jos e mai sigur decât aici, sus!" în loc de: „Mă pregătesc să aterizez!", cred că ar fi scos urgent din slujbă.
• Femeile pun sentiment în ceea ce spun, în timp ce bărbaţii doar se exprimă. Cum vocabularul nu este chiar punctul forte al creierului femeilor, ele nu consideră definirea precisă a cuvintelor atât de relevantă. Chiar mai exagerează, de dragul efectului obţinut.
Bărbaţii însă vor interpreta fiecare cuvânt pe care-l vor spune ele ca atare și vor reacţiona în consecinţă.
– Tu niciodată nu ești de acord cu ce spun eu! îl atacă ea supărată la refuzul lui de a merge la  cumpărături.
– Cum adică, niciodată? Chiar acum zece minute am zis că e bună părerea ta de a merge la părinţii tăi duminică! spuse soţul intrigat.
– Întotdeauna socotești lucrurile tale mai importante ca ale mele.
– Nu-i adevărat! Adu-ţi aminte că ieri ţi-am spus că este mai important ca tu să mergi la tratament decât să-mi cumpăr eu două cauciucuri la mașină!
– Așa spui tu de fiecare dată când deschid discuţia! i-o reteză ea.
– Asta e o minciună! replică el. Nu spun așa de fiecare dată!
Pentru o ceartă „reușită", bărbatul trebuie să înţeleagă faptul că femeia folosește cuvinte pe care nu le ia ca atare, drept pentru care nici el n-ar trebui să le înţeleagă ca atare și nici să le  precizeze
sensul.
• Femeia folosește în medie șase expresii faciale în zece secunde, prin care reflectă sau reacţionează la emoţiile interlocutorului.
De regulă, bărbatul rămâne impasibil când ascultă, pentru a nu-și trăda emoţiile, dar asta nu înseamnă că nu trăiește nici un fel de emoţie. Scanarea creierului arată că bărbaţii reacţionează emoţional la fel de puternic ca femeile, dar evită s-o arate.
• Majoritatea femeilor dovedesc o orientare în spaţiu limitată.
Bărbaţii au capacitatea de a vedea în trei dimensiuni. Studiile arată că mintea bărbatului măsoară distanţa și viteza, pentru a ști exact când trebuie să schimbe direcţia.
Dacă dai o hartă turistică sau rutieră unei femei, ea trebuie s-o așeze în sensul de mers, altfel nu se descurcă. Și așa i se pare un mister, pe când un bărbat o poate citi din orice poziţie.
• Femeile excelează în zone de creaţie, cum ar fi artele spectacolului, învăţământul, resursele umane și literatura, toate acestea fiind domenii în care logica abstractă nu are o importanţă primordială.
• Bărbatul se pierde pe sine în muncă și în performanţele ei, pe când femeia se pierde în detaliile vieţii și în mulţimea relaţiilor.

sursa
https://anatolbasarab.ro/wp-content/uploads/2015/08/170653945-Deosebiri-dintre-femeie-%C8%99i-b%C4%83rbat.pdf

miercuri, 29 iulie 2015

Pentru sufletele pereche nimic nu este imposibil. Bucuria pe care o simti cand iti imbratisezi sufletul pereche este divina.

 Nu există decât un singur adevărat suflet-pereche care este jumătatea ta perfectă şi împreună creaţi o atmosferă ca de vrajă între voi, ceva ce nu mai simţi cu nimeni niciodată.
Se spune că acest suflet flacără reprezintă jumătatea sufletului tău şi că împreună formaţi un adevărat întreg, plin de dragoste şi armonie.


Exista o legenda, care spune, ca sufletele pereche au trait candva o iubire atat de puternica, atat de pura…..incat daca sunt sortite sa se reintalneasca in viata actuala, iubirea lor profunda reprezentand o continuare a iubirii de atunci.
 
Sufletele pereche se intalnesc intr-un moment critic al existentei lor regasirea lor avand drept scop, continuarea evolutiei spirituale. Intalnirea sufletului pereche determina nu doar atractie fizica sexuala, ci o emotie, o traire profunda, dincolo de legi scrise si nescrise, dorul poate fi imens , despartirea chiar si pentru o clipa putand fi de nesuportat.
Foarte multe persoane cred ca si-au gasit sufletul pereche, nestiind de fapt ce implica aceasta. Atunci cand iti intalnesti sufletul pereche, traiesti prin el si el prin tine…nu iti mai apartii tie, ajungand sa formezi un singur corp fizic si spiritual. Atunci cand e langa tine te simti ca si cand ai fi imbratisat intreg universul, ca pe un foc launtric ce arde neincetat simti iubirea nemuritoare si infinita. Intalnirea sufletului pereche este atingerea divina. Totul devine fara masura, nu exista bariere pentru dragostea voastra, nu exista timp si nici spatiu…Sunt putini cei care au aceasta sansa….si de regula se intampla rar sa ramana impreuna , de cele mai multe ori, sufletele pereche se separa definitiv in momentul in care isi indeplinesc scopul pentru care s-au reintalnit….chiar daca in acele momente ale regasirii totul pare ca va dura o vesnicie….

Intalnirile dintre doua suflete pereche sunt planificate de catre o putere divina, este de parere Mita Bhan, medium si expert in stiinte oculte. Asadar, nu-ti vei intalni sufletul pereche atunci cand vrei tu. “Sufletele pereche se intalnesc de regula intr-un moment de ratacire, cand ambele cauta vindecare. Poate fi vorba de o pierdere sentimentala, de o suferinta in dragoste.”
Asadar, intotdeauna sufletul pereche va aparea la momentul si la locul potrivit!
In momentul in care va cunoasteti, aveti un puternic sentiment de familiaritate, ca si cum v-ati cunoaste de o viata. Instantaneu, se instaleaza o conexiune profunda, inexplicabila, ce transcede atractia
fizica, iar semnalele ca veti forma un cuplu perfect sunt tot mai mari.
Iata care sunt “semnele” care iti pot arata ca te-ai intalnit cu adevaratul tau suflet pereche:

1. Tot mai multe lucruri in comun va aduc impreuna.
2. Va sincronizati in situatii, minute sau cuvinte.

3. Tot felul de intalniri separate va au in decor pe voi care prin intermediul altora va tot intalniti.
4. Desi evitati, nu puteti controla si relatia voastra se leaga.

5. In apropierea sufletului pereche, puteti fi voi insiva, va puteti manifesta, va simtit liberi.

6. Sufletul pereche reuseste totdeauna sa va faca mai buni.

7. Chiar daca esti mandru si orgolios, in compania sufletului pereche aceasta atitudine de mandrie si superioritate este inlocuita prin umilinta si intelegere neconditionata.

8. Exista lucruri pe care le stiti unul despre altul fara le putea
da o explicatie logica. Ai senzatia ca poate vedea si intelege anumite aspecte legate de tine pe care tu insati nu ti le poti explica.
9. Sentimentul de rusine sau jena este inexistent in momentul in care faceti dragoste pentru prima data. Mirosul trupului celui iubit iti pare familiar.

10. “Simti” in mod explicabil cand celalalt are necazuri sau este in pericol.

11. Gelozia nu degenereaza niciodata. Nu exista cu adevarat
sintagma de “prea gelos” in sufletul tau. Undeva in sufletul tau, exista o incredere neconditionata in iubirea celuilalt.
12. Conversatiile dintre voi “curg”. Dar, chiar si atunci cand taceti amandoi, simtiti o placuta senzatie de confort. Nu simtiti nevoia de a umple spatiul intre voi prin cuvinte goale sau sporovaieli.

13. Daruiesti celuilalt fara sa te intereseze daca o sa primesti.

14. Uitandu-va in urma, in trecut, aveti impresia ca tot ce vi s-a intamplat pana acum s-a intamplat pentru a va pregati pentru momentul prezent.
15. Trecutul vostru prezinta anumite asemanari. Se poate sa purtati aceleasi “poveri” emotionale, sa fi suferit in aceeasi masura in trecut sau sa aveti rani emotionale similare.


Pentru sufletele pereche nimic nu este imposibil, deoarece ele nu numai ca sunt foarte sigure de sine, dar au si sprijinul imediat, puternic si statornic al partenerului iubit- ceea ce il ajuta sa-si atinga mai repede telul. Fiecare partener este absolut liber sa-si aleaga propriul drum in viata. Bucuria pe care o simti cand iti imbratisezi sufletul pereche este divina.





https://astrodeva.wordpress.com/2013/06/27/despre-sufletul-pereche/ 

marți, 28 iulie 2015

Despre viata de cuplu cu Anatol Basarab

Nici o relatie de cuplu nu va merge daca relatia ta cu tine nu merge.

Fie ca este vorba de un barbat sau de o femeie, fiecare dintre ei se plang la un moment dat de ceva, cu toate ca inceputurile relatiei erau foarte promitatoare.
Care este motivul? Oamenii ajung in relatia de cuplu si nu stiu sa traiasca. Oamenii au nevoie sa fie invavati sa traiasca in cuplu, a trai cu celalalt. Noi am evoluat, valorile au evoluat si s-au modelat si am ajuns intr-o societate in care barbatul habar nu are ce inseamna  o femeie si femeile nu stiu ce este acela un barbat. Si de aici incepe o serie intreaga de probleme si situatii anecdotice uneori dar si foarte dureroase pentru cei implicati in acest joc dintre sexe, in razboiul si relationarea dintre acestea. Aici incepe tragicomedia vietii, descrisa in toata literatura clasica mondiala.
Ne aflam intr-o relatie sau avem o relatie sunt situatii foarte diferite. Cand oamenii pronunta acest cuvant, nici barbatii si nici femeile nu stiu nimic despre a lega o relatie si ca urmare ceea ce se intampla astazi in familii este tragic si foarte dureros.
Pentru ca femeile au pierdut taina relatiei, taina armelor lor feminine, din ce in ce mai mult, incearca sa copieze barbatul, considerand ca acesta este un comportament de succes in societatea moderna. Foarte multe femei cred ca daca isi modeleaza comportamentul, astfel incat acesta sa semene cu cel al barbatului, sa adopte apucaturile barbatilor, inclusiv si cele de fidelitate sexuala, atunci vor avea mai mult succes si vor deveni independente. In cele din urma, comportamentul si conduita lor, inclusiv si cea verbala, chiar ajunge sa semene cu a unui barbat. Acestea devin indeendente intr-atat incat nici un barbat nu le mai doreste, deoarece, de regula, un barbat nu se prea culca cu alt barbat.
Daca vorbim de relatia dintre un el si o ea, in trecut femeile cunoasteau foarte multe lucruri despre taina casniciei. Ele aveau rolul lor foarte bine distribuit atat in societate cat si in cuplu.
Intre timp societatea s-a modificat, dar ca de-a lungul istoriei rolul masculin sau rolul barbatului nu prea s-a schimbat. Ceea ce facea el in trecut face si astazi in mod normal. Cum vana acum milioane de ani, exact la fel, vaneaza si astazi. Numai ca astazi nu vaneaza mamutul ci milionul, nu vaneaza o pozitie in haita ci o pozitie in societate. Cum inainte asculta de masculul Alfa, acum asculta de un lider. Cum inainte, avea un rol bine determinat in haita sau trib, exact la fel si astazi, barbatul isi gaseste sau i se arata locul exact pe care il poate detine in conformitate cu suma tuturor caracteristicilor si calitatilor lui intr-o societate. In viata barbatului, aproape ca nimic nu s-a schimbat. Decat poate metodele de vanatoare, capcanele, strategiile si insasi vanatul. Cu totul diferit insa stau lucrurile in viata femeilor.
Rolul femeilor s-a schimbat. Din aceasta cauza femeile aproape ca nu mai stiu ce au de facut. Au pierdut toate talentele si toate darurile din invataturile mistice si sacre de a stapani si controla un barbat, de a-l hrani si energiza. Si asta s-a intamplat pentru ca pe de o parte societatea le-a impins, iar femeile au acceptat sa iasa din matca lor fireasca, sanatoasa si plina de puteri.
Masculinizarea feminina este direct  proportionala cu efeminarea barbatului. Rolul barbatului nu s-a schimbat, ci doar tipologia lui. Astfel barbatii nu mai sunt nici razboinici, nici vanatori si nici nu ii mai ofera aceeasi protectie si siguranta a traiului pe care o faceau barbatii in trecut fata de femeia lor. Ca urmare totul este un raport cauza efect.
Femeile au incept sa ia locul barbatilor si pentru ca barbatii au inceput cumva sa se schimbe. Nu mai au barbatie, cuvant si onoare. Adica si barbatul si-a pierdut din atributele virilitatii sale si atunci femeia in compensatie si-a marit energia masculina.
Natura nu suporta deloc locurile goale. Astfel daca femeile vin in locul barbatului si ocupa rolurile specifice masculine la randul lor si barbatii ocupa locul femeilor. Asta pentru ca natura si viata insasi functioneaza in echilibru si armonie. Astfel femeia si-a parasit locul ei mistic, laboratorul ei chimic si cedeaza locul barbatului pentru a indeplini sarcinile cuvenite acesteia.
Este bine, insa toate aceste schimbari nu sunt conform legilor naturii si a Universului, unde absolut toate lucrurile sunt in conformitate deplina cu principiul Ying si Yang. Barbatul trebuie sa isi indeplineasca in viata, cuplu si societate, natura lui. El are o natura, guvernata de anumite legi care sunt diferite de ale femeii.
La fel si femeia,  trebuie sa intre in natura ei, sa joace rolul sau si sa nu atenteze sau sa pretinda rolurile masculine. Poate face asta, insa din cate am observat niciodata nu rezulta ceva bun. Nici la barbati care ocupa rolurile feminine si nici la femei care le ocupa pe cele masculine.
Fiecare barbat are in el o parte feminina la fel cum fiecare femeie are in ea o parte masculina. Este bine ca partile feminine din barbati si cele masculine din femeie sa fie dezvoltate in proportie de 25%. In rest, femeia sa fie femeie si barbatul sa fie barbat. Daca lucrurile stau altfel, incepem sa ne confundam intre noi. Intram pe teritorii care nu sunt ale noastre si constatam ca pe acele teritorii nu stim sa ne jucam rolul. De aici apar o serie intreaga de conflicte, chiar interioare care se revarsa asupra celuilalt.
In trecut, femeia avea un rol foarte bine determinat. Ea trebuia, de exemplu sa stea in pestera, sa se ingrijeasca de copii, sa tina focul aprins, sa gateasca si sa faca anumite activitati pe langa locuinta. Barbatul construia casa si femeia se ocupa de amenajarea ei si a vietii in acel loc. Atat in trecut cat si in prezent, barbatul este cel ce construieste forma (casa, bloc, barlog) iar femeia, este cea care da acelei forme un continut – viata – culoare. Femeia este creatoarea conditiilor in care un barbat se va dezvolta si va ajunge cineva. Barbatului nu ii este dat sa construiasca conditii in care o femeie sa se dezvolte, precum nici femeii nu ii este dat sa se dezvolte in conditiile ca si cum create de un barbat.
De cand se ,femeia este educata intr-un stil diferit decat barbatul. Din cauza acestei educatii apar o sumedenie intreaga de probleme. De mica, incepe sa invete cum trebuie sa atraga un mascul. Functia ei de baza este sa reproduca, iar daca nu a reprodus natura nu mai investeste in ea deoarece o considera o femela nerealizata, nedistribuita in jocul vietii si prin urmare inseamna ca s-a defectat sau stricat. Nu mai investeste in ea, o arunca ca prada in lantul trofic al vietii de aici pot incepe o sumedenie de probleme, inclusiv de sanatate.
Daca femeia reproduce, ea s-a realizat pe ea insasi ca femela, nu ca mama, deoarece a naste, este o functie naturala a oricarei femele iar a deveni mama este o functie spirituala. Urmatoarea lege dupa care ea traieste, este sa mentina maxim posibil in jurul sau un mascul. Pentru ca daca nu o face, daca nu mentine un mascul sufleteste langa ea, daca nu il hraneste energetic, il pierde.
Daca il hraneste energetic corect, atunci energia barbatului modifica intreaga ambianta iar energia lui se revarsa asupra femeii, aducandu-i tot ce are el mai bun. Dar asta se intampla doar daca femeia vindeca. Daca este sa dam un exemplu, barbatii sunt stecherul si femeile sunt priza. Astazi, pentru ca femeile se abat de la rolurile lor, prizele devin goale, fake-uri, astfel ca stecherul introdus nu mai primeste energie.
Si atunci barbatul in mod firesc, in mod animalic, indiferent de cultura, va cauta o sursa de energie.
In momentul in care un barbat primeste suficienta energie de la o femeie, el este gata sa lupte pentru acea femeie, sa lupte pana la moarte pentru sursa lui de energie. Exact la fel cum statele sunt gata sa se lupte pentru sursele de petrol si energie. Societatea in care traim, este dominant creata de mintea barbatului si logica acestuia. Si din acest motiv, problemele barbatilor, cum ar fi cea energetica de exemplu, se rasfrange si se oglindeste in intreaga societate moderna. Cum barbatul duce lipsa de energie, tot asa si societatea  se lupta pentru sursele de energie si mereu incearca sa gaseasca surse alternative.
De obicei marii barbati gasesc marea femeie care indeplineste in ea toate cele trei ipostaze ale femeii, adica regina, gospodina si curva in pat. Pentru el, ea este o zeita.
Un barbat cu o astfel de femeie poate rasturna muntii pentru ca acea femeie tot timpul il va energiza. Daca femeile ar stii astazi care sunt puterile lor mistice profunde legate de feminitate si sexualitate, ele ar invata foarte usor sa isi ajute barbatul  sa devina geniu sau milionar. Asta depinde de modul cum il energizeaza. Exista si o vorba care spune ca in spatele unui barbat puternic se ascunde o femeie cel putin la fel de puternica, daca nu chiar mai puternica decat el.
Toate aceste lucruri s-au pierdut iar acum barbatii incearca sa compenseze anumite lucruri, nu masculine ale lor ci incearca sa faca lucruri care nu le sunt lor specifice. Ei le pot face mai bine sau mai rau, insa nu la fel de bine pe care le face reprezentantul acelui rol. In mod sigur femeia face mult mai bine anumite lucruri stiintific demonstrate decat le face barbatul. Si el le poate face, dar mai altfel decat o femeie.
Suferintele apar din cauza incalcarii unor legi ale naturii, ale Universului si ale abaterii de la ele. Asta inseamna ca nu traim in lege ci traim in fara de lege. Orice abatere de la orice lege a naturii sau Universului, atrage dupa sine in mod inevitabil, suferinta. Gradul si marimea suferintei, este egala cu gradul si marimea nedreptatii, viziunii incorecte asupra realitatii.
In orice familie trebuie sa existe niste legi, o anumita ordine, niste reguli care nu le instauram noi ci sunt create de natura si vor exista intotdeauna.
Una dintre aceste legi este ca barbatul este principiul solar. El este cel care se ocupa de tot ce este inafara casei. Femeia este cea care se ocupa de casa, care este microuniversul ei si tot ce este in jurul ei. Casa, copii, ingrijirea lor. Barbatul este centrifug prin natura sa. El trebuie sa iasa din casa si sa mearga, sa cucereasca, sa dobandeasca, sa convinga, sa invinga. Iar atunci cand se sleieste de puteri, puterea centripeta a femeii (principiul lunar) trebuie sa il intoarca la ea. Atentie ! Nu acasa, ci anume la ea.
Familia este compusa dintre un barbat si o femeie. Comuniunea bunurilor, sarcinilor si responsabilitatilor, impartirea dintre ele, placerile si necazurile.
Rolul barbatului in familie este sa impuna limitele, sa arate granitele de unde pana unde se poate si de unde pana unde intervine o pedeapsa. Tata trebuie sa fie bun, dar drept ca Dumnezeu, este cel care stabileste ordinea, si se ocupa ca toate regulile sa fie respectate. Daca limitele sunt incalcate si copii cresc fara limite se comporta fara limite. Un adolescent crescut fara limite va consuma alcool, droguri, femei, casatorii sau divorturi fara de limite. Mama este cea care iubeste neconditionat si fara limite. Deci este foarte importanta influenta parintilor asupra copiilor.
Acolo unde nu exista limite inseamna ca tatal nu a fost foarte prezent si acolo unde tata nu a existat, el o copie pe mama, nu a avut un model. Copii care nu au un model copie pe cei din jur sau au un model ideatic. Mama este cea care educa, care hraneste,energizeaza sufleteste. Tata este cel care procura hrana si care vine seara acasa si verifica daca lucrurile sunt in ordine. El este cel care urmareste ca regulile sa fie indeplinite.
Foarte multi au incercat sa faca si sa schimbe lumea, insa nu in conformitate cu legile naturii si ale Universului. Oricat de destepti am fi, nu avem cum sa mergem impotriva legilor Universului si nici sa ne abatem.
Daca femeia incearca sa lupte cu un barbat cu instrumente masculine, ea va fi cu siguranta invinsa sau va transforma acel barbat daca este mai slab,  intr-o femeie. In acest fel putem gasi o explicatie logica asupra faptului ca anumiti barbati se comporta mult mai feminin decat multe dintre femei. In mod sigur, in spatele unei femei puternice, independente, se ascunde un barbat cu burta mare, berea intr-o mana si telecomanda in cealalta, care deja demult nu mai stie sa faca aproape nimic, si se comporta ca un copil mai mare al acestei femei.  Daca un barbat s-a oprit din mers, el inceteaza sa mai fie barbat. Daca o femeie se apuca sa mearga, sa vaneze, sa invinga si sa cucereasca, ea inceteaza sa mai fie femeie.
Daca urmarim evolutia societatii occidentale, catre care tindem cu totii, conceptul de familie sau de taina a familiei a disparut fundamental. Exista contracte prenuptiale, relatia de cuplu a devenit ca un angajament comercial intre doua persoane. Este ca si cum am face un angajament intre doua firme. Eu vin cu un capital, tu cu altul si daca nu ne mai intelegem ne despartim. Eu imi iau capitatul inapoi, tu pe al tau. Eu am banii tu ai anii. Familia SRL  “inainteaza”.

Noi suntem puternici numai alaturi de un partener. Nu degeaba se spune ca unde-s doi puterea creste. Un barbat fara femeie este ca o femeie fara barbat. Este incorect spus ca noi suntem jumatati si suntem in cautarea jumatatii, noi suntem intregi, dar cand este vorba de o familie, de o relatie sau parteneriat, acolo nu putem merge mai departe decat cu un partener.

https://anatolbasarab.ro/dintr-o-conferita-despre-viata-de-cuplu-cu-anatol-basarab/

duminică, 26 iulie 2015

“Profetii si marturii pentru vremea de acum” ale Mitropolitului Varlaam


Profeţiile tulburătoare care s-au împlinit ale Mitropolitului Varlaam, devenit sfânt:

„Moldova va fi ruptă şi împărţită după bunul gust al puterii de la Răsărit”
A fost unul dintre cei mai importanţi mitropoliţi ai Moldovei, care în anul 1639 s-a aflat între cei trei candidaţi propuşi pentru ocuparea scaunului de Patriarh ecumenic al Constantinopolului.

Varlaam a fost mitropolit al Moldovei în perioada anilor 1632-1653, pe timpul domniei lui Vasile Lupu. Pe numele său adevărat Vasile Moţoc, Varlaam s-a născut, la 1580 (după alţi istorici la 1585), într-o familie de răzeşi din Boloteşti, judeţul Putna, adică Vrancea de astăzi. Numele de Moţoc era foarte răspândit în regiune, dar nu s-a aflat încă dacă era urmaş al vornicului Moţoc. Varlaam a avut doi fraţi şi două surori.

“Până la vârsta de zece ani, Vasile îşi va petrece copilăria, împreună cu fraţii şi surorile sale, pe lângă casa părintească. Aproape un copil, era potrivit la trup, cu chip îngeresc, faţa luminoasă şi ochii strălucitori, în care se citeau curăţenia inimii şi flacăra credinţei. În zilele în care părăsea curtea casei părinteşti, Vasile avea posibilitatea să intre în contact cu călugării de la Mănăstirea Neamţ, şi chiar cu feţe bisericeşti de la mănăstirile Agapia şi Secu, care veneau şi se îngrijeau de buna administrare a moşiilor pe care le deţineau. Agapia avea o moară chiar în centrul satului Boloteşti. În apropierea răzăşiei părinţilor săi, conform documentelor, se aflau o parte din moşiile celor două mănăstiri nemţene menţionate mai sus. La început, isteţul copil al familiei Moţoc, Vasile, a fost fascinat de ţinuta călugărilor, iar mai târziu, crescând, începe să pătrundă înţelesul vorbelor rostite de aceştia, când îi întâlnea”, spune profesorul Petre Abeaboeru, autor al unei cărţi monografice despre ţinutul în care s-a născut Varlaam.

Sfetnicul domnitorului Moldovei

“Ascensiunea lui Varlaam pare mai degrabă că ţine de voinţa lui Dumnezeu decât de interesele mai marilor locului. Varlaam a jucat un rol deosebit în viaţa politică şi culturală a Moldovei.În viaţa politică, Varlaam era „singurul său sfetnic de taină (n.n. sfetnicul lui Vasile Lupu) care îndrăzneşte să-l cheme la îndreptare şi să-l mustre.” De altfel, zilnic îşi făcea simţită prezenţa la curte şi, din deciziile luate de domnitor în ceea ce priveşte viaţa bisericească, ne dăm seama de puternică influenţă a mitropolitului. Astfel se explică ctitoriile sale religioase, mănăstirea trei Ierarhi, refacerea bisericii Golia. Varlaam Însuşi a sfinţit Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi din Iaşi, la 6 mai 1639 unde au fost aşezate moaştele Sfintei Paraschiva , la 13 iunie 1641, dăruite domnului moldovean de patriarhul ecumenic Partenie I”, spune istoricul Florentina Ontoiu.

arlaam este considerat unul dintre cei mai aprigi apărători ai Ortodoxiei, fiind cel care a condamnat în termeni foarte duri calvinismul, care se extindea tot mai mult în Ţările Române. El a combătut această dogmă cu lucrări de învăţătură creştină, venind în sprijinul românilor ortodocşi din Transilvania şi nu numai, care se confruntau cu o propagandă calvină. Practic, activitatea cultural-tipografică a fost cea mai importanmtă din activităţile sale ca mitropolit, organizand prima tipografie la Mănăstirea „Sfinţii Trei Ierarhi” din Iaşi, unde va tipări şi cărţile sale cele mai valoroase. “Cazania” sau “Cartea românească de învăţătură” (1643) este cea mai însemnată lucrare a sa, dar şi cea mai de seamă din istoria vechii culturi româneşti, deoarece are cea mai îngrijită formă de exprimare a limbii române din prima jumătate a secolului XVII. “Este o lucrare masivă, cu 506 foi, cu numeroase gravuri în lemn, reprezentând scene biblice, vignete iniţiale înflorate, podoabe finale. Prin conţinut cât şi prin frumuseţea graiului întâlnit în cazaniile ei, „Cartea românească de învăţătură” din 1643, a cunoscut cea mai largă răspândire dintre vechile tipărituri. Această lucrare a avut ecouri peste timp şi în toate regiunile româneşti, mai ales În Transilvania, întărind credinţa ortodoxă şi conştiinţă de unitate naţională”, mai spune istoricul Florentina Ontoiu.

Profeţiile lui Varlaam

“Moldova va fi ruptă şi împărţită după bunul gust al puterii de la Răsărit, prin sfaturi mârşave şi ticăloase. La vremea din urmă o hiară roşie cu multe capete va înghiţi întreaga Europă creştină, iar oamenii se vor sălbătici mai rău ca fiarele”. Varlaam avertizează şi ce se va întâmpla cu specia umană. “Oamenii se vor înrăi şi vor strica obiceiurile pământului, înmulţindu-se între ei ca dobitoacele fără nici o neruşinare, lepădând Sfânta Taină creştină a nunţii. Vor defăima obiceiurile creştineşti dedându-se la tot felul de obiceiuri străine, iar păgânii se vor amesteca cu sânge creştinesc. Mare urgie va fi atunci”. “La vremea cea din urmă, pământurile nu-şi vor mai da roada lor, pădurile vor fi tăiate, iazurile vor fi secate, oamenii vor vinde moşiile fără de ruşine, uitând că strămoşii lor le-au păstrat cu sabia”. Mitropolitul Varlaam îi are în atenţie şi pe cei care prin legi dure, vor lua şi pielea de pe om prin impozitele pe care oamenii sunt obligaţi să le plătească. “La vremea de apoi, pe pământurile Moldovei va domni sărăcia, jalea, moartea, spaima, frica şi omul nu va mai fi stăpân în bătătura lui. Vor pune domnii pământului biruri şi legi cum n-au mai fost de la întemeierea Moldovei. Vor pune biruri şi pe aerul lăsat de Dumnezeu”



În final, Varlaam anunţă când va veni apocalipsa. “Aşa arată Apocalipsa Sfintei Cărţi a Scripturii, că la vremea din urmă, când veţi vedea urâciunea pustiirii în locul cel sfânt, războaiele pe alocurea, urgiile şi uciderile între oameni, lepădarea pruncilor din pântecele femeieşti şi oameni căutând liniştea de la un capăt al altuia al pământului, când graiurile se vor amesteca ca altă dată în Babilon, şi sfârşitul va fi aproape”. Aceste citate au fost adunate împreună cu alte profeţii şi incluse în volumele “Profetii si marturii pentru vremea de acum”.

http://adevarul.ro/locale/focsani/profetiile-tulburatoare-s-au-implinit-mitropolitului-varlaam-devenit-sfant-moldova-rupta-impartita-bunul-gust-puterii-rasarit-1_55a621baf5eaafab2c96b93f/index.html

miercuri, 22 iulie 2015

Semnele unui suflet vechi

"Cati ani ai daca nu sti cat de vechi este sufletul tau" ~ Satchel Paige

Cum ne dam seama daca o persoana este un suflet vechi?

In aceasta lume exista persoane care au un asa zis suflet ales, de la nastere si pana la moarte.
Existenta sa solitara nu este preferinta lui sau un temperament antisocial – el este pur si simplu un suflet vechi.
Vechi in inima, vechi in minte si vechi in suflet, aceasta persoana este un suflet vechi, care isi gaseste viziunea sa asupra vietii foarte diferita si mult maturizata fata de cei din jurul lui.
Ca urmare un suflet vechi traieste viata pe plan intern, isi urmeaza propria sa cale, in timp ce restul din jurul lui se inghesuie sa urmeze pe altcineva.

Daca inca nu ati descoperit cat de vechi este sufletul vostru, cititi unele din semnele revelatoare de mai jos.

Ai tendinta de a fi un solitar
Pentru ca sufletele vechi sunt dezinteresate de preocuparile si interesele oamenilor de aceeasi varsta cu ei, isi fac cu greu prieteni. Rezultatul este ca suflete vechi au tendinta de a se regasi singuri o mare parte din timp.

 Iti place cunoasterea, intelepciunea si adevarul
Intradevar, acest lucru pare un pic grandios si nobil, dar un suflet vechi se gaseste in mod natural gravitand spre partea intelectuala a vietii. Sufletele vechi inteleg in mod inerent ca intelepciunea este fericirea, cunoasterea este puterea si adevarul este libertatea, asa ca de ce sa nu cautam si noi aceste lucruri? Aceste procupari sunt mult mai semnificative pentru ei decat sa citeasca cele mai recente barfe mondene sau de cele mai recente achizitii din fotbal.

Ai inclinatie spre spiritualitate
Majoritatea sufletelor vechi tind sa aiba sensibilitate si sa fie spirituali. Depasirea limitelor propriului sau ego, in cautarea iluminarii, promovarea iubirii si pacii pe planeta sunt principalele ocupatii ale acestor suflete. Se pare ca pentru ei cel mai intelept lucru este sa foloseasca timpul la maxim.

Trebuie sa intelegi emeritatea vietii
Sufletele vechi sunt afectate de memento-urile moralitatii sale, dar si de tot ceea ce ii inconjoara. Acest lucru face ca ei sa fie precauti si uneori retrasi, dar cu intelepciune isi dicteaza modul in care sa isi traiasca viata.

Esti grijuliu si introspectiv
Sufletele vechi tind sa gandeasca mult… despre tot. Abilitatea lor de a reflecta si de a invata din actiunile lor si ale altor persoane este cel mai mare profesor al lor. Unul dintre motivele pentru care sufletele vechi sunt atat de vechi este ca ei au invatat foarte multe lectii prin propriile procese de gandire posedand o perspectiva asupra vietii si au capacitatea de a observa in liniste ce se petrece in jurul lor.

 Puteti vedea imaginea de ansamblu
Rareori se pierd in detalii superficiale pentru a obtine grade inutile (promovare la locul de munca). Ei au tendinta de a privi viata prin ochi unei pasari, vazand ceea ce este mai intelept si semnificativ pentru viata lor. Atunci cand se confrunta cu probleme, sufletele vechi au tendinta sa le vada ca niste dureri temporare care le servesc pentru a creste cantitatea de bucurie in viitor. Prin urmare, sufletele vechi au tendinta sa aiba o viata plina de liniste si stabilitate, datorita abordarii lor asupra vietii.

Nu esti materialist
Bogatie, statut, faima… sunt inainte de a fi un suflet vechi. Sufletele vechi nu au scopul de a urmari lucruri care pot fi luate usor de la ei. Pentru ei nu prezinta interes lucrurile de scurta durata, deoarece acestea aduc foarte putina implinire sau semnificatie in viata lor.

Ai fost un copil ciudat din punct de vedere social
Aceste lucruri nu sunt vazute intotdeauna, dar multe suflete vechi prezinta semne ciudate de maturitate de la varste mici. De multe ori, acesti copii sunt etichetati ca fiind „precoce”, „introvertiti” sau „rebeli”, si se incadreaza greu in comportamentele de masa. De obicei, acesti copii sunt extrem de curiosi si inteligenti vazand scopul la multe lucruri pe care le zic si fac profesorii lor, parintii si colegii. Daca poti spune ca, copilul tau este ca un adult – probabil ai un parte de un suflet vechi.

Trebuie doar sa te „simti” vechi
Inainte de a pune un nume la ceea ce am simtit, am experimentat cu siguranta am avut senzatii ca interior se afle un suflet vechi. Sentimentele care insotesc un suflet vechi sunt de obicei: sentimente de circumspectie, oboseala mentala, rabdara, atentie si un calm detasat. Din pacate, acest lucru poate fi perceput ca fiind distant si rece, care este unul din multele mituri ale sufletelor vechi.

Asa cum unii oameni mai in varsta se descriu ca fiind „cu inima tanara”, astfel si cei tineri pot avea „o inima veche”.

http://www.secretele.com/2014/08/9-semne-ca-esti-un-suflet-vechi.html


miercuri, 15 iulie 2015

Inainte de a ma judeca, intelege-ma


Aceasta povestioara plina de inteles circula in lumea internetului, fiind inspirata de intelepciunea uneia din invataturile lui Stephen Covey:
“Mai intai incearca sa intelegi, apoi sa fii inteles.”

“O fetita tinea in mainile sale doua mere.
Mama sa a venit la ea si a intrebat-o bland pe mica ei fiica, afisand un zambet: scumpa mea, poti sa ii dai mamei tale unul din cele doua mere?
Fata s-a uitat la mama sa pentru cateva secunde, apoi brusc a luat o muscatura dintr-un mar si apoi repede o alta imbucatura din celalalt. Mama a simtit ca ii ingheata zambetul pe fata. 
Se straduia din greu sa nu isi dezvaluie dezamagirea.

Apoi fetita i-a inmanat mamei sale unul din merele muscate si i-a spus:
“Mamico, uite. Marul acesta este mai dulce.”

Indiferent de cine esti, de cat de multa experienta ai si de cate cunostinte crezi ca detii, evita sa judeci. Ofera-le celorlalti privilegiul de a se explica. Ceea ce vezi poate ca nu este realitatea. Nu trage niciodata concluzii pentru altii. Prin urmare, niciodata sa nu ne concentram doar pe ceea ce se vede la suprafata si sa nu ii judecam pe ceilalti fara sa ii intelegem mai intai.
De exemplu:
Cei carora le place sa achite ei nota de plata... nu fac asta fiindca sunt prea bogati, ci fiindca pun prietenia deasupra banilor.
Cei care iau initiativa la munca… nu fac asta fiindca sunt prosti, ci fiindca inteleg concepul de responsabilitate.
Cei care isi cer primii scuze dupa o cearta… nu fac acest lucru deoarece ei sunt cei care au gresit, ci fiindca ii pretuiesc pe oamenii de langa ei.
Cei care sunt dispusi sa te ajute fac asta nu fiindca iti datoreaza ceva, ci fiindca te vad ca pe un prieten adevarat.
Cei care iti trimit adesea mesaj pe telefon, nu fac asta fiindca nu au nimic mai bun de facut, ci fiindca tu esti in inimile lor.
Intr-o zi, ne vom separa unii de altii si vom duce dorul conversatiilor noastre despre tot si nimic, despre visurile pe care le-am avut.
Vor trece zile, luni, ani, vom pastra legatura din ce in ce mai putin..
Intr-o zi, copiii nostri vor vedea fotografiile cu noi si vor intreba: “Cine sunt acesti oameni?”.
Iar noi vom zambi cu lacrimi invizibile fiindca inima este atinsa de un cuvant puternic si vom spune:
“Cei alaturi de care am avut cele mai bune zile din viata mea.”


 Lumea Spirituala


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Mulțumesc, draga mea Românie!

Mulțumesc, draga mea Românie!

Tehnologia energiei libere - MAGRAV

Logo Design by FlamingText.com
Logo Design by FlamingText.com