Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!
Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:
FRÃŢIA INIMII.
Iubirea și Adevărul nu pot fi descoperite prin cărți, biserici sau temple.
Acestea vin în ființa prin cunoașterea de sine.
Cunoașterea de sine este un proces anevoios dar nu dificil; el devine dificil doar atunci când încercam să ajungem la un anume rezultat.
Dar a fi doar conștienți în fiecare moment, clipă de clipă de propriile noastre gânduri și sentimente, de toate acțiunile noastre fără nici un fel de condamnare sau justificare, aduce libertatea, eliberarea în care există această fericire a adevărului.
Istoricii ne spun că 'misiunea Anglo-Saxonă' se referă la răspândirea
creştinismului în secolul al optulea. Dar peste o mie de ani mai târziu,
există acum un alt sens, mult mai sinistru al acestei fraze.
Proiectul
Camelot / Avalon a primit recent 11 pagini de informaţii de la un
oficial, care a fost prezent fizic la o ședință a masonilor de rang
înalt în City of London, în 2005. Ce a fost discutat este cu adevărat
înspăimântător. Bill Ryan a realizat un interviu audio cu această
persoana, un englez a cărui identitate au verificat-o cu toate detaliile
cunoscute şi confirmate. Apoi, Bill a făcut pasul de a prezenta
informaţile în acest video. http://youtu.be/wHkpvco61gM
Aceasta este o prezentație video destul de neobișnuită, pentru că fac
acest pas de a înregistra un video ca fiind o interpretare și un
comentariu al unui interviu audio pe care l-am făcut cu un martor
important, care a venit și ne-a relatat povestea sa cu puțin timp în
urmă... acum vreo două săptămâni. (16 Februarie 2010)
Acum, ceea ce el a descris este această succesiune de evenimente.
Începe cu atacul Israelului asupra Iranului. Acum, asta încă nu s-a
întâmplat. Au existat un număr de indicii că sunt forțe care fac
presiuni ca aceasta să se întâmple. Trebuie doar să urmărim știrile din
ultimii doi ani pentru a realiza faptul că publicul e pregătit pentru o
justificare a unui lucru ca acesta. Iranul e prezentat ca fiind băieții
răi care merită să li se întâmple ceva, și așa mai departe.
Acum, acesta va fi începutul a ceea ce e la fel ca și gambitul unui
mare joc de șah. Planul este de a provoca riposta Iranului sau a
Chinei. Tipul nostru, sursa noastră, care e militar, e cât se poate de
convins – cu toate că acest lucru nu a fost făcut public și nu este
public cunoscut – de faptul că Iranul deține arme nucleare. După
părerea lui, acestea i-au fost furnizate de către China, din culise.
Și toate acestea sunt intenționate, pentru că acestor forțe
controlatoare le convine faptul că Iranul are arme nucleare, deoarece
vor ca acestea să fie folosite. Planul este că ori Iranul, ori China
vor riposta după ce Iranul va fi lovit de o armă nucleară.
În acel moment va avea loc un schimb de foc nuclear limitat în Orientul Mijlociu, urmat de un armistițiu.
A auzit planificându-se acestea în acea ședință. Totul este
coregrafiat. Este ca scenariul unui film. Este exact ceea ce e
intenționat să se întâmple.
Și în această derulare a acestui scenariu nebun, în care se
intenționează să aibă loc un schimb de foc nuclear limitat în Orientul
Mijlociu, ideea este că, în timp ce omenirea privește cu groază toate
acestea, toți vor solicita propriilor guverne să introducă controale
intense asupra transporturilor, asupra mijloacelor de comunicații,
asupra oamenilor care se întrunesc, asupra oamenilor care protestează
în stradă.
Totul este doar începutul, pentru că această poveste devine mult mai mare și e destul de îngrozitoare.
Și apoi, următorul lucru care se întâmplă în acest joc de șah pe care
ei îl joacă este, că vor fi lansate arma biologice asupra Chinei. A
auzit discutându-se aceasta în acea ședință.
Vor lansa un virus asemănător gripei, care va fi ațintit în mod genetic
asupra populației chineze. Este îndreptat rasial către chinezi. Este
proiectat să se răspândească ca un incendiu și să elimine un mare număr
al populației chineze. Și acești oameni din acea ședință RÂDEAU despre
acest lucru.
Au spus: China va lua gripă. Acestea au fost cuvintele lor: China va
lua gripă. Și râdeau despre faptul că aceste arme biologice for face
ravagii în rândul populației chineze. Și atunci, a spus, atunci va începe războiul adevărat – ceva care va fi
denumit în mod justificabil Al Treilea Război Mondial, cu un schimb de
foc nuclear mult mai mare.
Acesta este planul, așa ca pe Pietrele
Îndrumătoare din Georgia. Pentru cei dintre d-voastră care nu știu ce
sunt Pietrele Îndrumătoare din Georgia, este un monument din piatră în
Georgia, în America, [Nota ed.: Elberton, Georgia] care a fosr ridicat
anonim cu câțiva ani în urmă. Este scris în opt limbi și e ca un
manifest Illuminati pentru o ”lume nouă”, ca să zic așa. Și păstrați în
minte faptul că acesta e un manifest pentru o lume nouă. Aceasta este o
noțiune importantă aici, în ceea ce vă prezint. Una
dintre părțile cheie al acestui manifest pentru această lume nouă este
că populația ar trebui să fie de 500 de milioane de oameni. Acum, 500
de milioane de persoane reprezintă o reducere enormă din cele aproape 7
miliarde pe care le avem în acest moment. Aceasta ar însemna cam 95%
din populație, care nu vor mai fi pe această planetă. Iar 50% este un
pas către aceasta și există un motiv pentru care ei fac toate acestea.
Există un motiv pentru care ei sunt în grabă. Există un motiv pentru
această nebunie.
Proiectul Camelot a fost înființat în anul 2006 de către doi oameni admirabil de curajoși - Bill Ryan și Kerry Cassidy - cu scopul declarat de a oferi anumitor persoane, deținătoare de informații ascunse, posibilitatea de a-și difuza cunoașterea marelui public.
Iată ce au declarat ei în ceea ce privește misiunea pe care și-au asumat-o:
- Să le oferim cercetătorilor și activiștilor dispuși să scoată la lumină adevărul accesul la toate formele mediatice.
- Urmărim să acoperim o gamă largă de domenii, dar ne concentrăm în special pe:
• vizitele și contactele extraterestre
• călătoriile în timp
• controlul minții
• tehnologia avansată secretă
• energia liberă
• posibile schimbări ale Pământului din viitor
• divulgarea planurilor de control al rasei umane
- Vrem să oferim „siguranța de a face parte dintr-un grup numeros” și să unim facțiunile disparate sub o umbrelă de protecție pentru activiștii și divulgatorii care-și fac griji pentru siguranța lor și a celor dragi.
- Dorim să aducem un omagiu tuturor celor care au activat în domenii ce sfidează paradigma actuală, care au muncit în beneficiul omenirii și care au avut de suferit sau au fost reduși la tăcere pentru că au spus adevărul. De-a lungul timpului, au existat mulți indivizi curajoși, cu gândire liberă, care au suferit consecințele angajamentului lor de a ajuta omenirea. Îi onorăm aici și oferim protecție și sprijin celor care le calcă pe urme.
- Dați click aici pentru a accesa Pagina de omagiu, unde onorăm un număr de bărbați și femei de excepție, care au plătit prețul suprem pentru că au spus adevărul.
În anul 2008, pe aceeași linie, a fost lansat Proiectul Avalon. În acest cadru, le permitem activiștilor din domenii care sfidează paradigma actuală să-și afirme explicit munca, intențiile și starea de spirit. Proiectul Avalon vă oferă accesul la toate formele mediatice. Obiectivul nostru este acela de a scoate la iveală adevărul și de a facilita publicitatea potrivită și în condiții de siguranță tuturor celor care au de împărtășit informație, dar care se tem de represalii din cauza demersului lor.
Vom învinge! Având mintea, inima și spiritul sănătoase, fiecare dintre noi declarăm ca fiind adevărate următoarele:
- Nu avem nici o intenție să ne curmăm viața.
- Nu vom tolera suprimarea adevărurilor noastre, ideilor noastre, libertăților noastre, sau a muncii noastre.
- Ne unim pentru a-i sprijini pe alții să-și exprime liber adevărurile, indiferent cât de radicale par a fi acele idei.
- A apăra libertatea necesită curaj; împreună vom fi puternici în fața tuturor obstacolelor.
- Dacă vreodată se va susține că ne-am sinucis, că am dispărut, că am fost instituționalizați, sau că ne-am vândut financiar sau în orice alt fel facțiunilor interesate, declarăm că acele susțineri sunt false și inventate.
- Depunem mărturie, declarăm și afirmăm fără rezerve, în numele tuturor celor care și-au dedicat viața curmării secretomaniei și promovării libertății de gândire, a ideilor și a exprimării, că vom învinge.
Inelia Benz de vorbă cu Bill Ryan (RO)
" Când cauţi semne şi indicii, dacă eşti atent, dacă eşti vigilent, dacă ai antene ultra sensibile, vei observa mici semne care care îţi vor spune ceva. Şi observă propria ta reacţie când oamenii spun câte ceva. Urmăreşte propria ta reacţie atunci când… dai peste ceva, din coincidenţă, pe Facebook, sau pe Internet, sau când te uiţi la televizor şi cineva spune ceva şi acel ceva rezonează, dintr-o dată, cu tine. Aceasta înseamnă ceva. Are o semnificaţie anume. Acesta este modul în care universul din jurul tău îţi… furnizează oglindirea de care ai nevoie, pentru ca tu să acorzi atenţie acelei reflecţii şi să-ţi dai seama ce ar trebui să faci. Iată de unde vin răspunsurile. Dacă ar fi să ne spui… În esenţă, rezumatul ar fi că, în loc să cauţi locul cel mai sigur în care tu şi copiii tăi să supravieţuiţi cataclismului, ar trebui să spui „Unde am putea fi, eu şi copiii mei, cel mai de folos societăţii.” E bine spus aşa? Exact, pentru că… depinde pentru ce eşti aici. Dacă eşti aici ca să te ascunzi până trece furtuna, iar apoi să ieşi la suprafaţă ca să faci ceva, atunci ascunde-te. Vorbesc foarte serios, aceasta ar fi decizia ta corectă. Dar dacă eşti aici ca să-i ajuţi pe oameni, dacă eşti aici ca să formezi echipe, dacă eşti aici ca să te re-califici ca paramedic, dacă eşti aici ca să mergi în Africa şi să-i ajuţi pe oamenii de acolo, care trăiesc ceva ce n-am vrea ca oamenii să trăiască, pentru ca nu vrem ca semenii noştri să aibă parte de asemenea experienţe de viaţă. Dacă pentru asta eşti aici, du-te acolo şi fă-ţi menirea. Nu e vorba de securitatea personală. Vezi tu… Vreau să spun că totul e riscant. Fiecare decizie pe care o iei e riscantă. N-ai să cunoşti niciodată răspunsurile. Naşterea e riscantă. Copilăria e riscantă. Găsirea unei slujbe e riscantă. A te căsători cu cineva e riscant. Acceptarea unei misiuni e riscantă. Totul e riscant. Viaţa e un risc. N-ai să scapi viu din ea! Totul e riscant! Deci fă ceea ce ai venit aici să faci. N-ai să pleci viu de aici. Prin urmare, fă cel mai bun lucru pe care ai putea să-l faci, pe timpul acelei perioade, şi fă ceea ce trebuie...."
"Pentru ca... specia umana sa fie mintita, sa fie stapânita, sa fie îndobitocita, sa fim deposedati de capacitatile noastre, iar copiii nostri sa fie îndopati cu toxine în mâncare si bautura, pentru ca sa ne puna fluorina în apa, precum faceau nazistii ca sa-si subjuge prizonierii… Pentru ca sa fim hipnotizati de spectacole TV cretinoide si pentru ca oamenii sa fie...bagati în tarcuri si buimaciti si învatati la scoala ca…însusirile spirituale nu exista, ca noi suntem cu totii niste halci de carne animate, ca reîncarnarea e o bazaconie, si ca tot ce s-a întâmplat aici e un fel accident neo-Darwinist… Daca au recurs la toata aceasta retea de suprimare a potentialului nostru, cu siguranta ca le e foarte frica de noi. Trebuie ca sunt înspaimântati. Ca sa aplice o asa mare cantitate de amestec de droguri unui grup de oameni, înseamna ca ei se tem foarte tare de ce ar putea face acei oameni daca li s-ar permite sa prospere cu adevarat." Vizionare plăcută !
Vă recomandăm să urmăriți acest interviu deosebit, înregistrat în aprilie 2011. Bill Ryan vorbeşte despre viaţa, valorile și pasiunile sale, dar şi despre misiunea pe care și-a asumat-o prin crearea Proiectului Avalon.
Sub.: Dumitru Şonea
Iată un playlist de interviuri realizate de Proiectul
Camelot/Avalon, pus la dispoziție de echipa Lukasig, care a și tradus
aceste filme. Ne exprimăm deplina apreciere pentru munca lor. http://www.youtube.com/playlist?list=PL74B983EF804AFB7E
„Du-te! Îmbrăţişează Columna Infinirii cu palmele mâinilor deschise,
apoi, înălţându-ţi ochii, priveşte-o şi vei cunoaşte, într-adevăr,
sinele cerului…” Ne-a spus-o Brâncuşi şi n-am crezut-o.
Ne-a trebuit
mult timp săînţelegem că suntem atât de aproape de cer, dar nu-l putem
atinge decât prin „canalul” pur al columnei sale. Acum ştim că avem
nevoie de el, de respiraţia lui, acum îl auzim când ne spune că:
„elementele coloanei mele infinite nu sunt altceva decât însăşi
respiraţia omului, propriul ei ritm…”
Am învăţat, între timp, că odată cu fiecare respiraţie, viaţa „este” de
dinainte de rădăcini şi „este” dincolo de cer, aşa cum ne spune tot
Brâncuşi: „O sculptură nu se sfârşeşte niciodată în postamentul său, ci
se continuă în cer, în piedestal şi în pământ.” Vorbe simple, directe,
aproape…şi totuşi atât de greu de pătruns în casa sufletelor noastre
comune, aşa cum: „Coloana fără de sfârşit este negarea Labyrintului”.
Brâncuşi este un vindecător spiritual. Simbolurile dăltuite de el, activează în cei care le privesc, planurile profunde, intime, eliberând energiile blocate, ridicând calitatea conştiinţei şi a iubirii necondiţionate. Ca orice vindecător - iniţiat, Brâncuşi a luat în consideraţie aspectele multidimensionale ale omului, urmărind trezirea lui spirituală cu implicaţiile binecuvântate, care decurg de aici: regăsire, armonizare, reîntregire. Sculpturile lui îndumnezeiesc Omul prin bucuria pe care o trezeşte în cel care le priveşte.
Brâncuşi ne învaţă să găsim vârful muntelui, să vibrăm la unison cu acest vârf, căci momentul în care vom realiza aceasta, forţele extraordinare, latente, potenţiale care ni s-au dat prin naştere, vor putea face miracole în viaţa noastră.
Cei care caută să evoluieze pe toate cele trei planuri de existenţă: - fizic, spiritual, divin, cei care caută iubirea, înţelepciunea, adevărul, cei care caută forţa şi fericirea, trebuie să ştie că nu vor putea găsi toate acestea, decât dacă vor merge într-o singură direcţie, de la obscur la lumină, de la jos la înalt, de la tăcere la cântecul sferelor. Acestea ne învaţă creaţia lui Brâncuşi, aceasta este sămânţa divină pe care mâna sculptorului o sădeşte în inima celor care parcurg acest ansamblu, chiar dacă puţini conştientizează fenomenul. Lucrul se face în taină, profund şi precis. "Eu vreau să sculptez forme care pot da bucurie oamenilor", spunea el şi ce altceva poate însemna Bucuria, dacă nu îndumnezeire, adică armonia trăită pe toate planurile?
Dincolo de formă, sculpturile lui Brâncuşi sunt lacrimi de bucurie, pe care acesta le lasă să cadă continuu peste sufletul celui care ştie să vadă. Este omagiul pe care maestrul îl aduce pământului sfânt din lutul căruia, cândva, într-un an solar şi unic, cântecul lui de Om s-a născut. Constantin Brâncuşi (19.02.1876 - 16.03.1957) a creat la Târgu Jiu un complex nemuritor de trei sculpturi în aer liber, unic în lume: Masa tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana Infinitului. Coloana Infinitului captează energiile terestre pe care le emite în exterior. Energiile emanate de suprafeţele Coloanei Infinitului au fost măsurate până la distanţa de 200 de metri.
Date despre Coloana Infinitului Coloana Infinitului din Târgu Jiu are o înălţime de 29,330 metri şi o greutate de 29,173 Kg. Este construită din metal feros (plăci din fontă), după formula 1/2 + 15 + 1/2 şi după "legea armoniei plastice", descoperită şi perfecţionată de Brâncuşi, de forma 1 - 2 - 4, unde 1 = 45 cm (mărimea laturii mici a triunghiului de piramidă, de forma unui pătrat), 2 = 90 cm (mărimea laturii mari a trunchiului de piramidă, de forma unui pătrat), 4 = 180 cm, înălţimea trunchiului de piramidă. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea Coloanei Infinitului. Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată. Intesitatea câmpului magnetic al Terrei este relativ slabă. În general, neperceptibilă de om, variază între 0,3 gauss la Ecuator şi de 0,7 gauss la poli. Dar există locuri pe Terra unde intensitatea câmpului magnetic este de peste 10.000 de ori mai puternică, formând anumite anomalii magnetice. Este foarte probabil că sub Coloana Infinitului există o astfel de anomalie magnetică, care se poate măsura. S-a constatat că Terra este o gigantică pilă electrică alcalină, care mai primeşte electricitate şi din exterior. Oceanul Planetar (apa lui are un gust sărat şi amar) este un veritabil electrolit alcalin care, în interacţiune pemanentă cu rocile limitrofe heterogene (amestec de numeroase elemente chimice distribuite neuniform), roci ce au devenit veritabili electrozi masivi, au produs curentul electric teluric. Acest curent electric este amplificat atât de particule electrice provenite din radiaţia cosmică (particule ce se înscriu în spirală pe liniile de forţă ale câmpului geomagnetic), cât şi de electrizarea prin frecare datorită vânturilor şi mareelor. Considerăm că pe sub fundaţia Coloanei Infinitului trece o fâşie de curent electric teluric, datorită configuraţiei terenului din acel loc. Energia emanată de piramidă este maximă într-o zonă din centrul unei secţiuni orizontale, plasată la înălţimea de 1/3 de la baza piramidei. Coloana Infinitului este formată din trunchiuri de piramidă, cu baza pătrată, pe toată înălţimea ei.
Energiile terestre se prezintă sub forma unor reţele geobiologice, iar intersecţiile lor pe direcţii perpendiculare formează, pe suprafaţa pământului, noduri geopatologice. S-a constatat că fundaţia Coloanei Infinitului s-a pus în centrul unui astfel de nod, colector de energii. Deci, Coloana Infinitului captează energiile terestre pe care le emite în exterior.
Suprafeţele laterale ale acestei Coloane (de forma unor trapeze răsturnate) emit radiaţii pe direcţii perpendiculare ale acestei suprafeţe, de natură magnetică şi telurică, generate de factorii arătaţi mai sus. Energiile emanate de suprafeţele Coloanei Infinitului au fost măsurate pînă la distanţa de 200 de metri.
Cateva întrebări necesare 1. Pentru ca Brâncuşi să poată amplasa Coloana infinitului în centrul unui nod geobiologic a fost oare înzestrat cu "al şasele simţ", care să-i fi permis găsirea acestui nod? 2. Brâncuşi ştia oare atunci că această Coloană este amplasată chiar pe axul paralelei 45° latitudine nordică? 3. Brâncuşi cunoştea la acea veme (anii 1935/1936) efectul de piramidă? Coloana infinitului putea fi construită din elemente de sfere metalice, retezate la capetele unui diametru, din elemente de clepsidră, din elemente din trunchi de con etc. 4. Brâncuşi a fost înzestrat şi cu o putere sacramentală? Indiferent cîte întrebări s-ar putea formula, un lucru este sigur: această Coloană a infinitului poate fi asemuită cu o scară la ceruri, o prefigurare a zborului interplanetar, un simbol al infinitului.
Pentru a impiedica dezmembrarea complexului Brancusi cercetatorul Vasile Stratulat a intocmit o documentatie de specialitate pentru restaurarea coloanei, fara a fi demontata, pe care a depus-o la primaria orasului Tg. Jiu si impreuna cu Lidia Birsan au editat in 1994, in editura Kogaion, o brosura cu titlul "Lacrima Brancusi" pe care au distribuit-o forurilor competente si populatiei din Tg. Jiu, in scopul impiedicarii distrugerii acestui complex. Aceasta actiune a avut drept rezultat inceperea restaurarii complexului pe plan local, fara dezmembrarea Complexului. Iata ce se spunea, pe scurt, in aceasta carte: ... "Omul este o carte deschisă. O imensitate." Să ne imaginăm următorul aspect : privim la o sferă, în interiorul căreia se află un om, iar în exteriorul ei un altul. Amândoi privesc sfera. Cel dintâi va afirma că sfera este concavă iar cel de-al doilea că sfera ste convexă. Amândoi au dreptate, pentru că fiecare priveşte sfera dintr-un alt unghi de vedere. Să ne imaginăm, acum, că sfera este mare cât Universul. Omul care priveşte din afara ei, este omul de ştiinţă - cel care poate descrie, desena, analiza structura, culoarea sau forma lumii pe care o priveşte. Aceasta este lumea obiectivă. Omul care se află în interiorul sferei, este misticul, iniţiatul, paranormalul, adică cel care simte lumea în interiorul căreia se află, lumea subiectivă. Realitatea este alcătuită din cele două ipostaze. Ele trebuiesc îngemănate, pentru a obţine imaginea corectă, reală a Întregului. Pentru că un Om, nu este numai o masă de oase, muşchi şi nervi. El este, în mod egal, o lume de simţiri, sentimente, gânduri. El însuşi este un Univers care respiră, creează, trăieşte eşecuri şi bucurii, tristeţi şi victorii. În interiorul acestui Univers îşi desfăşoară activitatea alte Universuri, cu legile lor şi care, la rândul lui, el însuşi trăieşte în interiorul unui alt Univers. Între aceste Universuri există o strânsă interdependenţă şi o buna comunicare şi nu pot fi luate şi tratate separat. .... În spaţiu, Coloana fiind alcătuită din module de trunchiuri de piramidă, ce formează nişte clepsidre, suprapuse cap la cap, va avea polarităţi alternative de-a lungul ei iar, la capul coloanei, câmpul energetic va fi nul. Să observăm că Coloana este alcătuită dintr-un număr de 17 clepsidre. Prin executarea de telemăsurători am constatat că deasupra Coloanei, la distanţa de un modul (1,80 m), apare un cămp rotitor de valoare mică, ca rezultantă a suprapunerii tuturor modulelor. Integrând Coloana în ansamblu, va apare în vârful Coloanei o oscilaţie circulară în sens trigonometric de elongaţie mare, care porneşte din capul Coloanei, ca un fascicol ce se duce până la distanţe foarte mari, păstrându-şi dimensiunile, asemeni unei raze laser. După cum am văzut, fiecare piesă luată separat, are o acţiune vibratorie specifică, personală, în spaţiul în care se află. Aceasta este un lucru firesc, dacă ne gândim că fiecare dintre elemente desenează în spaţiu câte un simbol universal, simbol care nu este altceva decât o cheie, prin care se obţine accesul într-o lume tangibilă doar cu simţurile interioare. Dar ceea ce ni s-a părut tulburător, a fost modul în care Brâncuşi, sculptorul esenţei, a închegat ansamblul, ordonând energiile după o Lege Universală, pe care numai intuiţia i-o putea releva, obţinând efecte care ţin de taină şi miracol.
De altfel, când a plecat la Paris, după ce-a terminat Coloana, a spus locuitorilor şi notabilităţilor oraşului că "habar n-aveţi ce vă las eu aici". Şi a avut dreptate.
În epoca în care Brâncuşi a trăit şi şi-a desfăşurat activitatea se ştiau prea puţine lucruri despre televiziune şi microunde, iar despre sculptor nu avem informaţii cum că ar fi avut noţiuni de electronică. Şi totuşi dacă privim desenul de mai jos vom observa că întregul Complex de la Târgu-Jiu funcţionează ca un emiţător de microunde, în care Masa Tăcerii poate fi comparată cu o sursă de emisie de electroni, Aleea Scaunelor poate fi gândită ca un tun electronic accelerator de particule, Poarta Sărutului ca un modulator, Biserica jucând rolul unui amplificator puternic şi, în fine, Coloana Infinitului ca o antenă cu ghiduri de unde rezonatoare. Să fie o pură intâmplare? Un electronist poate recunoaşte cu uşurinţă toate acestea şi poate confirma această realitate. Lipsea din acest ansamblu acea piesă pe care electroniştii o numesc reflector şi spre surprinderea noastră am găsit-o. Ea a fost gândită şi realizată de Brâncuşi, dar ea fost aşezată la locul ei, după ce el a plecat din acest plan fizic, de către un locuitor al oraşului, acolo unde aceeaşi intuiţie-călăuză a omului l-a îndemnat şi unde era chiar locul ei firesc să stea, funcţional. Este vorba de ceea ce noi numim Masa Singuratică şi care se află astăzi în spatele Coloanei, la câteva sute de metri, jucând rolul de reflector. Întâmplare?. Providenţă?. De fapt nimic nu este întâmplător. Oare, Ansamblul de la Tg. Jiu este o sursă puternică de emisie pentru distanţe intergalactice?. Un receptor de mesaje venite din dimensiunile neştiute ale Universului?. Cum poate fi el activat?. Ce alte simboluri mai reprezintă?
Invităm fizicienii, extrasenzorialii, specialiştii în radiestezie să verifice şi să răspundă la întrebările de mai sus. Limbajul simbolistic, care este un limbaj universal, reprezintă chintesenţa Înţelepciunii. Plecând de la un simbol este posibil să regăseşti ideile, adevărurile pe care el le reprezintă. Iată de ce, aceia care practică contemplaţia pot, privind un simbol, să se ridice până în planul cauzal, în lumea arhetipurilor şi astfel să aibe acces la o lume întreagă de idei şi imagini care se nasc natural în jurul acelui simbol. Lumea simbolurilor este lumea vieţii şi pentru a descifra taina vieţii trebuie să lucrezi cu simbolurile. Brâncuşi a fost un iniţiat, cunoştea valoarea de aur pur a simbolurilor şi opera cu ele în lumea noastră fizică. Aşa cum natura reuşeşte să rezume, într-o singură sămânţă, un arbore întreg cu: rădăcină, tulpină, ramuri, frunze, flori, puterea lui de a creşte şi de a rodi mai departe, tot aşa, Brâncuşi a sintetizat în opera sa o întreagă ştiinţă ezoterică, acea ştiinţă divină a Vieţii şi a Universului. Fiecare sculptură a sa este o sămânţă care poate rodi în cel care o priveşte, un arbore magnific - Arborele Vieţii. De altfel, ghidul lui spiritual care îl îndruma din astral a fost Milarepa, după cum singur a afirmat. ...
Este
incredibil cât de mult poate fi influenţat subconştientul nostru de
forţa sugestiei ! Si intrucât mintea subconştientã este cea care
controleazã corpul nostru şi intreaga viaţã, prin intermediul sugestiei
putem avea parte de o mulţime de intâmplãri – unele plãcute, altele
extrem de neplãcute.
Multã lume a auzit de efectul
placebo. In cadrul unui experiment medical, ţi se dã un medicament
despre care ţi se spune cã este foarte eficient – de pildã ca pansament
gastric. Din 100 de voluntari pe care se testeazã medicamentul,
aproximativ 50 constatã intr-adevãr cã au scãpat de durerea de stomac.
Dar – surprizã ! Aşa-zisul medicament este de fapt o bobiţã de zahãr
acoperitã de un inveliş albastru. El nu conţine nimic altceva decât
zahãr. Si atunci, ce anume i-a vindecat pe cei 50 de voluntari ?
Forţa sugestiei. Li s-a spus cã se
vor face bine, au fost convinşi cã se vor face bine şi s-au fãcut bine.
In fapt, subconştientul lor a fost convins de eficienţa medicamentului
şi a dat organismului comenzile necesare pentru a se face bine.Tot ceea
ce mintea noastrã crede, poate realiza.
Mult mai puţini au auzit de efectul nocebo.
In cadrul unui experiment similar, ţi se dã o pastilã despre care eşti
avertizat cã iţi va face rãu – de pildã crampe stomacale. De data
aceasta, numãrul celor ce se plâng de dureri la stomac este insã de 90!
Evident era aceeaşi pastilã inofensivã de zahãr. Se constatã insã cã
forţa sugestiei negative este mult mai mare decât a sugestiei pozitive.
Lucrul acesta trebuie sã ne dea de
gândit. Suntem expuşi zilnic, orã de orã, unei adevãrate avalanşe de
mesaje negative, in primul rând prin presã. Inundaţii, cutremure,
avioane prãbuşite, crime, violuri, preţuri care cresc, bârfe rãutãcioase
ale colegilor, accidente de maşinã; etc etc.
Aceste mesaje cu puternicã
valoare emoţionalã lucreazã fãrã sã ne dãm seama asupra subconştientului
nostru. Iar rezultatul este cã ne merge prost fãrã sã ştim de ce.
Suntem deprimaţi, ne pierdem increderea intr-o viaţã mai bunã, ne
aşteptãm sã ni se intâmple ce e mai rãu. Si, de obicei, la ce te
aştepţi, aşa se intãmplã. Dãm vina pe ursitã, pe guvern, pe socri , pe
colegi, fãrã sã observãm cã, de fapt rãul este in noi. Cã l-am lãsat sã
pãtrundã in mintea noastrã ori de câte ori a vrut, fãrã sã realizãm cã
trãim in casã cu un duşman.
Gata ! Puneţi piciorul in prag! Incepând de astãzi inchideţi uşile pentru aceşti musafri periculoşi.
Evitaţi sã mai urmãriţi jurnalele cu ştiri negative.
Schimbaţi postul pe altceva. In fond aveţi 25 -30 -40 de canale prin
firma de cablu. Urmãriţi emisiunile educative şi cele care sã vã refacã
starea optimistã. Muzicã, divertisment, comedii....
Evitaţi persoanele negative, cele care permanent se vaietã, criticã şi condamnã.
Dacã aşa sunt colegii de serviciu sau, mai rãu, şeful dumneavoastrã,
gândiţi-vã foarte serios sã vã cãutaţi un alt loc de muncã. Altfel,
rãmânând alãturi de ei, riscaţi sã vã condamnaţi la o viaţã de eşec şi
frustrare.
Asociaţi-vã cu persoane pozitive,
optimiste, orientate spre succes. Dacã vreţi sã aveţi o viaţã de
succes, trebuie sã staţi cãt mai mult in preajma unor oameni de succes.
Invãţaţi de la ei, gândiţi ca ei, acţionaţi ca ei.
Folosiţi permanent forţa sugestiei pozitive citind
cãrţi motivaţionale sau biografii ale oamenilor de succes, ascultând
casete şi CD-uri motivaţionale, participând la cursuri şi seminarii
despre succes, urmãrind emisiuni radio şi Tv cu oameni de succes.
Pe scurt, folosiţi la maximum forţa sugestiei pozitive şi reduceţi la minim forţa sugestiei negative.
Preluaţi controlul tuturor elementelor de sugestie din preajma dumneavoastrã şi folosiţi-le pentru a vã atinge obiectivele.
Vã sugerez un mic exerciţiu pe care sã-l faceţi zilnic. Timp de douã sãptãmâni :
1) nu vã mai plângeţi de nimic, nici in sinea dumneavoastrã, nici faţã de alţii;
2) nu mai urmãriţi jurnalele de ştiri la televizor;
3)
nu ascultaţi vãicãrelile celor din preajmã, cereţi-le sã schimbe
subiectul. Dacã aveţi rãbdarea sã faceţi acest exerciţiu, veţi observa
cã perspectiva asupra vieţii vi se va schimba.
Animaţie 3D cu zonele creierului despre care se crede ca ar avea un rol in efectul placebo:
Expunerea la negativitate continuă chiar diminuează funcţionarea creierului. Iată cum puteţi să vă apăraţi.
Urăşti să auzi oameni plângându-se?
S-a dovedit că
există un bun motiv pentru aceasta: a asculta prea multe plângeri face
rău creierului în mai multe moduri, după cum spune Trevor Blake, un
antreprenor şi autor al cărţii „Trei paşi simpli: O hartă a succesului
în afaceri şi în viaţă”. În carte, el descrie cum au învăţat neurologii
să măsoare activitatea creierului la confruntarea cu diverşi stimuli,
inclusiv cu o şedinţă lungă de nemulţumiri şi plângeri.
„Creierul lucrează
ca un muşchi, mai mult decât am crezut noi. Astfel că, dacă eşti ţintuit
într-un colţ prea mult timp ca să asculţi negativismele cuiva, e foarte
probabil să ajungi şi tu să te comporţi la fel.”
Chiar mai rău,
expunerea la prea multe nemulţumiri exprimate te poate prosti.
Cercetările arată că expunerea la 30 de minute sau mai mult de
negativisme – inclusiv a vedea acest gen de materiale la TV – distruge
neuronii din hipocamp. „Aceasta este partea din creier de care ai nevoie
pentru a rezolva probleme”, spune el. „Practic, îţi face creierul
terci.”
Dar dacă
eşti la conducerea unei companii, nu trebuie să afli dacă e vreo
problemă? „Este o mare diferenţă între a-ţi îndrepta atenţia către ceva
care nu merge cum trebuie şi o plângere”, spune Blake. „De obicei,
persoanele care se plâng nu vor o soluţie; ele vor doar să te atragă în
toată mizeria situaţiei. Aproape că poţi auzi creierele ciocnindu-se
atunci când se adună şase persoane şi încep să se plângă: „Nu-i aşa că-i
îngrozitor?”. Aceasta îţi va afecta creierul chiar dacă eşti un
ascultător pasiv. Iar dacă încerci să le schimbi comportamentul, vei
deveni chiar tu ţinta nemulţumirilor.”
Deci cum te aperi, pe tine şi creierul tău, de toate negativismele? Blake recomandă următoarele tactici:
1. Distanţează-te
„Tatăl meu fuma
ţigară de la ţigară”, se destăinuie Blake. „Am încercat să-i schimb
obiceiul, dar nu e deloc uşor să faci aşa ceva.” Blake ştia că fumatul
pasiv îi poate afecta şi lui plămânii. „Singura mea soluţie a fost să mă
îndepărtez eu însumi.”
Ar trebui
să priveşti şi plângerile la fel, spune el. „Abordarea mea privind
plângerile a fost mereu aceeaşi ca în cazul fumatului pasiv.” Creierul
tău îţi va mulţumi dacă te îndepărtezi de nemulţumit, dacă poţi.
2. Cere-i nemulţumitului să rezolve problema
Uneori nu ai
opţiunea să te distanţezi. Dacă nu te poţi îndepărta cu uşurinţă, o a
doua strategie e să-i ceri nemulţumitului să rezolve problema.
„Încearcă
să determini persoana care se plânge să-şi asume responsabilitatea
pentru a găsi o soluţie”, spune Blake. De obicei, răspund la o plângere
cu: „Ce ai de gând să faci în legătură cu asta?”. Mulţi plângăreţi
pleacă ţâfnoşi în acel moment, pentru că nu le-am dat ce-au vrut, spune
Blake. Dar unii chiar s-ar putea să încerce să rezolve problema.
3. Sus scuturile!
Când eşti prins în
capcana de a asculta plângeri, poţi utiliza tehnici mentale pentru a
bloca negativismul şi a-ţi salva neuronii. Una dintre ele este preferata
lui Blake, utilizată de regretatul jucător spaniol de golf Seve
Ballesteros, în timpul unui meci împotriva lui Jack Nicklaus – un meci
pe care publicul voia ca Ballesteros să-l piardă. „Îi era greu să
suporte ostilitatea publicului”, spune Blake. „Aşa că şi-a imaginat un
clopot de sticlă, pe care nu-l putea vedea nimeni, coborând din cer
pentru a-l proteja.”
Aruncătorii din
competiţiile majore de baseball pot fi auziţi uneori strigând „Scuturile
activate!”, în timp ce se îndreaptă spre dâmb. El adaugă că propria sa
apărare imaginară e „mai mult ca o pelerină a invizibilităţii, cum avea
Harry Potter”.
O strategie
asemănătoare este de a te retrage mental într-un loc preferat imaginat,
undeva unde te-ai duce dacă ai avea o baghetă magică. „Pentru mine, era o
fâşie de nisip frumos, alb ca zahărul, care se extindea ca o potcoavă
în afara unei insule izolate”, spune Blake. „Mă retrăgeam în acel loc
personal când oamenii făceau scandal, furioşi. puteam să le zâmbesc şi
să-i aprob din cap la momentele potrivite şi, în acelaşi timp, să fac o
plimbare pe plaja mea personală.”
Blake a văzut prima
dată imaginea insulei într-o revistă şi aceasta i-a rămas în minte. Până
la urmă, a avut ocazia să o vadă şi în realitate. „Am aflat că insula
era de închiriat şi era aceeaşi pe care o văzusem. Aşa că am închiriat-o
pentru o săptămână. Şi am ajuns să fac acea plimbare.”
surse
Traducerea: Psih. Adrian Cotunăhttp://www.inc.com/minda-zetlin/listening-to-complainers-is-bad-for-your-brain.htmlhttp://autoeducare.ro/efectul-nocebo http://psihoterapiecraiova.wordpress.com/2012/04/ http://www.regasestearmonia.ro/m9-22-110-ro-Forta-sugestiei-efect-placebo-efect-nocebo http://anatolbasarab.me/2012/04/09/efect-placebo-efect-nocebo/
Undeva în Orientul Îndepărtat, sub
conducerea unei individualităţi evoluate, s-a născut prima civilizaţie
despre care mărturisesc vechile Vede.
Prima iradiere a acestei culturi
s-a făcut către sud, prin civilizaţia protoindiană. În vechile
mituri şi legende indiene, în documentele religioase s-au păstrat
relatări ale acestor fapte; ele pot fi citite de clarvăzători. Multe
din contradicţiile aparente se dovedesc a fi adevăruri profunde.
Această civilizaţie păstrase încă amintirea vechii clarvederi şi
resimţise o profundă nostalgie după ea, ca după un bun preţios pe care
l-ai pierdut. Oamenii erau încă atât de puternic pătrunşi
de realitatea lumii spirituale încât numeau lumea fizică
maya, iluzie. De aceea ei căutau să regăsească acest bun pierdut
întorcându-şi fără încetare privirea de la lumea
fizică pământească spre spiritual. Aceasta este originea
exerciţiilor yoga, care încearcă să îi introducă în
lumea spirituală printr-o diminuare a conştienţei. Aceşti oameni voiau
să revină la vechea stare crepusculară; ei căutau drumul înapoi
spre paradisul pierdut. De-a lungul întregii ere altlanteene
lumea le-a apărut oamenilor în contururi vagi. Atlanteenii trăiau
încă cu precădere în lumea spirituală. Întreaga eră
postatlanteeană nu reprezintă pentru cercetătorul spiritual decât
o cucerire progresivă a planului fizic.
Prima civilizaţie
postatlanteeană, cea indiană, avea încă un simţ slab dezvoltat
pentru ceea ce se petrecea în exterior în natura fizică,
care pentru iniţiaţi era pură iluzie, de care ei încercau să
scape pentru a ajunge la singura realitate, realitatea spirituală.
A doua iradiere a fost civizilaţia protopersană. Persanul se apropie
deja mai mult de lumea exterioară decât indianul; el cunoştea
fenomenele binelui şi răului, reprezentate prin zeii Ormuzd şi Ahriman.
El caută să se unească cu primul pentru a-l combate pe cel de al
doilea. Pământul este pentru el un câmp de activitate
în scopul inserării spiritului în existenţa fizică.
A treia
epocă de civilizaţie este cea egipto-asiro-caldeo-babiloniană. Omul a
făcut un pas mai departe în cucerirea planului fizic. Pentru
persan lumea fizică era încă un câmp de activitate
nediferenţiat. Acum omul îşi orientează deja ştiinţa sa pentru a
pune în slujba lui forţele pământului. El cunoaşte
geometria şi o foloseşte pentru a parcela şi a împărţi
teritoriul. Privirea sa se ridică şi dincolo de pământ, către
stele, astfel luând naștere astronomia.
A patra perioadă de civilizație este cea greco-latină. Dacă
până atunci, prin ştiinţă, omul s-a ocupat de cultura exterioară,
acum omul introduce propriul său interior, specificul uman, în
materie. În operele de artă pe care el le creează vedem
exteriorizată propria sa formă; în dramele şi epopeile pe care le
compune sunt descrise propriile sale însuşiri psihice. Romanul
este cetăţeanul care proiectează în afară propria sa legitate,
dând naştere statului şi jurisprudenţei.
În decursul celei de a cincea epoci, în care trăim
actualmente, omul a progresat în stăpânirea lumii
exterioare. Epoca noastră este expresia celei mai profunde
adânciri a spiritului în materie, de la epoca atlanteeană
încoace. Această coborâre era necesară pentru ca omul să
poată progresa. Abia după această adâncire totală a spiritului
în materie se poate începe reurcarea. Epoca noastră a
dezvoltat în mod deosebit spiritul ştiințific, cu ajutorul căruia
stăpânim cele mai diverse forţe ale naturii. Odinioară, pe timpul
în care omul măcina cerealele în mod primitiv între
două pietre, nu era nevoie decât de puțină forţă spirituală
pentru a-şi asigura micile nevoi ale traiului. În ziua de astăzi
este cu totul altfel. Gândiţi-vă doar la consumul enorm de forţă
spirituală necesar pentru satisfacerea nevoilor materiale ale omului
modern. Avem locomotive, nave cu aburi, telefon, lumină electrică. O
enormă cantitate de forţă spirituală ce a fost cheltuită şi introdusă
aici, în materie. În schimb, interesele spirituale ale
omului trec cu totul pe planul secund. Vedem astfel că întreaga
evoluţie spirituală postatlanteeană a omenirii înseamnă o
coborâre a spiritului uman în materie. Scopul acestei
coborâri este însă acela de a birui materia, acest mare
adversar al spiritului. Căci după cea mai profundă coborâre
trebuie să înceapă acum o urcare către viaţa spirituală
conştientă.
Ne putem reprezenta cursul istoriei în epoca postatlanteeană
prin curba următoare:
Steaua creştinismului răsare în mijlocul celei de a patra epoci
de civilizaţie, cu mult înainte ca punctul inferior al curbei să
fie atins. Christos Iisus apare drept înalta personalitate care
aduce omenirii forţa pentru viitoarea înălțare în spirit.
Toate civilizaţiile anterioare pot fi deci considerate şi ca o
pregătire a creştinismului. În epoca a cincea creştinismul
trebuie să facă faţă celui mai puternic asalt, fiindcă gândirea
materialistă întunecă adevărurile spirituale ale creştinismului.
În epoca a şasea creştinismul va uni omenirea într-o mare
fraternitate, iar teosofia poate fi considerată un mesager, o
vestitoare a acestor timpuri viitoare. Învăţăturile date prin
creştinism omenirii sunt atât de profunde, atât de pline de
înţelepciune, încât nicio religie viitoare nu va
putea să înlocuiască sau să elimine creştinismul.
Creştinismul
poartă în el capacitatea de a se adapta tuturor formelor de
cultură ale viitorului.
Mai trebuie arătat şi un alt aspect al evoluției omenirii. În
timpul erei atlanteene s-a format corpul fizic al omului, iar
când continentul atlanteean s-a scufundat omul avea aproape
aceeaşi constituţie cu cea actuală. Începe apoi formarea
elementelor constitutive spirituale.
În perioada civilizației
indiene a fost dezvoltat corpul eteric. Poporul indian, ca primă ramură
a civilizaţiei postatlanteene, era foarte receptiv la viaţa spirituală.
Faptul are legătură cu dezvoltarea deosebită a corpului eteric.
În civilizaţia persană începe să se dezvolte corpul
astral.
În civilizaţia egipto-asiro-caldeo-babiloniană, din
corpul astral se dezvoltă sufletul senzaţiei.
În civilizaţia
greco-latină este rândul sufletului înţelegerii să se
dezvolte.
Civilizaţia noastră conduce la dezvoltarea sufletului
conştienţei.
În cea de a şasea perioadă se va dezvolta Sinea
spirituală, care astăzi nu există decât în germene. Pentru
dezvoltarea acestui germene este nevoie de impulsul puternic al
Spiritului christic.
Adevăratul creştinism va înflori numai
atunci când Sinea spirituală se va fi dezvoltat. Omenirea se va
pregăti apoi să primească Budhi, Spiritul vieţii. La început doar
un mic grup de oameni va fi în stare să dezvolte această forță,
el va ajunge însă la o minunată viaţă spirituală. Creştinismul nu
este astăzi decât la începutul dezvoltării sale. Cei care
se pregătese astăzi pentru formarea înăuntrul lor a Sinei
spirituale vor face tot mai accesibil omenirii acest creştinism
spiritual, acest creştinism mai profund, în următoarea epocă.
În cursul epocii a treia vedem un mic grup de oameni, poporul
iudeu, pregătind condiţiile care fac posibilă apariţia creştinismului.
Tot astfel vedem cum în a patra epocă forţa lui Christos pătrude
în lumea fizică, cum în a cincea epocă are loc cea mai
puternică coborâre a omenirii în lumea fizică, cum, după
cucerirea stăpânirii acestei lumi fizice omenirea
dobândeşte în a şasea epocă forţe şi facultăţi cu
atât mai mari pentru a primi în sine viaţa spirituală adusă
de Spiritul christic. Christos apare ca primul născut, ca un
înainte-mergător ivit cu mult înaintea timpului său, care a
atins deja treapta pe care omenirea o va atinge abia în epoca a
şasea. Epoca a cincea este cea mai materială din evoluţia omenirii.
În epoca a şasea şi a şaptea în cei care se sprijină pe
Christos se vor dezvolta Sinea spirituală şi Spiritul vieţii. Aceştia
vor dobândi totodată o gândire şi o simţire sănătoase.
Creştinismul este purtătorul marilor forţe de sănătate şi de vindecare.
Forţa de viaţă a lui Christos biruie orice boală şi moartea. Corpul
omenesc s-a născut drept corp solid din elementul lichid; de aceea
ştiinţa spiritului consideră lichidul ca fiind elementul constitutiv al
corpului. Numai după ce va fi străbătut aceste
cinci epoci omul se poate vindeca. Cel care a fost prada acestor cinci
spaţii nu poate fi vindecat dacă marele vindecător, Christos, nu vine
la el. Atunci se produce ceea ce Evanghelia după Ioan descrie în
capitolul cinci. Astfel, descrierea vindecării omului bolnav de 38 de
ani este o vestire profetică a ceea ce se va produce în epoca a
şasea, în care omul nu va mai avea nevoie de niciun medicament,
fiindcă el va fi propriul său vindecător.
Cuvintele lui Christos: „Cine nu îşi părăseşte
pe mama sa şi pe tatăl său... nu poate fi ucenicul meu” se referă la
epoca a şasea. Atunci spiritelor popoarelor, semințiilor şi raselor li
se va substitui un singur spirit, spiritul general al omenirii. Atunci
omul nu va mai fi fiul unei seminţii sau al unui popor, ci fiu al
omenirii, fiu al omului. Tot Christos este primul care foloseşte acest
termen, şi pe bună dreptate (3, 13-14). El deja se comporta atunci aşa
cum se vor comporta oamenii când vor deveni fii ai omului.
Acest lucru este exprimat prin faptul că Christos merge către
samarineancă – samarinenii nu aveau nimic comun cu iudeii. Ceea ce are
omul în el, ceea ce face posibilă evoluţia este ceva feminin,
pasiv faţă de spirit, care reprezintă principiul fecundant, masculin,
activ. Consecinţa acestei influenţe masculine permanente asupra
principiului feminin este mai întâi dezvoltarea corpului
eteric, apoi a corpului astral, a sufletului senzaţiei, a sufletului
înțelegerii şi a sufletului conştienţei. În acesta din urmă
se formează apoi Sinea spirituală. Acest lucru este indicat în
discuţia lui Christos cu samarineanca prin cuvintele: „Tu ai avut cinci
bărbaţi şi cel pe care îl ai acum nu este bărbatul tău” (4, 18).
Cei cinci bărbați pe care i-a avut samarineanca sunt cele cinci corpuri
spirituale ce au acţionat asupra corpului fizic. Al şaselea, Sinea
spirituală, nu mai este bărbat în sensul vechi. Cei cinci
dinainte sunt etape inferioare, trecătoare de evoluţie, în timp
ce al şaselea, Sinea spirituală, reprezintă divinul, veşnicul. Astfel
şi în discuţia cu samarineanca observăm o vestire a timpurilor
viitoare de către Christos.
În timp ce cele cinci corpuri au nevoie de o purificare din
exterior, Sinea spirituală va putea păstra ea însăşi puritatea
omului. Corpul lui Christos este deja plin de puritate. El vrea să
purifice şi omenirea şi de aceea porneşte să cureţe templul de
negustori şi zarafi (2, 14-22); altfel spus, se curăţă templul
Spiritului sfânt, corpul omului, de principiile inferioare
ataşate de el, făcându-l apt să primească spiritul.
În Antichtiate atribuirea unui nume nu avea nimic
arbitrar ci era adaptată în mod strict caracterului persoanei.
Astfel, pe cât de adevărat este că femeile care stăteau sub cruce
reprezintă cele trei calităţi, sufletul conştienţei, sufletul
înţelegerii şi sufletul senzației, la fel de adevărată a fost
prezenţa corporală a celor trei femei sub cruce. Astfel, când
citim Evanghelia după Ioan trebuie să privim atât imaginile
simbolice a ceea ce se va întâmpla pe acest Pământ
în epoca următoare, cât şi ceea ce s-a petrecut în
realitate la începutul erei creştine.
Faptele istorice sunt toate
aranjate – de către puterile înţelepte care călăuzesc omenirea –
ca simboluri ale evoluţiei viitoare.