Care este Scopul? Care este Adevărul primordial?

„Cu toate că-s frumoasă şi am parfum de lotuşi,

Deşi am, ca laleaua, obraz catifelat

Şi svelt, ca chiparosul, mi-e trupul, spune-mi, totuşi,

Ce scop avu cerescul Zugrav când m-a schiţat?”

(Autor: Omar Khayyam)

Cu toţii adunăm aici, în această lume, fiecare în ritmul şi pe puterile proprii, o anume cunoaştere, primim o anumită înţelegere a vieţii - cu toate experienţele ei, ne trăim povestea - cu toate visele ei, oferim ajutorul şi facem alegeri.

Căci aici este atât realitate vie, cât şi tărâm al poveştilor. Venim aici şi descoperim frumuseţea şi misterul călătoriei, învăţam treptat să visăm frumos, dar, mai ales, să ne trăim frumos toate visele. Pentru asta, unii dintre noi trecem, rând pe rând, viaţă după viaţă, prin mai multe roluri, ne înţelegem reciproc resorturile şi determinarea, forţa şi slăbiciunile, viziunea şi calea pe care suntem. Alegem să fim prinţese frumoase ori prinţi cutezători, copii zglobii ori bătrâni înţelepţi, împăraţi mândri şi bogaţi ori slugi umile şi neputincioase, oameni aroganţi şi cruzi ori servili şi resemnaţi, eroi neinfricaţi ori necunoscuţi învinşi, bancheri ori cerşetori, luptători pentru cauzele lumii ori, pur şi simplu, îndrăgostiţi.

Putem avea orice rol şi orice experienţă ne dorim. Venim aici şi trăim fericirea ori tristeţea, încrederea ori disperarea, curajul ori resemnarea, avântul schimbării, al transformării, dar şi rezistenţa şi încremenirea în tipare învechite. Venim aici şi înţelegem diferenţa între uşor şi greu, trecând prin ele, între bine şi rău, simţindu-le efectele, între frumos şi urât, trăindu-le influenţa şi învăţăm, astfel, să alegem în mod conştient doar acele experienţe care ne înalţă şi care ne transformă în chipuri luminoase.

Da, viaţa şi poveştile merg înainte, dar nu trebuie să uităm nici o clipă că, totuşi, noi nu suntem personajele în hainele cărora ne trezim dimineaţa îmbrăcaţi. Nu trebuie să uităm că, de fapt, suntem mai presus de ele, mai presus de roluri, că suntem fiinţe suverane, cu liber arbitru, creatori adevăraţi atât de viaţă, cât şi de poveste, că putem să schimbăm într-o clipă totul, dacă asta alegem.

Ţie îţi place ceea ce eşti? Îţi place personajul în pielea căruia trăieşti? Îţi place povestea ta? Te duce acolo unde vrei să ajungi? Te transformă în ceea ce vrei să fii? Dacă da, este minunat! Fii vigilent şi menţine-ţi în continuare atenţia pe calea ta! Bucură-te de ceea ce trăieşti, luminează în jur cu prezenţa ta, împărtăşeşte şi celorlalţi experienţa ta şi ai grijă să nu te laşi distras de poveştile care te pot deturna. Ajută-i şi pe alţii să-şi descopere Calea spre Lumină, dacă aceasta le este alegerea, dar nu le oferi mai mult decât sunt pregătiţi să primească. Fiecare are ritmul lui. Fiecare are timpul lui, anume potrivit, pentru a-şi ţese coconul, pentru a ieşi din el, pentru a fi Fluture.

Ori, poate, nu-ţi place ceea ce eşti, poate nu-ţi place viaţa ta. Schimbă-te! Începe cu tine. Lucrează-te, modelează-te. Ai răbdare cu tine şi ai încredere că vei fi asa cum îţi doresti dacă esti consecvent şi centrat în fiinţa ta. Fii calm şi liniştit, păstreză-ţi cumpătul în faţa provocărilor vieţii şi fii tenace în urmarea drumului ales. Nu te descuraja dacă din când în când mai cazi în genunchi. Nu te speria dacă întâmpini în cale furtuni, şi zmei, şi oştiri vrăjmaşe. Mergi pe calea ta neabătut. Schimbă-te cu blândeţe, dar cu fermitate, fără să judeci ceea ce eşti, dar având tot timpul grijă ce devii. Doar astfel vei declanşa un alt curs al poveştii tale. Nu se va întâmpla peste noapte, desigur, dar vei vedea, treptat, alte culori în tabloul pe care tu însuţi vei începe să-l pictezi.

Oricine are darul şi puterea de a-şi schimba povestea. Orice acceptare sau respingere, orice pas înainte sau înapoi, orice zâmbet sau lacrimă, orice cuvânt sau tăcere, orice fugă sau prăbuşire reprezintă o alegere. Atitudinea ta în urma alegerilor tale (dar şi ale celorlalţi) reprezintă ea însăşi o alegere. Poţi deschide uşi sau le poţi închide, poţi porni pe noi drumuri sau le poţi bloca, poţi construi sau poţi distruge doar cu un cuvânt, doar cu o tăcere, doar cu o privire, ori doar cu un pas, ori cu o strângere de mână. Poţi clădi colivii din aur, regate din iubire sau castele din nisip, ori poţi căuta infinitul de dincolo de timp.

Cel mai important este ca, în momentul alegerii tale, să fii perfect conştient de ceea ce faci şi să-ţi asumi responsabil consecinţele alegerii tale. Gândeşte-te bine la ceea ce poţi să creezi prin decizia ta. Gândeşte-te bine la ceea ce poţi să declanşezi prin atitudinea ta. Asumă-ţi rolul. Asumă-ţi alegerea, povestea, experienţa, viaţa. Alege înţelept şi nu uita să ceri permanent ajutor pentru călăuzire.

El te va ajuta. Întreabă-L şi întreabă-te în fiecare clipă: pasul acesta mă ajută să devin ceea ce îmi doresc? Acest cuvânt mă creează aşa cum vreau să fiu? Aceste gânduri mă duc acolo unde îmi doresc să ajung? Această alegere mă schimbă aşa cum îmi place? Aceasta imagine se potriveşte cu drumul pe care vreau să merg? Aceste alegeri sunt în acord cu intenţiile mele? Aceasta atitudine îmi oglindeşte decizia? Această cale îmi defineşte şi îmi confirmă convingerile? Acesta este tabloul pe care vreau să-l pictez? Este acesta Adevărul meu?

Acum pot să-ţi spun care este Adevărul meu, iar acesta poate fi şi al tău, dacă îl alegi: când El m-a creat şi m-a trimis aici, Scopul Lui primordial a fost acela de a trăi, pur şi simplu, experienţele vieţii şi, trecând prin ele, iubind, să-mi redescopăr frumuseţea aceea ascunsă în interiorul meu şi să-mi reamintesc, fiind mai întâi o omidă, că, de fapt, am fost dintotdeauna un Fluture minunat.

Însă El mi-a lăsat mie alegerea momentului în care mă simţeam pregătită pentru marea transformare, pentru a-mi ţese coconul, a ieşi din el, a-mi deschide aripile şi a mă înălţa în zbor. Nimeni nu poate face asta în locul meu. Pot fi ajutată să-mi reamintesc paşii, dar numai eu, cu mine însămi, îmi pot ţese aripile. Pot fi alături de mulţi alţii care au ales să redevină fluturi, dar, din coconul meu, doar eu singură trebuie să descopăr cum să ies. Îmi pot deschide aripile în lumină, dar numai eu pot decide să mă avânt în zbor!

Iar eu am ales.
Să zbor

http://oglinzilesufletului.blogspot.ro/2014/11/alegerea.html