O cãlãtorie spre originea celei mai mari povesti a istoriei, Povestea nativitãtii, produsã de New Line Cinema, nareazã cãlãtoria extrem de solicitantã a doi oameni, Maria si Iosif, o sarcinã miraculoasã si nasterea lui Iisus, care va schimba realmente cursul istoriei. Dramaticul si incitantul film urmãreste cãlãtoria plinã de pericole a unui cuplu de tineri care sunt nevoiti sã-si pãrãseascã casa din
Nazaret pentru a ajunge în Betleem, strãvechea casã a lui Iosif, ca sã participe la recensãmântul ordonat de Regele Irod. Este o cãlãtorie de peste 100 de mile, strãbãtând locuri înselãtoare, cu atât mai dificile cu cât Maria este însãrcinatã în luna a noua.New Line Cinema prezintã o productie Temple Hill, Povestea nativitãtii, în care joacã nominalizata la Premiul Academiei, Keisha Castle-Hughes (WhaleRider) în rolul Mariei, pe Oscar Isaac (din viitorul film Guerrilla) în rolul lui Iosif si pe nominalizata la Premiul Academiei, Shohreh Aghdashloo (House of Sand and Fog) în rolul Elisabetei, mama lui Ioan Botezãtorul.
Filmul este regizat de Catherine Hardwicke (Thirteen; Lord of Dogtown) dupã un scenariu scris de Mike Rich (The Rookie; Finding Forrester). Producãtori sunt Wyck Godfrey (I, Robot) si Marty Bowen. Producãtorii executivi sunt Toby Emmerich, Cale Boyter, Tim Van Rellim, Mike Rich si Catherine Hardwicke. Preoducãtori co-executivi sunt Judd Funk si Michael Disco.
Filmul este de asemenea creatia unei echipe de productie exceptionale, care îl include pe realizatorul de film Elliot Davis (White Oleander, I Am Sam, Out of Sight), designer-ul de productie Stefano Maria Ortolani (Director artistic al filmului Gangs of New York si The Talented Mr. Ripley), monteurii Robert K. Lambert, A.C.E. (Three Kings, I Heart Huckabees, Ask the Dust) and Stuart Levy, A.C.E (Any Given Sunday, Jesus’ Son), costumele sunt realizate de Maurizio Millenotti (The Passion of the Christ, Tristan si Isolde, Immortal Beloved) iar muzica este compusã de Mychael Danna (Little Miss Sunshine, Capote, The Ice Storm).
Povestea nativitãtii poate fi gãsitã ca atare în Evanghelia dupã Matei si Evanghelia dupã Luca din Noul Testament. Începe spre sfârsitul epocii dintre cele douã testamente – care dureazã cam 100 de ani, între domnia lui Iuda Maccabeul si nasterea lui Iisus Christos.
Povestea debuteazã cu Regele Irod (regele Iudeei în timpul domniei lui Cezar Augustus) si frica sa de profetia din Vechiul Testament, care îl anuntã pe Mesia. Înspãimântat cã îsi va pierde regatul, acesta ordonã infamul masacru al inocentilor – uciderea tuturor pruncilor de sex masculin mai mici de doi ani, din orasul Betleem.
Mergând pe urma acestei profetii, filmul se întoarce înapoi cu un an, la Marele Templu din Ierusalim, unde Zaharia, un preot pios, are o viziune de la Dumnezeu care îl anuntã cum cã sotia sa „îi va naste un fiu care va deveni profet, pregãtind calea Domnului.” Dat fiind cã sotia lui Zaharia a trecut de vârsta la care poate avea copii, acesta îsi exprimã necredinta si este lovit de mutenie.
Între timp, în Nazaret, un orãsel oprimat de practicile de impozitare devastatoare ale Regelui Irod, adolescenta Maria este informatã de pãrintii sãi cum cã i-au aranjat cãsãtoria cu Iosif.
Deprimatã de ideea de a se cãsãtori cu „un bãrbat pe care de abia îl stie, si pe care nu îl iubeste”, Maria se refugiazã într-o veche livadã de mãslini pentru a-si aduna gândurile. Acolo, este vizitatã de îngerul Gabriel, care îi spune cã a fost aleasã de Dumnezeu sã-i poarte în pântece fiul, pe care sã îl numeascã Iisus, si cã acesta va fi Salvatorul poporului sãu. Maria acceptã aceastã idee, însã este coplesitã de aceastã bunãvestire si nu are nici cea mai micã idee cum sã le-o împãrtãseascã pãrintilor sãi.Înapoi în Ierusalim, regele Irod începe sã se înfricoseze auzind de o profetie conform cãreia va apãrea în curând un nou rege. Irod ordonã trupelor sale sã ucidã pe oricine ar putea fi „acest om puternic, acest Mesia”.
În Persia, un alt grup de oameni urmãreste profetia, însã cu multã emotie.
Cei trei magi – Melchior, savantul, Gaspar, scepticul traducãtor si Baltazar, astronomul etiopian – au cercetat documentele strãvechi si cred cã e pe punctul de a avea loc un eveniment ceresc (ceea ce noi numim astãzi convergentã planetarã), care va semnala nasterea lui Mesia. Melchior îsi convinge tovarãsii sã porneascã în lunga cãlãtorie spre Iudeea, pe urmele „stelei”.Între timp, în Nazaret, Maria, în efortul de a-si întelege situatia, merge în vizitã la verisoara ei Elisabeta, promitându-le pãrintilor ei cã se va întoarce pânã la recoltat. Maria se simte usuratã cã ceea ce i-a spus Gabriel este adevãrat: Elisabeta este si ea însãrcinatã în chip miraculos, datã fiind vârsta sa înaintatã. Elisabeta o încurajeazã pe Maria si îi împãrtãseste bucuria. Dupã nasterea lui Ioan Botezãtorul, în urma cãreia Zaharia îsi recapãtã capacitatea de a vorbi, Maria este pregãtitã, emotional vorbind, sã se întoarcã în Nazaret.
Întoarcerea acasã este însã prea putin primitoare: pe când se dã jos din cãrutã în centrul orasului Nazaret, i se deschide haina si se vede clar cã este însãrcinatã. Este dispretuitã de localnici si o asteaptã o confruntare dificilã cu Iosif si cu pãrintii ei, care nu o cred: „Ti-a spus-o un înger? Cã o sã porti în pântece pe Fiul lui Dumnezeu?” În noaptea urmãtoare, Iosif are un vis în care este vizitat de îngerul Gabriel, care îi confirmã povestea Mariei. Iosif îi spune Mariei cã o va sprijini, indiferent de ceea ce spun altii: „Esti sotia mea, sunt sotul tãu. Aceasta este tot ceea ce trebuie sã se stie.” Este prima datã când Maria începe sã realizeze cã Iosif este, asa cum a spus mama ei, „un om bun, un bãrbat puternic.”
La scurt timp dupã aceea, în urma unui decret venit de la Roma, regele Irod ordonã tuturor sã se întoarcã în orasul în care s-au nãscut în vederea unui recensãmânt, crezând cã prin aceastã manevrã ingenioasã va reusi sã-l descopere pe Mesia. Aceasta îi obligã pe Maria si pe Iosif
sã înceapã o lungã cãlãtorie spre orasul natal al acestuia, Betleem. Strãbãtând trecãtori periculoase prin munti, râuri care curg cu repeziciune si deserturi golase, Iosif merge pe jos întreg drumul, fãcând tot ce-i stã în puteri sã-si respecte promisiunea fãcutã pãrintilor Mariei: „Vã voi proteja fiica si copilul, cu întreaga-mi fiintã.” Aprecierea pe care i-o aratã Maria devine din ce în ce mai puternicã.Maria si Iosif strãbat Ierusalimul fãrã sã fie depistati de soldatii lui Irod, însã magii, în vestmintele lor somptuoase din mãtase si pe cãmilele lor pline de ornamente sunt observati de soldati si obligati sã „ia cina” cu Regele. Acesta îi seduce printr-o masã bogatã si discutã cu ei despre nasterea care urmeazã sã aibã loc. Irod îi „încurajeazã” sã gãseascã bãiatul si sã se întoarcã apoi la el ca sã-l înstiinteze unde se aflã acesta, astfel încât „sã poatã si el sã i se închine.”
Maria si Iosif ajung în Betleem exact când pe aceasta o apucã durerile facerii, însã nu gãsesc nici un han si nici o camerã. În cele din urmã, un pãstor îi lasã sã-i foloseascã staulul si Iisus se naste în aceastã grotã. În momentul în care se naste, planetele formeazã un sir, creând impresia unei ‚stele’ extrem de strãlucitoare – un eveniment ceresc vãzut de toatã lumea – printre care si de pãstorii de pe câmp, care o urmeazã pânã în Betleem pentru a se închina pruncului. Magii sosesc si ei la staul, cu daruri constând din aur, tãmâie si mir. Melchior este uimit sã vadã cã acest nou rege s-a nãscut într-un staul în loc de a se naste într-un palat, declarând cã „Cel mai mare dintre regi s-a nãscut în cel mai umil dintre locuri.”
Adânc miscati, magii realizeazã cã ar comite o gresealã sã se întoarcã la Irod sã-l înstiinteze. Furios cã magii nu au revenit la el, Irod ordonã masacrul inocentilor. Pe când soldatii lui Irod atacã Betleemul cu intentii criminale, Gabriel îl avertizeazã pe Iosif: „Ridicã-te, Iosife...ia pruncul.” Maria, Iosif si Iisus scapã în ultimul moment, îndreptându-se spre Egipt...si împlinind profetia.”
Existã douã povestiri ale nasterii lui Iisus în Noul Testament, una în Evanghelia dupã Matei si una în Evanghelia dupã Luca. Majoritatea cercetãtorilor sunt de acord cã ambele evanghelii au fost scrise la scurt timp dupã anul 70 d.H., cam la 40 de ani dupã moartea lui Iisus. Cele douã versiuni nu sunt pe deplin compatibile. Desi interesul bisericii crestine timpurii fatã de primii ani ai lui
Iisus a fost probabil puternic, este clar cã se stiau foarte putine lucruri despre evenimentele petrecute în acei primi ani, asa cã povestirile s-au dezvoltat pe baza a ceea ce se numeste midrash, o reconstructie uneori creatoare a evenimentelor care se bazeazã pe ceea ce se cunoaste de fapt, pornind de la indicii luate din profeti sau alte scrieri sacre.Povestea copilãriei consemnatã de Matei include o genealogie a lui Iisus menitã a arãta descendenta acestuia din Abraham prin David, situatia dificilã cu care se confruntã
Iosif când aflã cã Maria, sotia sa, este însãrcinatã cu un copil care nu este al lui si limpezirea confuziei în care se aflã prin intermediul visului, nasterea lui Iisus în Betleem, vizita magilor, urmatã de „uciderea inocentilor” din ordinul lui Irod si fuga sfintei familii în Egipt, pentru a scãpa cu viatã.Relatarea lui Luca este mai sofisticatã si include nasterea lui Ioan Botezãtorul de cãtre Elizabeta, verisoara Mariei, sotia lui Zaharia. Versiunea acestuia începe cu promisiunea nasterii Botezãtorului, un dar aparte, dat fiind cã pânã atunci mama sa Elisabeta fusese stearpã, si trece apoi la situatia similarã a Mariei. Îngerul Gabriel o anuntã cã va naste în mod miraculos întru Sfântul Duh. Cele douã povesti se intersecteazã când Maria o viziteazã pe Elizabeta, ocazie cu care Maria proclamã faimosul ei Magnificat.
Luca plaseazã si el nasterea lui Iisus în Betleem, însã o plaseazã în contextul
recensãmântului roman care cere ca pãrintii acestuia sã se întregistreze în locul de origine al lui Iosif. În timp ce Matei povesteste cum magii au venit la pruncul Iisus, pentru a sublinia ideea cã acesta urmeazã a fi Salvatorul tuturor popoarelor si natiilor, Luca, în stilul sãu personal, concepe nasterea pruncului într-un cadru umil, un staul, unde este vizitat de simpli pãstori, accentuând ideea cã Iisus este de asemenea al sãracilor si al celor de jos.Evangheliile dupã Marcu si Ioan nu nareazã nimic despre prunc, ambele începând cu viata publicã a lui Iisus. Cu exceptia povestilor din Matei si Luca, copilaria lui Iisus nu este mentionatã nicãieri în Noul Testament, desi este un subiect favorit în evangheliile asa-numite apocrife sau necanonice.
http://filelist.ro/download.php/143130/The.Nativity.Story.2006.DVDRip.XviD.RoSubbed-DiAMOND.torrent
http://www.cinemagia.ro/filme/the-nativity-story-povestea-nasterii-domnului-15887/
http://chinez-isidor.blogspot.ro/2012/12/nasterea-domnului-nativity-story.html
