Capitolul 2 din cartea Genezei
- Şi din Eden ieşea un râu, care uda raiul, iar de acolo se împărţea în patru braţe.
- Numele unuia era Fison. Acesta înconjură toată ţara Havila, în care se află aur.
Havila e anagrama de la Vlahia si daca tinem seama de afluentii sai Tisa, Prutul, Nistrul Bugul (atunci inainte de potop) intr-adevar Dunarea inconjoara tara in care se afla mult aur
Cel mai vechi calendar atestat documentar
Acest calendar apare explicat in cartea lui Enoh in capitolul 69. Explicatiile apartin Arhanghelului Uriel, cel care mai tarziu rastoarna piatra de pe mormant in ziua Invierii. Este descris rasaritul si apusul Soarelui evidentiind modificarea azimutului in cursul anului. Apar 2 indicii importante care ne permit sa calculam latitudinea la care functiona si sa-l datam.
- Am observat sase porti prin care soarele isi incepe drumul si sase porti prin care el il termina.
- Toate aceste porti sunt aliniate una dupa alta si la dreapta si la stanga sunt facute ferestre.
- Astfel se arata el in prima luna a drumului sau :
- El pleaca din a patra din aceste porti care este la rasarit.
- Si la aceasta a patra poarta prin care el trece in prima luna sunt douasprezece ferestre deschise pe unde ies torente de flacari, cand ele se deschid la timpul care le este hotarat.
- Atunci cand soarele se ridica pe cer, el trece prin a patra poarta in timp de treizeci de zile si prin a patra poarta din partea de apus el coboara in linie dreapta.
- Dupa acest timp zilele se maresc, noptile se micsoreaza timp de treizeci de zile. Atunci ziua este cu doua parti mai lunga ca noaptea.
- Intr-adevar ziua are zece parti, in timp ce noaptea are opt parti.
- In acest timp soarele trece prin aceasta a patra poarta si apune trecand prin poarta corespunzatoare, dupa aceea el se apropie de a cincea poarta care este la rasarit timp de treizeci de zile si apune de asemenea trecand prin poarta corespunzatoare.
- Atunci ziua se mareste cu inca o parte, in acest fel ziua are unsprezece parti, noaptea descreste si nu are decat sapte.
- Atunci soarele inainteaza catre rasarit pentru a trece prin a sasea poarta si el se ridica si apune la trecerea prin aceste porti la fel timp de treizeci de zile.
- In acest timp ziua este de doua ori mai lunga decat noaptea si are douasprezece parti. … este solstitul de vara
Primul indiciu : la ce latitudine noaptea dureaza 8 ore la solstitiul de vara ?
- Atunci soarele trece prin cea de a doua poarta la răsărit.
- Revine prin cea pe care inainte o evitase timp de treizeci de zile, rasare si apune prin doua parti asemanatoare.
- Noaptea se micsoreaza in continuare, ea mai are zece parti si ziua opt. Soarele trece prin a doua poarta atat la răsăritul sau cat si la apusul sau apoi el inainteaza către răsărit, rasare prin a treia poarta timp de treizeci si una de zile si apune prin poarta corespunzătoare de la apus.
- Noaptea continua sa se micşoreze, ea nu mai are decât noua parti la fel ca si ziua caci este egalitate intre una si cealalta;
Aici apare al doilea indiciu : luna cea mai lunga e cea dinainte de echinoctiul de primavara. deci atunci era afeliul.
Calculam cand a fost afeliul cu 15 zile inaintea echinoctiului de primavara tinand seama atit de precesie (cu perioada de 25920 ani) cat si de avansul periheliului (cu perioada de 92006 ani) ceea ce da pe ansamblu o perioada de 21000 ani pentru ca cele 2 fenomene se desfasoara in sensuri opuse: vom obtine astfel obtine anul aproximativ (datorita erorii de 15 zile) 4850 BC.
Calculam acum la ce latitudine poate fi ziua de 2 ori mai lunga ca noaptea tinand seama si de refractia atmosferica si obtinem aproximativ 47,7ºN. La data obtinuta mai sus locatia aceasta din Maramuresul istoric este iar una foarte buna intrucat atunci acolo era cea mai avansata cultura neolitica a continentului cea la care in jurul anului 5000 B.C. apare mutatia genetica care face posibila asimilarea laptelui de vaca si pe care vorbitorii de limba europeana ce s-au raspindit de aici o vor purta peste continent
De pe grafic deducem ca inclinarea de atunci a axei terestre era 24,25º si astfel putem calcula azimuturile de rasarit corespunzatoare la fiecare luna a anotimpului primaverii
Vom obtine dupa prima luna o diferenta de 19º fata de directia E spre N, 32º dupa a doua luna si 38º la solstitiu
Adica o fereastra inseamna aproximativ 1,5º si daca punem stalpii de la marginile portii 5 in interiorul lunii a doua vom regasi descrierea din carte
La ceva timp dupa cele descrise de Enoh a avut loc potopul de la marea Neagra si populatiile avansate aflate la vest de aceasta pe malurile ei au inceput sa se raspandeasca in lume ducand si cunoasterea in constructia calendarelor : spre vest in insulele britanice (la 51º latitudine), spre est langa Urali (la 52º latitudine), spre sud in Asia Mica (la 35,5º latitudine), si la noi (la 45,5º latitudine).
Din locul in care era acest calendar Enoh este purtat catre rasarit si ajunge deasupra unei mari in care se varsa 2 fluvii venind dinspre miazanoapte si unul venind dinspre apus
Calatoria este anterioara potopului deci cand Nistrul si Bugul erau afluenti ai Dunarii iar Niprul si Donul colectau apele de pe malul nordic
http://www.marin70.go.ro/
http://www.marin70.go.ro/Dacia%20in%20cartea%20Genezei.ppt
