"Aşadar e vorba de o problemă absolut esenţială despre care aş vrea să spun că este, în sensul cel mai eminent al cuvântului, o problemă cosmic-pământească. Tocmai la agricultură se vede că trebuie preluate din spirit forţe cu totul necunoscute azi, care au importanţă nu numai pentru a îmbunătăţi puţin agricultura, ci pentru ca viaţa omului să se poată desfăşura în continuare pe Pământ şi în sens fizic, deoarece omul trebuie să trăiască din ceea ce poartă Pământul.""Am fost întotdeauna de părerea ‒ se pare că greşit înţeleasă, ca ironică, pe când de fapt nu e deloc aşa ‒, că această prostie ţărănească ‒ îi spuneam sărăcie cu duhul ‒, este la urma urmei înţelepciune în faţa lui Dumnezeu, în faţa Spiritului. Căci am găsit întotdeauna a fi ceva cu mult mai teribil de inteligent ceea ce gândeau ţăranii asupra problemelor lor, decât ceea ce au gândit savanţii. Aşa am găsit mereu, şi găsesc în fond şi astăzi ca fiind cu mult mai inteligent. Ascult mai bucuros la tot ce se întâmplă să-mi spună unul care se osteneşte nemijlocit la lucrat ogorul, vorbindu-mi despre experienţa făcută, decât la toate statisticile ahrimanice provenite din ştiinţă, şi am fost întotdeauna bucuros când am putut asculta la cele spuse, căci le-am găsit mereu extrem de înţelepte. Si tocmai pe tărâmul posibilităţi practice de a fi pusă în aplicare am găsit întotdeauna ştiinţa ca fiind extrem de mărginită. Ori, tot ceea ce poate fi făcut inteligent în primul rând în această ştiinţă, e făcut inteligent tocmai de „prostia” ţărănească, şi întru aceasta ne străduim noi la Dornach, să aducem ceva „prostie” ţărănească în ştiinţă. Atunci, această „prostie” va deveni înţelepciune în faţa lui Dumnezeu. Dacă vrem să colaborăm în acest sens, atunci acesta va fi un început de conservatorism adevărat, şi totodată un început extrem de progresiv. Îmi va rămâne mereu ca o foarte frumoasă amintire, dacă tocmai acest curs va deveni punct de plecare pentru a introduce înţelepciunea ţărănească autentică în, hai să nu spunem stupida ‒ acest cuvânt ar ofensa-o ‒, în, să spunem, muribunda metodică a ştiinţei, şi Dr. Wachsmuth a respins şi dânsul această ştiinţă cu adevărat muribundă şi şi-a dorit o ştiinţă vie ce poate fi rodnicită prin chiar înţelepciunea ţărănească. Vrem să ne unim în acest mod, Dornachul şi Cercul, ca gemenii siamezi. Despre gemeni se spune că în fond au aceeaşi simţire, aceeaşi gândire, iar dacă noi le avem pe acestea două ‒ aceeaşi simţire, aceeaşi gândire ‒, atunci vom şi avansa cel mai bine în domeniul nostru."
RUDOLF STEINER
Punerea în practică a cunoştinţelor şi directivelor mijlocite de către Rudolf Steiner în „Cursul de agricultură” a fost începută imediat după curs de către membrii Cercului experimental al agricultorilor antroposofi fondat la Koberwitz. Au fost realizate preparatele şi au fost folosite conform indicaţiilor pentru pregătirea îngrăşământului şi a compostului, respectiv pentru întreţinerea ogoarelor şi a plantelor de cultură. Printre primele observaţii pozitive s-au constatat îmbunătăţirea calităţii legumelor, însă şi a savorii şi valorii nutritive a furajelor. La acestea s-au adăugat în curând efectele benefice asupra sănătăţii animalelor domestice. În acest fel domeniul experienţelor s-a lărgit de la o observaţie la alta. În curând s-a dovedit că pentru adaptarea unei gospodării la directivele date la Koberwitz era necesară favorizarea, respectiv promovarea măsurilor potrivite în vederea dezvoltării vieţii solului şi restructurarea fermei ca organism unitar. În gospodăriile în care o asemenea orientare a fost cultivată de mai multe generaţii, această adaptare s-a făcut fără nici o dificultate. Însă când stratul viu, pământul nu era suficient de fertil, sau când era vorba de gospodării cu condiţii de sol şi climă deosebit de nefavorabile, a trebuit să se consacre o deosebită atenţie reconstituirii humusului."....
La numai câţiva ani după cursul de la Koberwitz, mişcarea biodinamică a început să câştige teren şi în afara Germaniei, ca de exemplu în: Elveţia, Olanda, Anglia, Tările Scandinave, Franţa şi Statele Unite. Ferme izolate existau şi în America de Sud, Africa de Sud, Australia şi Noua Zeelandă. Si în aceste ţări s-au format cercuri de cercetare şi comunităţi de lucru agricole-grădinăreşti. Astfel, în multe locuri de pe Pământ au avut loc manifestări locale, la ferme în timpul verii, sesiuni la sfârşit de săptămână şi cursuri de iniţiere iarna, în timpul cărora au avut loc vii schimburi de experienţă. În Olanda s-a ajuns chiar la întemeierea unei Scoli de grădinărit şi agricultură, având cursuri de trei ani, în care se practică activitatea biodinamică. Însă de mai bine de trei decenii, agricultorii şi grădinarii care aplică metoda biodinamică se întâlnesc în fiecare iarnă la Universitatea Liberă de la Goetheanum, în Dornach, pentru a conlucra la aprofundarea înţelesului expunerilor făcute de Rudolf Steiner în anul 1924, în cadrul cursului de agricultură.
Deoarece Rudolf Steiner, intervenind moartea sa la 30 martie 1925, nu a mai putut participa la evoluţia ulterioară a activităţii biodinamice, configurarea gospodăriilor conform condiţiilor locale individuale nu a mai fost uşor de făcut. Un ajutor important în acest sens a fost observarea efectelor măsurilor întreprinse asupra sănătăţii şi fertilităţii animalelor domestice şi a plantelor de cultură. De îndată ce nu s-au mai folosit pesticide la plante şi nici substanţe chimice pentru suprimarea bolilor la animalele domestice, reacţia pozitivă în ceea ce priveşte sănătatea, rezistenţa la boli şi creşterea capacităţii reproductive a fost un indicator sensibil pentru aprecierea măsurilor de ocrotire luate. Această metodă le mijloceşte ţăranilor şi grădinarilor adesea o viziune mai profundă asupra raporturilor dintre lucruri decât ar fi putut dobândi prin cercetările analitice ale ştiinţei obişnuite.
Pe parcursul dezvoltării activităţii biodinamice, pe lângă laboratorul biochimic de la Goetheanum, Dornach, care exista deja în 1924, s-au întemeiat şi alte Institute de cercetare în legătură cu activitatea biodinamică în Statele Unite, Suedia şi Germania. Pentru dovedirea calităţii deosebite a produselor biodinamice, metoda cristalizărilor sensibile, dezvoltată de Dr. E. Pfeiffer pe baza sfaturilor lui Dr. Steiner, a adus servicii importante. La institute se tratează, printr-un strâns contact de activitate cu gospodăriile, probleme de fertilitate a solului, de obţinere şi control al calităţii, de sănătate a plantelor şi de apărare împotriva micozelor şi a atacurilor insectelor, dar şi probleme de cultură a plantelor cât şi de creştere a animalelor şi hrănirea lor.
sursa
BAZELE SPIRITUAL-ŞTIINŢIFICE PENTRU PROSPERAREA AGRICULTURII -Rudolf Steiner
