Singura hrană spirituală este cunoaşterea.

Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!

Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:

FRÃŢIA INIMII.

vineri, 9 august 2013

"Vreau sa stiu cum a creat Dumnezeu lumea asta. Vreau sa stiu ce-a gandit. Restul sunt detalii" - Albert Einstein - Despre Dumnezeu

O scrisoare de mână redactată de celebrul fizician Albert Einstein cu un an înainte de moarte, în care îşi exprimă părerile personale despre religie.
Cunoscută ca "Scrisoarea despre Dumnezeu", corespondenţa oferă o perspectivă unică asupra gândurilor intime ale lui Einstein asupra religiei şi a lui Dumnezeu.

"Această scrisoare are în opinia mea o importanţă majoră pentru istorie şi cultură pentru că redă gândurile personale şi intime ale celui ce a fost probabil cea mai luminată minte a secolului 20", a declarat Eric Gazi.
Einstein a redactat scrisoarea pe data de 3 ianuarie 1954 şi a trimis-o filosofului Erik Gutkind, după ce i-a citit cartea "Alegeţi viaţa: chemarea biblică la revoltă".

"Cuvântul Dumnezeu nu înseamnă nimic pentru mine decât expresia slăbiciunii umane, Biblia- o colecţie onorabilă dar totuşi primitivă de legende puerile. Nicio interpretare, oricât de subtilă, nu mă poate face să privesc altfel", scria savantul german distins cu premiul Nobel pentru Fizică în anul 1921.

"Daca examinam si patrundem cu mijloacele noastre limitate secrete naturii, vom vedea ca dincolo de toate inlantuirile observabile, ramane ceva subtil, intangibil si inexplicabil. Veneratia fata de forta aceasta aflata dincolo de tot ce putem noi intelegeeste religia mea. In masura asta sunt, intradevar, religios."

"Vreau sa stiu cum a creat Dumnezeu lumea asta. Nu ma intereseaza cutare sau cutare fenomen, spectrul cutarui ori cutarui element. Vreau sa stiu ce-a gandit. Restul sunt detalii"

"Intelesul cuvantului "adevar" difera daca avem de-a face cu un dat al experientei, o propozitie matematica sau o teorie stiintifica. "Adevarul religios" nu exprima nimic clar pentru mine."

"Nu pot concepe un Dumnezeu personal care sa influenteze direct actiunile indivizilor... Religiozitatea mea e o admiratie umila fata de spiritual infinit superior care se dazvaluie in putinul pe care il putem intelege din lumea cognoscibila. Convingerea aceasta profunda afectiva despre prezenta unei puteri rationale superioare, care se manifesta in universal incomprehensibil, reprezinta idea mea de Dumnezeu."

"Totul e determinat... de forte asupra carora nu avem nici un control. Este determinat atat pentru insecte cat si pentru stea. Fiinte omenesti, plante sau praf cosmic - dansam cu totii dupa o melodie misterioasa, cantata de la distanta de catre un flautist nevazut."

"Nu-mi pot inchipui un Dumnezeu care rasplateste si pedepseste obiectele creatiei sale, ale carui intentii sunt modelate dupa ale noastre - pe scurt, un Dumnezeu care nu e decat oglindirea slabiciunii omenesti... Mi-e suficient sa contemplu misterul vietii constiente, care se perpetueaza la nesfarsit, sa meditez in continuare asupra structurii minunate a universului, pe care abia daca o putem percepe, si sa incerc umil sa inteleg macar o parte infinitesimala a inteligentei care se manifesta in Natura."

Creatorul teoriei relativitatii s-a nascut in 1879 la Ulm, in fosta Republica Federala Germania. De mic avea o curiozitate debordanta si el singur marturisea intr-una din cartile sale impactul pe care o busola, daruita de tatal sau cand avea 5 ani, a avut-o asupra sa. Deoarece sistemul educativ german i se parea foarte rigid, si-a urmat studiile in Elvetia unde a studiat matematica si fizica la Swiss National Institutul Politehnic din Zurich. Nu a fost un student eminent pentru ca, in loc sa frecventeze cursurile, Einstein era preocupat sa studieze motivele care stateau la baza diferitelor fenomene din natura. Dupa terminarea facultatii, in 1903, a fost angajat functionar la Oficiul de Brevete Elvetian din Berna.

ot in acest an s-a casatorit cu matematiciana de origine sarba, Mileva Martsch, care ii fusese colega de facultate si cu care avusese o relatie. Casatoria nu a fost una dorita de cei doi, ci a fost rezultatul unei imprejurari, de vreme ce Mileva ii nascuse acestuia o fata, Lieserl, inainte de casatorie. Einstein nu si-a vazut fiica niciodata deoarece a fost crescuta si adopata de catre parintii fetei. Ulterior, Mileva a dat nastere la doi baieti, dar casnicia lor nu a fost satisfacatoare pentru firea dificila a marelui inventator, astfel incat cei doi au divortat in 1919.

Cea de-a doua sotie, Elsa Lowenthal, a fost verisoara sa primara, care avea din prima casnicie o fata, Lisa, de 22 de ani. Gurile rele spun ca Einstein le-a iubit pe amandoua, doar ca s-a casatorit cu mama, pentru ca Lisa, mai mica decat el cu 18 ani, nu simtea nimic pentru barbatul mult prea in varsta pentru ea. Ulterior, fiica vitrega i-a devenit un fel de mesager intre femeile cu care ii insela mama, trimitand-o sa ii duca scrisorile de amor catre amante. Albert a inselat-o si pe cea de-a doua nevasta cu secretara lui, Betty Neumann, careia ii scria in 1924: „Din moment ce nu pot alerga după tine, unica mea speranţă rămâne să te întâlnesc accidental… râzi de mine, bătrânul pişicher, şi găseşte-ţi pe cineva cu zece ani mai tânăr, care să te iubească la fel de mult ca mine” Se pare ca Elsa i-a tolerat relatia cu tanara Betty si astfel se explica de ce mariajul lor a durat pana la moartea acesteia. Si tot el a mentionat in scrisorile sale cel putin sase femei cu care isi petrecea timpul in perioada casatoriei cu Elsa: Estella, Ethel, Toni si “Spionul rus amanta – Margarita”: “E adevarat ca M a mers cu mine in Anglia, si faptul ca ma urmareste mereu a devenit. Dintre toate aceste dame ma simt atasat numai de domisoara L care este absolut inofensiva si decenta.” Desi un geniu incontestabil, la capitolul relatii acesta a fost o catastrofa: “Toate căsătoriile sunt periculoase. Căsătoria este încercarea nereușită de a face dintr-un incident ceva de durata” spunea savantul care, in toata splendoarea sa, nu putea sa inteleaga dragostea, emotiile si importanta familiei. Nici macar in perioada senecturii Einstein nu s-a linistit. Desi Elsa a murit in 1936, se pare ca atunci cand a emigrat in America, printre bagaze, savantul a plecat si cu amanta.

Einstein a fost impotriva folosirii bombei atomice si a militat pentru formarea unui for mondial care sa impiedice folosirea armelor nucleare. El a declarat public:
“Nu știu cu ce arme veti lupta in cel de-al treilea război mondial, dar eu pot să vă spun cu ce veti lupta in cel de-al patrulea – cu pietre.” De-a lungul vietii sale, Einstein a scris si publicat importante lucrari care au schimbat radical opiniile despre spatiu, timp, masa, miscare, gravitatie. El a lansat teoria potrivit careia lumina este o ploaie de particule mici, numite fotoni (.Un punct de vedere euristic privind producerea și transformarea luminii). De aici pana la teoria dualitatii undei fotomagnetice nu a mai fost decat un pas. O alta lucrare care a schimbat fata lumii a fost Despre mișcarea particulelor mici suspendate în lichide staționare, conform cerințelor teoriei cinetico-moleculare a căldurii, in care avea sa demonstreze ca materia este alcatuita din atomi. Teoria relativitatii restranse avea sa isi gaseasca forma teoretica in lucrarea Asupra electrodinamicii corpurilor în mișcare, in care vorbeste despre dilatarea temporala, relativitatea simultaneitatii si contractiile Lorentz. In Depinde inerția unui corp de conținutul său energetic? enunta pentru prima data principiul echivalentei masa-energie, demonstrand ca masa inerta poate fi transformata in energie. In 1909, a fost numit profesor asociat de fizica teoretica la Universitatea din Zurich, a lucrat ca profesor la Universitatea germana din Praga si Institutul Federal de Tehnologie din Zurich. In 1913 a fost ales membru al Academiei prusace de Stiinte din Berlin. Einstein a primit Premiul Nobel pentru fizica in 1921 pentru explicarea mecanica cuantica a efectului fotoelectric. In 1925 a fost ales membru al Royal Society din Londra si a primit premiul Copley al Societatii Regale. In 1926 i s-a decernat Medalia de aur a Societatii Astronomice Regale. In timpul vizitei sale in Statele Unite din anul 1930 i s-a oferit un post permanent la Institutul pentru studii academice de la Princeton. Trei ani mai tarziu, desi a fost ofertat cu numeroase posturi academice de catre facultati de prestigiu din Europa, fiind evreu de origine germana si Adolf Hitler fiind deja instalat la carmele Germaniei, a preferat sa ramana la Princeton, primind rezidenta permanenta de la statul american.

Desi azi ar parea amunaznt, unul dintre cele mai importante evenimente care au avut loc in viata lui a fost in 1952 cand i s-a propus de catre guvernul israelian functia de președinte al Israelului, dupa moartea primului presedinte al statului, functie pe care el a refuzat-o. Desi nu a fost un credincios habotnic, Einstein a fost religios, existand multe citate cu privire la relatia personala pe care o avea cu divinitatea: “Dumnezeu este subtil, dar el nu este rău intenționat”, “Știința fără religie este neconvingătoare, iar religia fără știință este oarbă”. Surprinzator a fost faptul ca Einstein a fost un adept convins al socialismului, considerand ca acesta reprezinta cel mai bun mod de a rezolva problemele umane, fiind “societatea”, care ofera omului hrana si imbracaminte, ii recunoaste si respecta originea, le pune la dispozitie locuri de munca construind o relatie viabila intre om si societate. Probabil credea ca, o data cu stiinta, evolueaza si caracterul oamenilor care formeaza societatea. El era de parere ca va exista intotdeauna o interdependenta dintre individ si societate, iar individul nu va putea niciodata sa rezolve problemele sociale decat actionand in colectivitate. El era ferm convins de faptul ca individualismul si capitalismul sunt sursele raului din orice societate. Tare curioasa sunt cam ce ar fi crezut Einstein dupa 45 de ani de comunism in Romania, nu mai vorbesc despre China sau Coreea de Nord. Tot el a sustinut cu tarie ca un sistem guvernat de socialism protejeaza drepturile individului de centralizarea puterii si de puterea coplesitoare a birocratiei intr-o societate. In 1955 a murit intr-un spital din Princeton si se pare ca a fost ingrijit de ultima sa amanta.





surse
http://rainbowpassage.blogspot.ro/2013/07/albert-einstein-despre-dumnezeu.html
http://ploaiadecuvinte.blogspot.com/2013/06/dumnezeu-nu-joaca-zaruri-cu-lumea.html
http://www.zf.ro/business-international/cea-mai-importanta-scrisoare-a-lui-albert-einstein-despre-dumnezeu-va-fi-scoasa-la-licitatie-pe-ebay-de-la-3-mil-dolari-10156184
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Mulțumesc, draga mea Românie!

Mulțumesc, draga mea Românie!

Tehnologia energiei libere - MAGRAV

Logo Design by FlamingText.com
Logo Design by FlamingText.com