Potrivit mai multor surse Tradiţia Mărţişorului are o vechime de 8000
de ani (Arheologii români au găsit în aşezarea preistorică de la Schela
Cladovei, pietre de râu cu urme de vopsea albă şi roşie. Împletirea
celor două culori ar putea simboliza geneza şi regenerarea vieţii).
La un popor agro-pastoral, cum era cel al geto-dacilor, calendarul
popular, rezultat din cultul lunar, avea două anotimpuri. Aşadar la data
de 1 Martie, strămoşii noştri serbau debutul unui nou an iar Mărţişorul
era un fel de talisman, destinat să poarte noroc. El se oferea de anul
nou împreună cu urările, străvechi, neschimbate până azi, de bine, de
sănătate, de bucurii şi dragoste.
Gestul oferirii mărţişorului, fie de către femei, fie de către
bărbaţi, asemenea felicitărilor de azi, poartă în intenţionalitatea lor
buchetul de urări oferit celor dragi şi apropiaţi la începerea unui nou
ciclu de viaţă.
Din alte surse aflăm că în folclorul geto-dac, împletirea celor două
culori reprezintă o spirală a vieţii, în care roşul şi albul se alătură
într-o renaştere perpetuă ţesând ADN-ul magic al ciclului etern al
vieţii. Unitate a contrariilor, şnurul mărţişorului duce la contopirea
roşului reprezentând focul, esenţa feminină cu albul, simbolizând aerul,
învolburarea norilor şi curăţenia zăpezii , fiind asociat înţelepciunii
bărbatului.
Proiectul:
Mărţişor de dac este un proiect cu ajutorul căruia doresc să
contribui la răspândirea adevărului despre identitatea noastră ca popor.
Înţelegând foarte bine ce înseamnă lipsa unei identităţi sau lipsa
sentimentului de apartenenţă la o cultură şi haosul ce se creează în
sufletul oricărui om care “nu îşi găseşte locul ” în viaţa asta, dar mai
ales, în ţara asta!
Ce
spunea Herodot despre strămoşii noştri “cei mai viteji şi mai drepţi
dintre traci” ar trebui să atârne pe peretele locuinţei fiecărui român.
Nu ştiu cine spunea că : un popor care îşi cunoaşte identitatea este
un popor puternic, sau poate era invers, un popor care nu îşi cunoaşte
identitatea este un popor slab şi uşor de condus ca să nu spun
manipulat.
Am întâlnit puţini oameni care să fie cu adevărat îngrijoraţi că ne
pierdem identitatea, am avut prilejul să învăţ foarte multe de la unii
din ei, şi să înţeleg tristeţea ce s-a lăsat peste neamul românesc de
“ceva” timp încoace.
Personal, am constatat că nu doar ne pierdem identitatea ci că mulţi
dintre noi habar nu avem cine suntem, de unde venim şi din acest motiv
copiem în neştire alte “culturi” alte valori…Noi nu ne cunoaştem
adevărata valoare şi cu atât mai puţin ştim să o preţuim.
Cu un stoc limitat, datorat faptului că m-am apucat să lucrez la
proiect doar de câteva săptămâni, am vrut să pornesc pe acest drum cu
paşi mărunţi, şi să îmi aduc contribuţia, în felul meu, (prin artă şi
exprimare grafică) la crearea unei Românii mai frumoase, un neam mai
viteaz, mai drept, mai puternic!
După perioada mărţişorului intenţionez să continui cu acest proiect, însă mai multe detalii voi dezvălui pe parcurs.
Detalii suplimentare puteti obtine cintactand initiatoarea proiectului, Carina Gergely, la adresa de e-mail carinagergely@yahoo.com
surse
http://adevaruldespredaci.ro/proiectul-martisor-de-dac/
http://www.facebook.com/pages/M%C4%83r%C5%A3i%C5%9For-de-dac/275962355868422
Singura hrană spirituală este cunoaşterea.
Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!
Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:
FRÃŢIA INIMII.
Iubirea și Adevărul nu pot fi descoperite prin cărți, biserici sau temple.
Acestea vin în ființa prin cunoașterea de sine.
Cunoașterea de sine este un proces anevoios dar nu dificil; el devine dificil doar atunci când încercam să ajungem la un anume rezultat.
Dar a fi doar conștienți în fiecare moment, clipă de clipă de propriile noastre gânduri și sentimente, de toate acțiunile noastre fără nici un fel de condamnare sau justificare, aduce libertatea, eliberarea în care există această fericire a adevărului.