Singura hrană spirituală este cunoaşterea.

Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!

Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:

FRÃŢIA INIMII.

miercuri, 14 august 2013

,,Totul se află în spirit şi ceea ce uneşte ce este sus cu ce este jos pentru a da miracolul unui singur lucru” - ONIROMANŢIA

GLORIA LUI DUMNEZEU CONSTÃ ÎN A-ŞI ASCUNDE MISTERELE ŞI CEA A OMULUI ÎN A LE DESCOPERI...
 
În limba greacă oneiros înseamnă vis, şi manteia se traduce ca fiind profeţie.
     Toate popoarele, în toate epocile, au fost surprinse de extravaganţa viselor, şi de coincidenţele pe care le-au observat între subiectul viselor şi evenimentele ulterioare. De asemenea, de la început s-a acordat o valoare premonitorie viselor, profeţii au început să le comenteze şi o ştiinţă specială s-a născut pentru a le interpreta.
     Ştiinţa s-a numit atunci mantică sau oniromanţie.
     Încrederea în relevarea viitorului prin imaginile din timpul somnului provenea din credinţa în divinităţile care trimiteau în acest mod avertismente şi sfaturi oamenilor întrupaţi pe pământ.
     Ca urmare, se vede clar că oniromanţia se leagă de divinaţia intuitivă. Aici este vorba de comuniunea intimă a spiritului întrupat cu entităţile angelice, de o pronosticare subiectivă şi care se face prin sosirea spiritului luminilor celeste, pe timpul somnului, pentru a face o comunicare în numele Divinităţii. 
Ciceron, în discursul său din lucrarea ,,Despre divinaţie” menţionează: ,,Este o credinţă veche al cărei început urcă până în timpurile eroice şi care este confirmată de acceptarea ei de către poporul roman şi de toate popoarele: anume că există oameni dăruiţi cu o anumită capacitate de divinaţie. Grecii o numesc mantiche ceea ce înseamnă ,,presentiment”.
      Mai înseamnă ,,divinaţie inductivă, artificială, mediată, metagnomie inductivă.
spiritul omului întrupat este un imens computer divin viu şi dispune de trei nivele ale memoriei:
   - memoria planetară, care este raţiunea şi conştiinţa acestei întrupări, car econţine datele despre actele şi faptele sale, despre cunoaşterea acestei lumi, cumulând experienţa sa.
   - memoria solară, care setează datele şi informaţiile cumulate în experienţele anterioare, întrupări şi destrupări, periplurile pe alte planete şi în alte lumi.
     - memoria divină, în care Divinitatea a setat apartenenţa spiritului respectiv la Lumină, recunoaşterea prin arhetip a Dumnezeului Luminii, şi a înscris Codul etic al spiritului omului în Lume.
     Vă aduceţi aminte tâlcul întrebării Sfinxului din Egipt, care-i întreba pe trecători cine este entitatea care :  
,, umblă dimineaţa în patru, la prânz în două şi seara în trei picioare?”
Spiritul omului învaţă de fiecare dată, ca un copil, care este adus mereu şi mereu la reîntrupare, spre a cunoaşte Creaţia, mersul omului prin lume, să trăiască iubirea, să distingă contrariile binelui şi răului, să afle înţelepciunea, să probeze credinţa-încredere în Dumnezeu, în aproapele său şi în sine.

Egiptul din vechime acorda viselor o semificaţie mai degrabă premonitorie: Zeul a creat visele pentru a arăta oamenilor calea atunci când ei nu pot să-şi întrevadă viitorul, afirmă o carte de înţelepciune.     
     Preoţi-cititori, scribi sacri şi onirocriţi interpretau, în temple, simbolurile viselor, după chei transmise din generaţie în generaţie. Oniromanţia sau ghicitul în vise se practica pretutindeni.
 Pentru populaţiile negrito din tribul Andaman visele sunt produse ale sufletului care este considerat drept partea malefică a fiinţei.
     Se crede că sufletul iese prin nas şi înfăptuieşte, în afara corpului, o serie de isprăvi de care omul ia cunoştinţă în vis (de unde rezultă că nu sunt proşti deloc, pentru că sufletul lor era benefic).
     Pentru indienii din America de Nord, visul este semnul ultim şi decisiv al experienţei.Visele sunt la originea liturghiilor, ele determină alegerea preoţilor şi conferă calitatea de şaman; din ele rezultă ştiinţa medicală, numele ce va fi dat copiilor şi tabuurilor; ele rânduiesc războaiele, vânătorile, condamnările la moarte şi sprijinul cuvenit în anumite situaţii, doar ele pătrund în întunecimea eschatologică. În fine, visul confirmă tradiţia: el este pecetea legalităţii şi a autorităţii.
     Pentru triburile Bantu din Kasai (depresiunea congoleză), anumite vise sunt povestite de către sufletele care se despart de trup în timpul somnului şi merg să dialogheze cu sufletele morţilor. Aceste vise au un caracter premonitoriu privitor la persoana respectivă sau pot să constituie adevărate mesaje ale morţilor către cei vii, interesând ansamblul colectivităţii.
     Problema ilară cu morţii-vii este aceea că spiritele destrupate în urma ,,morţii” trupeşti de pe pământ nu sunt moarte deloc, pentru că ele se duc de fapt la cerul lor, unde au o viaţă extraordinară şi fericită, şi sunt mai vii chiar decât ,,morţii” rămaşi aici pe pământ, şi care se mândresc cu ,,mormintele” lor. Noi, cei întrupaţi suntem de fapt ,,morţii din morminte”, care vom învia la sfârşit de veacuri, adică vom fi activaţi şi se va reface legătura cu cerul nostru, al fiecăruia.
     Doar nu crede cineva că se vor ,,ridica scheletele din morminte” ca să umble dizgraţioase prin lume !
     De fapt, fenomenul parapsihologic actual demonstrează această ,,trezire” a spiritelor întrupate în era Vărsător.
     Exemplele de vise celebre sunt nenumărate, şi s-a încercat în repetate rânduri  să se facă clasificarea lor. Pentru înlesnirea studiului, cercetările analitice, etnologice şi parapsihologice au împărţit visele nocturne într-un anumit număr de categorii:
     1. Visul profetic sau didactic care este un avertisment mai mult sau mai puţin deghizat privitor la un eveniment critic din trecut, prezent sau viitor; originea acestor vise este adesea atribuită unei puteri cereşti.
     2. Visul iniţiatic al şamanului sau budistului tibetan din Bardo-Todol, încărcat de eficienţă magică, menit să ne poarte într-o altă lume printr-o cunoaştere şi o călătorie imaginare.
     3. Visul telepatic,care stabileşte legătura cu gândirea şi sentimentele unor persoane şi grupuri aflate la depărtare.
     4. Visul vizionar  care ne transportă în ceea ce H.Corbin numeşte lumea imaginară şi care presupune existenţa în fiinţa umană, la un anume nivel de conştiinţă, a unor puteri pe care civilizaţia noastră poate că le-a atrofiat sau paralizat, puteri despre care H.Corbin descoperă mărturii la misticii iranieni; este vorba aici nu de presimţire, nici de călătorie, ci de viziune.
     5. Visul-presentiment, care te face să intuieşti şi să alegi o posibilitate dintr-o mie...
     6. Visul mitologic, care reproduce un anume arhetip important şi care reflectă o angoasă fundamentală şi universală.
    Păstrând proporţiile, trebuie să arătăm că visul poate să fie în stare de veghe, şi poate fi asimilat visului nocturn, atât în privinţa simbolurilor pe care le articulează, cât şi pentru funcţiile psihice, pe care este în stare să le îndeplinească. Pe această temă se fac antrenamnte şi experimente reale.      

INTERPRETAREA VISELOR 
Primul aspect care interesează în interpretarea viselor este atunci când cel care visează se află în centrul visului său.
     Nu trebuiesă vă aşteptaţi să vă oferim o cheie a viselor ,,la cheie”, deşi vom încerca să o propunem pe cea mai renumită.
     Chiar dacă am avea toate culegerile bantu, chineze, aztece de interpretări onirice, şi oricât de utilă ar fi o asemenea culegere, ea nu ar fi suficientă să elucideze complet orice interpretare.
     Visul animă şi combină imagini pline de afectivitate. Limbajul visului este cel al simbolurilor. Arta de a le interpreta nu ţine însă numai de reguli, de procedee sau semnificaţii codificate şi aplicate în mod mecanic. Mai este nevoie de o largă şi apropiată înţelegere.
     Cel ce visează, şi se află în posesia acestei posibilităţi va putea să citească, ca să capete o imagine clară şi să-şi satisfacă nevoia de interpretare primară a unor vise. Va fi nevoie însă de mai mult, şi atunci veţi fi nevoiţi să vedeţi ce anume vă recomandăm ca să aprofundaţi simbolurile legate de imaginile din visele voastre. În vise, valorile simbolice sânt în mod fundamental asemănătoare cu cele din artele plastice, din literatură sau din mituri, dar ca pretutindeni, ele se află în simbioză cu altele şi în special cu un remediu psihic personal, şi în special purtător, la rându-i de simboluri. Adevărata cheie a viselor se află în adâncul simbolurile percepute  sau nu, dar întotdeauna fiind vii în spirit.
     Nu trebuie să uităm că ,,se visează despre sine şi în sine, aproape în primul rând şi aproape în exlusivitate” arată celebrul analist C.G.Jung. El stabileşte o opoziţie justă între interpretarea viselor la nivelul obiectului, care ar fi cauzală şi mecanică, şi interpretarea la nivelul subiectului. Ultima pune în relaţie însăşi psihologia celui ce visează, cu fiecare element al visului, de exemplu cu fiecare dintre persoanele care acţionează şi funcţionează în vis. Fiecare persoană este asemenea unui simbol al subiectului.
     Primul tip de interpretare, la nivelul obiectului, este analitic, descompune conţinutul visului în drama lui complexă de remniscenţe şi de amintiri care sunt ecoul condiţiilor exterioare.
     Cel de-al doilea tip de interpetare, la nivelul subiectului, este sintetic prin aceea că desprinde din cauzele contingente complexele de reminiscenţe şi le propune pentru a fi înţelese ca tendinţe sau componente ale subiectului în care le reintegrează astfel. În acest caz, toate conţinuturile visului sunt considerate drept simboluri ale conţinuturilor subiective.
     Jung sintetizează magistral acest aspect: ,,Întreagă această geneză este esenţialmente subiectivă, iar visul este teatrul unde cel ce visează este simultan  actor, scenă, sufleur, regizor, autor, public şi critic”.
     Cel de-al doilea aspect care ne interesează în interpretarea viselor este atunci când cel care visează este centrul poveştii.
     Interpretarea simbolurilor onirice impune ca fiecare din cele trei elemente ale analizei să fie repus într-un context, să fie iluminat prin asocieri spontane şi, dacă este posibil, să fie amplificat, aşa cum se măreşte o fotografie.
     Prima regulă, cea care este a contextului ne fereşte de interpretarea unui vis izolat.
     Dacă se cade să ascultăm povestea unui vis, făcută cu toată precizia de dorit, nu este mai puţin necesar să cunoaştem mai multe vise ale celuiaşi subiect, vise avute într-un interval apropiat, şi apoi la anumite date şi în locuri diferite; un vis face parte dintr-un întreg ansamblu imaginativ şi este doar o scenă dintr-o mare dramă cu o sută de acte diferite. Este necesar totodată să cunoaştem pe acel care visează, propria sa istorie şi conştiinţă, ideea pe care şi-o face despre sine şi despre situaţia sa. Căci viaţa lui imaginară face parte ea însăşi dintr-un ansamblu, care este acela al vieţii totale a persoanei în societate.
     Această exigenţă ne îndeamnă să cercetăm şi mediile în care acţionează subiectul şi care reacţionează faţă de el.
   În ciuda aparenţei lui dezlânate, visul se înscrie într-o continuitate. Interpretarea simbolurilor nocturne sau diurne visul  este un lanţ infinit de relaţii.
    Înţelegerea imaginarului nu este o simplă chestiune de imaginaţie.

REGULI GENERALE  PENTRU INTERPRETAREA VISELOR

      1. Gravitatea, importanţa evenimentului anunţat este în raport direct cu profunzimea impresiei produse în vis de semnul său precursor.
       2. Termenul faptului anunţat este proporţional cu:
- Pentru un animal, cu timpul lui de gestaţie sau de incubatie, sau de ieşire din ou.
- Pentru un lucru, cu distanta la care se află în vis.
- Pentru un eveniment periodic, cu periodicitatea lui etc.
      3. În afara excepţiilor, destul de numeroase, semnificatia este în general contrară visului; astfel, a visa moarte înseamnă căsătorie sau fericire; crimă, siguranţă; oglindă, trădare.
      4. Monstruozităţile, diformităţile, urâciunile sunt totuşi nefaste.
      5. Dreapta este bună (la fel ca şi cifrele impare); stânga e nefastă.
      6. Toate animalele domestice, îndeosebi de culoare deschisă, sunt semn bun.
      7. Reptilele sunt un semn foarte rău (calomnie, perfidie, trădare).
      8. Toate felinele sălbatice, toţi monştrii animali sunt nefaşti;
     9. Peştii indică abundenţă şi noroc, dacă sunt frumoşi şi apar la suprafaţa apei; dar, dacă se află pe fundul apei, sunt semn rău.
     10. Interpretarea pentru păsările văzute în vis:
           - partea dreaptă sau orient: semn benefic
           - partea stângă sau occident: semn malefic
           - zburând sus: fericire. Zburând jos: nefericire. Cântând: succes.
          - ascunzându-şi capul: semn rău, întorcându-şi capul: difficultăţi. Capul sub aripă: boală a unei fiinţe dragi. Venind spre dvs.: aveţi grijă. Rănită: trădare.
     11. Fructele semnifică abundenţă, în afară de cazul în care anotimpul nu este cel potrivit când înseamnă eşec.
   12. Legumele sunt un indiciu deplorabil, cu două excepţii (ciupercă şi mazăre).
    13. Variatele părti ale corpului indică persoanele la care se pot raporta visele.
           - visul unui cap, în zilele noastre: dvs.; la grecii antici: tatăl.
           - vis despre dinţi, în zilele noastre: o rudă apropiată.
          - vis despre mâna dreaptă, în zilele noastre: fraţii şi surorile; la grecii antici: mama,                fiii, un prieten sau un frate.
           - vis despre mâna stângă, în zilele noastre: copiii dvs.; la grecii antici: amanta, fata
           sau sora.
           - vis despre piciorul drept, în zilele noastre: părinţii şi bunicii dvs.; la grecii antici:         
           sclavii.
   14. În cazul în care visaţi boli, dureri, consultaţi întotdeauna medicul.
   15. Armele sunt întotdeauna semn rău: trădare sau ruptură.
  16. Nu este niciodată favorabil să visezi un animal de acelaşi sex cu dvs.; contrariul este semn bun.
   17. Un obiect luminos, strălucitor, nou sau plin este un semn fericit.
   18. Toate visele despre eforturi semnifică dificultăţi de depăşit. Dacă, totuşi, aceste eforturi sunt slabe sau încununate de succes, se poate prevedea o rezolvare fericită. Dacă, din contră, sarcina visată este dificilă, este semn de obstacole serioase.
   19. Un obiect întunecat, tern, vechi, uzat sau gol este un semn nefast.
   20. Urcarea este întotdeauna bună, îndeosebi pe o scară, scara lui Iacob.
   21. Coborârea, întotdeauna funestă, indică cel putin o slăbire.
   22. Este preferabil să nu visaţi insecte (necazuri, griji).
   23. A visa rude şi prieteni în viaţă, cu care aveţi raporturi bune, este un semn favorabil.
  24. Pentru o tânără fată, dacă se visează mireasă, înseamnă ruptură, accident, moarte posibilă.
  25. Toate nuanţele negre sau întunecate exprimă lucruri rele; nuanţele luminoase au o semnificaţie veselă; toate culorile puternice exprimă pasiuni excesive; toate culorile amestecate cu negru au o semnificaţie contrară celei pe care o aveau când erau singure.

CULORILE CA SIMBOLURI

                       - roşu viu: iubire ardentă; violet cald: putere.
                       - roşu şi negru: ură furioasă; violet şi negru: intrigă, trădat.
                       - roşu întunecat: pasiune violentă; violet sumbru: tristeţe.
                       - roşu deschis: afecţiune; violet deschis: blândeţe, înţelepciune.
                       - galben închis: pofte josnice; portocaliu: iubire fericită.
                       - galben deschis: linişte materială; indigo: semn benefic.
                       - verde închis: nefast, ameninţare; alb: bucurii familiale.
                       - verde deschis: seninătate, voioşie; negru: doliu, moarte.
                       - albastru închis: autoritarism; maro: melancolie, pericol.
                       - albastru deschis: puritate, fericire; pietre albe: semne fericite.

Toţi cunoaştem coincidenţe între unele comuicări din vis cu unele întâmplări din viaţă, cel puţin tulburătoare, şi care au uimit spiritul. Să adăugăm că unii savanţi au crezut şi cred încă în caracterul profetic al viselor, cel puţin într-o oarecare masură.  Să remarcăm că, dacă în anumite condiţii psiho-fizice fiinţa umană se arată aptă pentru precunoaşterea evenimentelor viitoare, nu este extraordinar, într-un mod asemănător, că somnul se întovărăşeşte uneori cu perceptivitatea premonitorie, că imaginile se traduc sub o formă mai mult sau mai puţin simbolică?
Viziunile nocturne sunt deseori determinate şi de starea organică, de o senzaţie fizică percepută în timpul somnului.
     Deci, înainte de a folosi o cheie a viselor, ar fi bine încercaţi să ştiţi mai întâi, printr-o analiză minuţioasă, ce ar fi putut da naştere visului care v-a tulburat. Numai în cazul în care vi se pare inexplicabil, şi se petrece într-un mod special, printr-o comunicare astrală, el poate să aibă un caracter profetic.
Pentru ocultişti, dedublarea Eu-lui în „Eu-l” fizic şi „Eu-l” psihic sau astral, se realizează foarte rar în stare de veghe, şi mai des în timpul somnului. Iar dacă ei văd în vise o formă a presentimentului sau a telepatiei este pentru că, spun ei, spiritul în timpul somnului, mai mult ca în stare de veghe, este eliberat de învelişul său material, şi poate să comunice mai uşor cu lumea astrală.
     Savanţii, cel puţin materialiştii dispreţuitori ai oricărei ipoteze care nu ia în consideraţie scalpelul, explică visele prin afluxul sanguin, şi le văd doar ca urmare a manifestării unor cauze fiziologice, ele fiind opera sistemului nervos când acţionează asupra lui însuşi, fără a comunica cu lumea exterioară, somnul suspendând, cel puţin parţial, anumite facultăţi (atenţia, voinţa, judecata) permiţând controlul asupra ansamblului de imagini şi idei pe care imaginaţia le prezintă, fără coordonarea spiritului.
     Desigur că ei nu recunosc că :
,,totul se află în spirit şi ceea ce uneşte ce este sus cu ce este jos pentru a da miracolul unui singur lucru” 
este hermetic şi închis pentru neavizaţi .
     O asemenea latură a ocultismului stă la îndemâna unor paradiagnoşti cu o mare putere, intuiţie, cultură şi cunoaştere.

Ocultiştii au mai văzut în vise o formă de presentiment sau telepatie, adică facultatea de a percepe de la distanţă şi fără ajutorul simţurilor.
     Evenimentele care ne privesc pe fiecare dintre noi sunt pregătite întotdeauna, fără îndoială, prin Legea cauzalităţii, în imensul imperiu al Lumii invizibile, iar unele sunt înscrise în spiritul nostru întrupat; până şi drumul din viitor; totul este înscris şi setat în spirit de Divinitate şi nimeni nu poate schimba.
     Si în lumea spirituală, ca şi în cea fizică, nu se realizează toate presentimentele, la fel cum nu încolţesc nici toate seminţele puse în pământ.
     Cauze, care uneori ne scapă, alteori doar fapte ale voinţei noastre, avertizate prin vis, opresc sau precipită evenimente în curs.

 

 sursa

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Mulțumesc, draga mea Românie!

Mulțumesc, draga mea Românie!

Tehnologia energiei libere - MAGRAV

Logo Design by FlamingText.com
Logo Design by FlamingText.com