CURSUL EVOLUŢIEI PRIN CELE 7 STĂRI DE CONŞTIENŢĂ, CELE 7 STĂRI DE VIAŢĂ ŞI CELE 7 STĂRI DE FORMĂ

Un profan în materie, care aude spunându-se că numărul 7, ca şi altele, joacă un rol deosebit de important în expunerile noastre, ar putea foarte bine să spună: Ei bine, aceşti antroposofi nu fac decât să reia, să răstălmăcească vechile superstiţii legate de numărul 7, de numărul 12 şi de altele. Şi îndată ce iluştrii noştri contemporani aud că ceva evoluează cu regularitate legat de cifra 7, ei se gândesc imediat că totul este superstiţie, deşi aceşti contemporani ei înşişi, în ceea ce îi priveşte, în ceea ce cunosc, trăiesc exact cu aceleaşi superstiţii.
Ei vorbesc de exemplu, fără şovăire, de cele şapte culori ale curcubeului, de cele şapte note muzicale, de cele şapte sunete ale gamei, întrucât al optulea nu este decât repetarea primului. Şi chiar şi în alte domenii se vorbeşte de numărul 7, şi pe bună dreptate. La fel şi noi, în acelaşi sens în care fizicianul vorbeşte de şapte culori sau, în teoria muzicală, de cele şapte sunete ale gamei, vorbim de numărul 7 când studiem relaţiile numerice în Univers. Numărul 7 nu este decât rezultatul experienţei oculte. Aşa cum omul vede şi numără şapte culori, la fel cercetătorul pe plan spiritual numără şapte stadii succesive în evoluţia universală. Şi pentru că înţelepciunea lumii a cunoscut întotdeauna aceste lucruri şi a vorbit despre ele, au trecut în conştienţa colectivă şi s-a înţeles semnificaţia deosebit de importantă a numărului 7, de exemplu.
Pământul, înainte de a deveni planeta Pământ (Terra), a trecut printr-o stare de evoluţie planetară, pe care o numim vechea Lună, că aceasta, la rândul său, înainte de a deveni Lună, a trecut prin stadiul planetar pe care îl numim vechiul Soare, iar acesta anterior a evoluat ca un corp pe care îl numim vechiul Saturn. În viitor, după ce va fi parcurs această stare actuală de „Pământ“, va trece într-un alt stadiu planetar, pe care îl vom numi Jupiter, apoi în alt stadiu, pe care îl vom numi Venus, iar în final, al şaptelea stadiu pe care îl vom numi Vulcan. Există, aşadar, şapte stări sau încarnări planetare ale Pământului şi anume: Saturn, Soare, Luna, Pământul (Terra), Jupiter, Venus, Vulcan. Acestea sunt cele mai mari etape sau diviziuni care se pot cuprinde cu vederea – până la un anumit punct – prin clarvedere în ansamblul evoluţiei  -  
Acest ansamblu sau cicluri de evoluţie se numeşte în terminologia sanscrită „Manvantara“. Este perioada de activitate cosmică a lumii, este ceea ce se cheamă şi „zilele“ lui Brahma, timpul în care lumea apare în mod obiectiv, manifestată – spre deosebire de perioadele de repaus, de noapte cosmică –, „nopiile“ lui Brahma, când Universul exista în stare subiectivă, pur spirituală, şi care se numeşte, aşa cum s-a mai arătat, „pralaya“. Exista „marea pralaya“, perioada de repaus între stările planetare, şi „mica pralaya“, perioadele de repaus în interiorul unei stări planetare 
 Pământul trebuie să parcurgă aceste şapte stări. Ele corespund dezvoltării conştienţei umane. Fiecare din aceste şapte stări caracterizează o anumită stare precisă a conştienţei umane.
Să ne întoarcem cu gândul la vechea şi primordiala stare planetară a vechiului Saturn. Ştim că el din tot ceea ce compune fiinţa umană de astăzi nu exista atunci decât o slabă aparenţă, nu exista decât un prim germen a ceea ce avea să devină corpul fizic. Acesta nu putea, bineînţeles, să dezvolte în om o conştienţă ca cea pe care o are acum. Numai alte fiinţe care existau atunci pe Saturn aveau o conştienţă „de om“, dar omul propriu-zis, adică acel germen al omului, nu avea decât o conştienţă pe care astăzi, în condiţiile actuale ale Pământului, o are regnul mineral pe plan fizic. Era o stare de conştienţă pe care o putem caracteriza drept o „conştienţă de transă profundă“; aceasta este prima treaptă a conştienţei pe care a avut-o omul, pe vechiul Saturn. A fost nevoie să parcurgă întreaga evoluţie saturniană pentru a se ridica la stări superioare de conştienţă, încetul cu încetul. Atunci a avut şi a străbătut prima treaptă. Evoluţia saturniană coincide cu starea de conştienţă de transă profundă; acesta este primul grad de conştienţă.
Bineînţeles, nu trebuie să ne închipuim că această stare de conştienţă rămâne neschimbată în tot cursul evoluţiei saturniene, dar în general gradul de conştienţă al omului pe Saturn poate fi considerat, aşa cum am spus, ca o stare de transă profundă. Era chiar mai profundă decât aceea pe care omul actual o are în timpul somnului profund, fără vise. De fapt, această stare de somn fără vise a dobândit-o omul mai târziu, în a doua etapă de evoluţie, pe vechiul Soare. Aşadar, în timpul evoluţiei solare, fiinţa umană trece de la starea de transă profundă la aceea de conştienţă a somnului fără vise, comparabilă acum, pe plan fizic, cu starea de conştienţă a plantelor.

1. Saturn
2. Soarele
3. Luna
4. Pământul
5. Jupiter
6. Venus
7. Vulcan

Evolutia continuă şi apare stadiul lunar, vechea Lună. Omul trece atunci la o stare de conştienţă nouă, mai avansată, mai uşor de înţeles pentru noi, starea de conştienţă a somnului cu vise. Această stare este mai accesibilă înţelegerii noastre, pentru că în starea noastră actuală de somn cu vise se mai găseşte o urmă a vechii stări de conştienţă lunară. Conştienţa de vis de astăzi este o stare intermediară între somnul fără vise şi conştienţa actuală, normală, din starea de veghe, clară, lucidă, aşa cum o avem acum, de dimineaţă, când ne sculăm, până seara, când ne culcăm. A1 treilea grad de conştienţă a fost, deci, pe vechea Lună şi este comparabilă cu ceea ce astăzi este somnul cu vise, numai că era mai vie, mai animată. Somnul însufleţit de vise oferă o conştienţă care seamănă cu licăriri de reprezentări şi imagini izolate care nu au decât o legătură minimă cu lumea exterioară reală. Conştienţa lunară, corespunzătoare cu imaginile de vis, avea în schimb legături foarte semnificative cu lumea exterioară, căci ea nu lucra în timpul somnului, ci în timpul zilei. Ea corespundea exact cu ce se afla în mediul sufletesc-spiritual ambiant. Această stare de conştienţă a dăinuit, ca un fel de repetiţie, şi în timpul stadiului terestru, până în perioada atlanteană, când apare ca o stare de conştienţă imaginativă de vis, chiar o stare de conştienţă somnambulică.
A patra stare de conştienţă o avem în prezent, acum pe Pământ şi este ceea ce numim conştienţa obiectivă din starea de veghe.
 În viitoarea încarnare a Pământului, pe Jupiter, oamenii vor avea o stare de conştienţă despre care astăzi cei mai mulţi dintre noi nu pot avea nici o idee; este o conştienţă mai evoluată, pe care o vom dobândi când se va fi împlinit tot ceea ce s-a spus în  Apocalipsa lui Ioan.
Atunci când omul va fi, ca să spunem aşa, salvat de Abis, când va fi salvat de la pierzanie, când se va fi ridicat până la nivelul Pământului astralizat, spiritualiazat, atunci vor fi îndeplinite condiţiile necesare pentru a dobândi, pe Jupiter, o conştienţă pe care o putem numi conştienţa imaginativă lucidă. Nu este posibil acum să facem o caracterizare şi o descriere a acestui stadiu de conştienţă, decât dacă ne referim la unele experienie iniţiatice. Căci, de fapt, iniţierea nu este altceva decât accesul la un stadiu precoce, un stadiu viitor de evoluţie, accesul la aptitudini pe care oamenii obişnuiţi le vor avea abia într-un stadiu de evolutie ulterioară. Înzestrat cu această stare de conştienţă imaginativă lucidă, omul este totodată şi conştient de sine însuşi, aşa cum este în prezent în timpul stării de veghe, numai că atunci nu va percepe numai realitatea exterioară, ci în câmpul vizual al sufletului îi apar şi imagini care nu numai că nu sunt confuze, ci, dimpotrivă, sunt scăldate în claritatea conştienţei stării dc veghe. Putem spune că această conştienţă clară pe care o avem în timpul zilei asociată cu conştienţa imaginativă lunară constituie împreună starea de conştienţă imaginativă lucidă care va exista pe Jupiter. Omul va păstra ce are acum şi în plus va dobândi facultatea de a percepe ceea ce este de natură sufletesc-spirituală. 
Un iniţiat vede în prezent din om nu numai aparenţa sa fizică, ei şi tot felul de forme imateriale care îl înconjoară ca nişte raze şi care nu sunt altceva decât expresia instinctelor, a pasiunilor, a gândurilor, într-un cuvânt ceea ce numim „aura“. Aceasta învăluie pe om cu o lumină arzătoare, ca un fel de flăcări subtile şi, în parte, ca un fel de ceaţă luminoasă. Aura, care poate fi văzută de un iniţiat în corpul astral al omului, aşa cum un ochi obişnuit vede corpul fizic în conturul nostru, este exact imaginea a ceea ce se petrece în interiorul sufletului. Iniţiatul dispune de o conştienţă combinată, pe care o putem defini drept o conştienţă lunară împletită cu o conştienţă terestră.
Pe Venus va apărea a şasea stare de conştienţă, pe care o vom numi conştienţă inspirativă, o conştienţă a inspiraţiei. Se numeşte aşa pentru motivul că la acest nivel de conştienţă un iniţiat este capabil să perceapă nu numai expresia trăirilor sufleteşti – sentimente, impulsuri, pasiuni etc. –, dar el poate percepe şi caracterul intim al sufletului, într-o tonalitate omogenă. El vede chiar tot ce impregnează lumea, adică structura de culori şi forma care apare ca o muzică a sferelor, în aşa fel încât fiecare fiinţă izolată în cadrul a ceea ce fusese perceput mai înainte ca imagine astrală apare acum şi ca sonoritate.

A şaptea treaptă de conştienţă, care va exista pe ultima încarnare a Pământului, pe Vulcan putem numi conştienţă intuitivă. „Intuiţia“ nu are în acest context sensul banal care i se atribuie în mod obişnuit, acela al unui sentiment confuz prin care cineva crede că înţelege sau descifrează ceva; este o înţelegere eronată a termenului. În şcolile iniţiatice, termenul de „intuiţie“ era utilizat pentru a desemna forma cea mai înaltă pe care o putem imagina despre conştienţă, o conştienţă prin care sufletul este identificat, este una cu celelalte fiinţe, se află în ele, se identifică cu ele. Sufletul rămâne totuşi independent, îşi păstrează întreaga individualitate şi în acelaşi timp se contopeşte cu toate lucrurile şi fiinţele prezente în câmpul său vizual.

Astfel, cele şapte mari etape ale evoluţiei ni se prezintă şi ca şapte trepte succesive de conştienţă. La rândul lor, aceste stări planetare parcurg şapte faze succesive care se numesc stări de viaţă, cu alte cuvinte, evoluţia* trece prin şapte mari stări planetare sau stări de conştienţă, iar fiecare stare planetară parcurge, la rândul său, alte şapte etape, care sunt stări sau regnuri de viaţă. Este foarte anevoios să găsim în limbajul nostru curent cuvinte care să descrie aceste stări de viaţă. Numai dacă ne vom referi la faptul că, pe Pământ, în condiţiile de azi, putem vorbi de regnuri, am putea spune că cele şapte stări de viaţă ar corespunde pe Pământ cu şapte regnuri. În felul acesta s-a convenit ca primele trei stări de viaţă să se numească respectiv: primul regn elementar, al doilea regn elementar şi al treilea regn elementar. A patra stare de viaţă sau al patrulea regn este „regnul mineral“, al cincilea va fi „regnul vegetal“, al şaselea „regnul animal“ şi al şaptelea „regnul uman“. În felul acesta putem spune că fiecare stare de conştienţă, sau stare planetară, a trecut prin şapte stări de viaţă sau şapte regnuri succesive.
Ce capacitate de înţelegere are omul astăzi? Aceasta este problema esenţială. El nu poate înţelege decât regnul mineral. Pus în faţa regnului vegetal, el nu mai are capacitate de înţelegere. Omul poate înţelege numai ce este de esenţa regnului mineral, se poate folosi de forţele acestui regn pentru a construi case, maşini etc. Numai când va ajunge să înţeleagă deplin forţele prezente într-o plantă, forţe care o fac să crească, numai atunci se va putea înălţa cu conştienţa sa în regnul vegetal. Şi când va reuşi să înţeleagă ce şi cum simte un animal va putea să se considere că este în regnul animal. lar când va înţelege nu numai propriul său eu ci şi un altul, când va înţelege în totalitate fiinţa interioară a altui om, atunci abia va aparţine de regnul uman.
Gândiţi-vă că acum mulţi savanţi spun: „Dar bine, plantele şi animalele nu sunt altceva decât minerale mai complexe“. Aceşti savanţi speră că ei vor putea combina, într-o zi, diverse substanţe în aşa fel, încât acestea să devină plante şi animale. Ei se pierd în iluzia că se poate concepe că plantele sunt minerale, pentru că nu pot crede şi nu-şi pot imagina că ar exista şi altceva decât regnul mineral. Mulţi spun: Voi antroposofii visaţi că există un corp eteric, că ar exista ceva dincolo de regnul mineral, dar visul vostru se va spulbera când noi vom reuşi să producem o fiinţă vie în laborator, aşa cum în prezent combinăm, de exemplu, diverse substanţe, sulf, oxigen, hidrogen pentru a obţine acid sulfuric etc. Se crede că viul s-ar putea obţine prin diverse combinaţii ca şi acidul sulfuric, se crede că ştiinţa pur materialistă va reuşi, într-o zi, să realizeze aceasta.
Există în ocultism un dicton care spune:

Oamenii nu vor putea crea fiinţe vii în laboratoare, aşa cum produc astăzi mineral, decât în clipa când laboratorul va deveni un altar, iar operaţiunea de chimie un act sacramental.
Este un principiu ocult care a fost formulat în toate timpurile. Într-adevăr, atât timp cât se crede că cineva poate lucra în laborator animat de gânduri şi sentimente necurate, crezând că ar putea obţine ceva ca şi atunci când intră cu sentimente de veneraţie şi sfinţenie, nu va putea crea niciodată fiinţe vii în acord cu voinţa entităţilor care conduc cu înţelepciune evoluţia lumii. Crearea de fiinţe vii nu ar fi posibilă decât atunci când se va şti în mod ferm că într-un laborator se poate obţine o substanţă minerală chiar dacă cel care lucrează este un netrebnic, un ticălos, dar că niciodată nu se va putea produce o fiinţă vie în asemenea cazuri. Căci în fiinţa vie pe care o creăm pătrunde ceva din sufletul creatorului. Dacă omul este o canalie, atunci tocmai acest caracter de canalie va însufleţi fiinţa creată şi va purta această amprentă. Numai când vom înţelege că omul participă cu toată fiinţa lui, cu toată trăirea lui interioară la ceea ce creează, abia atunci lumea va fi pregătită să dea naştere, prin liberă voinţă şi acţiune, la creaturi vii, vegetale, animale, şi chiar la fiinţe umane. Omul se va ridica până la regnul vegetal când va înţelege profund acest regn, aşa cum astăzi înţelege regnul mineral. În continuare, va progresa până la regnul animal când va înţelege natura sentimentelor în asa măsură încât să creeze o fiintă înzestrată cu sentimente prin propria sa forţă spirituală, aşa cum ar confecţiona abiecte materiale. Şi, în final, se va ridica până la regnul uman când va putea prin libera lui voinţă să participe la reînnoirea fiinţei umane.
În prezent, omul se află numai la nivelul regnului mineral şi fiinţa umană, adică noi înşine, este singura care a atins la acest nivel o dezvoltare completă, pe când fiinţele din celelalte regnuri se găsesc în multe privinţe la un nivel inferior celui căruia, în ocultism, i se dă denumirea de regn mineral. Astfel, planta prezintă un fel de stagiu pregătitor a ceea ce omul el însuşi va experimenta în momentul când va fi atins nivelul regnului vegetal. Dar plantele nu sunt cu adevărat în regnul vegetal; ele sunt cel mult prototipuri, nu arhetipuri, ci un fel de indicatori ai viitorului regn, în care omul va fi, când va trăi în interiorul sufletului său, natura vegetală, aşa cum participă acum, cu toată fiinţa sa, la natura minerală.
Fiecare stare de conştienţă este parcursă neapărat prin şapte stări de viaţă. Fiecare stare de viaţă este parcursă prin şapte stări de formă. Dacă le socotim 7 x 7 x 7 = 343 stări de formă. O evoluţie completă ca aceea a Pământului parcurge în total 7 x 7 x 7 stări de formă. Ştim că prima încarnare sau manifestare a Pământului a fost Saturn, care a parcurs şapte stări de viaţă, iar acestea câte şapte stări de formă. Au existat deci 49 stări de formă pe Saturn, apoi 49 pe Soare, 49 pe Lună, în total, până la sfârşitul ciclului de evoluţie, 343 stări de formă. Omul trece aşadar prin 343 stări de formă.

 Vedeţi cum numărul 7 predomină întreaga evoluţie şi ceea ce am descris, în zilele precedente, cu ajutorul unor imagini  reprezentăm acum ca un fel de schelă, ca un eşafodaj. Este asemănător oarecum cu schelăria care se ridică în jurul unei construciţi, schelărie absolut exterioară, destinată numai să ajute pe zidari.
Dacă ne facem acum o reprezentare globală a întregului ciclu de evolutie împărţit în aceste intervale mai mici – dar care, în timp, sunt destul de lungi – vom avea 7 x 7 x 7 x 7 x 7 intervale de evoluţie, de mărimea, de exemplu, a epocii de cultură veche indiană sau persană. Prin atâtea faze sau epoci trece omul în evoluţia sa, de la prima fază a lui Saturn până la ultima, pe Vulcan. Deci:
7 stări planetare x 7 stări de viaţă x 7 stări de formă = 343 stări de formă x 7 perioade = 2 401 perioade x 7 epoci = 16 807 epoci.
Vedeti cum prin epoci şi perioade succesive numărul 7 dirijează întreaga evoluţie. Şi după cum sunetele muzicale progresează din octavă în octavă, la fel şi Universul parcurge întreaga sa evoluţie din octavă în octavă.

sursa
CONFERINŢA a X-a, CURSUL EVOLUŢIEI PRIN CELE ŞAPTE STĂRI DE CONŞTIENŢĂ, CELE ŞAPTE STĂRI DE VIAŢĂ ŞI CELE ŞAPTE STĂRI DE FORMĂ - Rudolf Steiner



Există şapte secrete ale vieţii despre care nu s-a vorbit niciodată până astăzi, decât în cadrul confreriilor oculte.
 În epoca noastră ele pot fi dezvăluite şi în afara acestor societăţi. Se mai numesc şi cele şapte secrete inexprimabile sau de nespus.
 Iată cele şapte secrete:

1. Secretul abisului.
2. Secretul numărului (care poate fi studiat în filosofia pitagoreică).
3. Secretul alchimiei (care poate fi înţeles prin operele lui Paracelsus şi Jacob Boehme).
4. Secretul morţii.
5. Secretul răului (este atins în Apocalipsă).
6. Secretul Cuvântului, al Logosului.
7. Secretul fericirii dumnezeieşti (cel mai ocult).

http://www.spiritualrs.net/Conferinte/GA094/GA094_CF17.html

Adevărul îi face pe oameni liberi: 

„Veţi cunoaste adevărul şi adevărul vă va face liberi“.

 -  Apostolul Pavel în Epistole.

Drumul evoluţiei noastre duce spre libertate. 

Când omul va trezi în el tot ceea ce conţine profetic cuvântul lui Christos, el va fl liber. 

Căci dacă necesitatea este legea lumii materiale, libertatea domneşte peste lumea spirituală. 

Libertatea se cucereşte treptat şi ea nu se va manifesta în întregime în om decât la capătul evoluţiei când natura lui va fi cu adevărat spiritualizată.

In jurul numarului 7 !!!

Numerele au semnificaţii ascunse şi uneori chiar mistice. Însă cu precădere atenţia cercetătorilor a fost atrasă de numărul 7. Cifra a avut în istorie numeroase înţelesuri şi a fost prezentă în foarte multe simboluri religioase: de la facerea lumii, până la simbolurile din iudaismul antic.
Mai mult, şirul lui Fibonacci şi raportul de aur au un loc aparte în artă şi muzică, scrie decodedscience.com.
    
Cifra 7 apare într-un mod constant în culturile din întreaga lume, şi împleteşte într-un mod uimitor planul religios cu cel mistic:

            *7 minuni ale lumii antice*, ele sunt:
            - Marea Piramidă de la Giza,
            - Grădinile suspendate ale Semiramidei,
            - Templul zeiţei Artemis din Efes,
            - Statuia lui Zeus din Olimpia,
            - Mausoleul din Halicarnas,
            - Colosul din Rodos şi
            - Farul din Alexandria
            
            *7 minuni ale Evului Mediu*:
            - Colosseum-ul din Roma,
            - Catacombele din Alexandria ,
            - Marele Zid Chinezesc,
            - Stonehenge ,
            - Turnul din Pisa ,
            - Turnul de Porţelan din Nanjing
            - Moscheea de la Hagia
            
            *7 minuni naturale ale lumii* şi anume:
            - muntele Everest,
            - cascada Victoria ,
            - Marele Canion,
            - Marele Recif de Corali,
            - Aurora Boreală,
            - vulcanul Paricutin ,
            - portul Rio de Janeiro
            
            Există *7 continente*
            - Europa,
            - America de Nord,
            - America de Sud,
            - Africa ,
            - Asia ,
            - Antarctica ,
            - Australia sau Oceania   şi ....  7 mări
            
            Curcubeul are *7 culori*
            
            *Cerul este împărţit în 7*:
            - atmosfera,
            - exosfera,
            - ionosfera,
            - termosfera,
            - mezosfera,
            - stratosfera şi
            - troposfera
            
            Cele *7 păcate* capitale sunt:
            - lăcomia,
            - desfrâul,
            - avariţia,
            - invidia,
            - mânia,
            - lenea,
            - trufia.
            
            Cele *şapte virtuţi*ale omului sunt:
            - smerenia,
            - dărnicia,
            - bunătatea,
            - răbdarea,
            - modestia,
            - abstinenţa şi
            - sârguinţa.
            
            În Biblie se descriu cele *7 zile* în care Dumnezeu a creat lumea
              
Exista in Biblie 7 ingeri corespunzatori celor 7 panete

Uriel
Raphael
Raguel
Michael
Zerachiel
Gabriel
Remiel
          
      Grupul de *7 stele* denumit "Pleiade" este singura constelaţie  cunoscută în fiecare cultură de pe Pământ, actuală sau dispărută, datând de cel puţin 40.000 de ani; în mitologia greacă, Pleiadele 
erau şase surori împreună cu mama lor, care au fost fugărite prin păduri de Orion Vânătorul până ce Zeus s-a îndurat de ele şi le-a  transformat în stele;  Aborigenii numesc această constelaţie "Wurunna" şi o asociază cu zeul vânătorii, iar amerindienii o cunosc sub numele de "Constelaţia celor Şapte Fecioare" urmărite de un urs; Pleiadele se regăsesc şi în legendele aztecilor, ale incaşilor,  polinezienilor, chinezilor, hinduşilor, africanilor, precum şi la egipteni.
            
            Cobra de la Angkor Wat din Cambogia are *7 capete*, copacul cosmic al şamanilor are 7 ramuri şi tot 7 sunt sferele sau treptele cereşti.
        
        *7 zile* ale săptămânii denumite după cei 7 zei romani, care  la rândul lor au fost numiţi după cele 7 planete ce se puteau observa cu ochiul liber.

Saturn - saturday                  - Sambata - Saturn
Sun - sunday                         - Duminica - Soare
Moon - monday                    - Luni - Luna
Mercury - tuesday                 - Miercuri - Mercur
Venus - wednesday                - Vineri - Venus
Mars - thursday                     - Marti - Marte
Jupiter - friday                       - Joi - Jupiter
        
        *7* este considerat un *număr norocos* în mai multe culturi; de exemplu, în Japonia, mitologia vorbeşte despre Cei Şapte Zei ai Norocului (Shichifukujin)
        
        În cultura chinezilor, numărul 7 este proeminent; de exemplu, a şaptea zi după prima lună plină din an este Ziua Omului; această zi  este considerată ziua universală a tuturor fiinţelor umane de pe planetă; de aceea fiecare chinez îşi sărbătoreşte ziua de naştere la data respectivă (nu înseamnă totuşi că nu o sărbătoreşte şi în ziua  calendaristică în care a apărut pe Pământ).
        
        Se spune că dacă visezi *cifra 7* îţi vei întâlni sufletul pereche.
        
        Cultura hindusă vedică susţine că omul are *7 puncte energetice* sau chakre.
        
        Vaca, un animal sacru în India , are 21 de nume, de trei ori cifra şapte.
        
        Bushido sau "calea războinicului" din cultura japoneză este un cod care ajută samuraii să însuşească *7 virtuţi*.
        În legendele budiste se spune că după ce s-a născut, Buddha s-a ridicat în picioare şi a făcut *7 paşi*.
        
        Consiliul suprem al babilonienilor se compunea din *7 zei*, fiecare legat de un astru.
        
        În folclorul irlandez, al 7-lea fiu al celui de-al 7-lea fiu are puteri magice; în folclorul românesc, acesta este vampir.
        
        În folclorul iranian, pisica are 7 şi nu 9 vieţi şi îşi poartă pisoii de şapte ori în şapte locuri diferite.
        
        Potrivit mai multor credinţe, există şapte trepte ale Raiului care corespund celor şapte corpuri cereşti (Pământ, Soare şi celelalte 5 planete care se pot vedea cu ochiul liber); în iudaism, al şaptelea Rai este denumit Araboth şi este casa Tronului Gloriei, care este păzit de cei şapte arhangheli.
        
        La nunţile evreieşti, există şapte zile de binecuvântări (Sheva  Brachot).
        
        Dintre multele denumiri pe care vechii evrei le aveau pentru Dumnezeu, cele şapte nume ale acestei Divinităţi pe care scribii trebuiau să se îngrijească să le scrie corect erau: El, Elohim, Adonai, Yhwh (Yehova), Ehyeh-Asher-Ehyer, Shaddai şi Zebaot.
        
        Templul lui Solomon avea 7 trepte.
        
        Roma a fost construită pe şapte coline: Palatina, Capitolina, Quirinal, Viminal , Esquilina, Caelan, Aventina; Roma a fost de asemenea condusă, la început, de o linie de 7 şapte împăraţi.
        
        Există 7 perioade ale elementelor în tabelul chimic al lui Mendeleev.
        
        *7 note muzicale*
        
        7 compuşi principali ai celulei vii:
        - apă,
        - substanţe proteice,
        - lipide,
        - polizaharide,
        - acizi nucleici ADN şi ARN,
        - molecule organice,
        - săruri minerale
        
        7 este neutru pe scara PH-ului; apa pură are PH-ul 7.
        
        Există 7 stadii ale dezvoltării umane:
        - embrionul,
        - fătul,
        - sugarul,
        - copilul,
        - adolescentul,
        - adultul,
        - bătrânul
        
        Mărimea capului intră de 7 ori în înălţimea corpului.
        
        Dimensiunea ochiului este a 7-a parte din lăţimea totală a capului.
        
        Sunt 7 articulaţii ale membrelor superioare.
        
        Potrivit studiilor ştiinţifice, 7 este numărul de ore pe care trebuie să îl doarmă un om pe noapte.
        
        În tradiţia hipocratică, numărul 7 guvernează bolile corpului uman.
        
        Învăţăturile antice ne spun că sufletul omului sau Eu-l interior are 7 proprietăţi care sunt influenţate de cele 7 planete;
        - focul animă,
        - pământul ne ajută să simţim,
        - apa ne dă grai,
        - aerul ne ajută să gustăm,
        - ceaţa să vedem,
        - florile ne dau auzul,
        - iar vântul din sud mirosul; astfel, cele "şapte simţuri antice" sunt  (1) mirosul, (2) auzul, (3) vederea, (4) gustul, (5) vorbirea, (6) simţul tactil şi (7) mişcarea.
        
        Gărgăriţele au 7 buline negre.
        
        Gâtul majorităţii mamiferelor este format din 7 oase.
        
        În scrierea limbilor arabă şi urdu, 7 are forma unui V; în scrierea telugu (care s-a desprins din brahmi) este scris ca un S, însă invers, iar în gujarat seamănă cu un 9 cu codiţa mai lungă.
        
        Cifra 7 şapte include combinaţia dintre numerele 3 şi 4.
        
        Despre numărul 3 putem povesti la nesfârşit. În toate culturile lumii acesta reprezintă esenţa Divinităţii, a vieţii înseşi, a sufletului.
        
        Numărul 4 este şi el legat de numeroase culturi, în special când vine vorba de topografie. Nordul, sudul, estul şi vestul sunt principalele puncte care nu numai că pot fi găsite pe orice hartă, dar poartă şi diverse calităţi care variază uşor de la o civilizaţie la alta:
        Est - tinereţe/primăvară/început/zi
        Sud - om tânăr/fecioară/vară/fertilitate/căldură
        Vest - maturitate/adult/toamnă/apus/hibernare/introspecţie
        Nord - bătrân/înţelepciune/iarnă/perseverenţă/putere/claritate
        
        Zeităţile, animalele totemice, legendele, cântecele, toate  componentele unei culturi se învârt în jurul celor patru puncte  cardinale.
        
        Combinaţia dintre 3 şi 4 formează cifra 7. Ea este norocoasă deoarece combină ceea ce ne umple sufletul atât de bucurie, cât şi  de înţelepciune cu tot ce ne înconjoară pe Pământ.
        
http://iola-oricedeoriunde.blogspot.ro/2012/01/semnificatiile-magice-si-sacre-ale.html

Proprietatile numerologice ale numarului 7, corespondente esoterice, astrologice, cristale. 
Numerologie Fidelia
 
Numarul 7
Caracterizare

Numar spiritual, reprezentand uniunea omului cu Divinitatea, este marele numar biblic. Am putea considera ca fiind caracterizat doar de un singur element, aerul, dar in realitate aduna in el influenta tuturor celor patru elemente si in acest fel este deosebit de echilibrat. Entitatea caracterizata prin acest numar are un spirit de observatie accentuat, da dovada de curiozitate, cumpatare, independenta. Sunt introvertiti, sensibili, visatori, emotivi, puterile lor psihice sunt accentuate. Altminteri sunt rezervati, enigmatici, tind excesiv spre perfectiune, au un spirit ales, nu accepta jumatati de masura.

Corespondente

Planeta: Neptun
Zodiile: Pesti - Fecioara
Element: aer
Caracteristica: interiorizare
Culoare: galben auriu
Piatra: ametist, crisolit
Corespondente esoterice

Arborele sefirotic - Netsah - indurarea si victoria. Desemneaza al saptelea ordin de ingeri, Principatele sau Arheii. Prin ei s-a creat regnul vegetal.
Ierarhiile spirituale - Arheii sau Principii - sunt spiritele personalitatii si, totodata, spiritele timpului, ei guvernand epocile de evolutie ale omenirii. Sfera lor planetara este cea atribuita lui Venus.

http://www.numerologie-fidelia.ro/proprietatile-numarului-7.php

http://www.armonianaturii.ro/Semnificatiile-numarului-sapte.html*articleID_132-articol

Marea transformare

Din iubire pentru Mama Pamant de Kiesha Crowther

"Traim cu totii o perioada foarte profunda pe planeta noastra. Mama Pamant trece printr-o schimbare fara asemanare pana acum. Planeta va incepe sa se deplaseze si sa se schimbe, trecand in Sinele sau Superior. Ea se va transforma in propriul sau paradis. Sunt vremuri de mare schimbare - despre care au vorbit, timp de sute si sute de ani, toate popoarele indigene - de la marea cadere a Atlantidei, o civilizatie foarte reala, care a existat aici.

Atunci a avut loc o mare deplasare, in care s-au schimbat polii. Cu mult inainte de aceasta miscare, atlantii au fost un popor minunat, foarte avansat. Ei stiau cum sa foloseasca energiile cristalelor, apei, sunetului, luminii si culorii. Ei stiau cum sa o asculte pe Mama Pamant si cum sa lucreze alaturi de fratii si surorile noastre, din diferite alte parti ale universului, fiintele stelare. Interactionau impreuna, umar la umar.

Folosesc termenul "fiinte stelare", pentru ca, in experienta mea, majoritatea lor sunt minunate fiinte iubitoare. Ei au fost aici de la inceputurile timpului. Au venit si au plecat de aici dintotdeauna si, pe masura ce energia noastra se acordeaza la o frecventa superioara, vom putea vedea aceste fiinte de Lumina de frecvente superioare. In curand intreaga omenire va fi constienta de prezenta lor.

Pe vremea Atlantidei, noi, fiintele umane, lucram cot la cot cu fiintele stelare si am trait pe Mama Pamant cum se cuvine pentru o perioada foarte indelungata de timp din istoria acelei civilizatii. Dar apoi s-a petrecut marea schimbare si s-a topit o mare parte din gheata care acoperea majoritatea uscatului si noi, ca oameni, a trebuit sa o luam, spiritual vorbind, de la capat. Cunoastem povestea Potopului din Biblie.

Puteti gasi aceeasi poveste in multe culturi indigene de pe planeta, pentru ca evenimentele chiar s-au intamplat. Dar nu au fost stersi toti de pe suprafata Pamantului. Oamenii care stiau ce urmeaza sa se intample, s-au suit in barcile lor si s-au imprastiat in alte tari, luand cu ei o parte din cristalele atlante sacre.

Unii dintre atlanti au mers in Africa de Sud - ei sunt radacinile poporului mayas de astazi.

Altii au mers in America de Nord. Acolo traiau deja popoare indigene, dar existau unele triburi a caror descendenta coboara direct de la atlanti. O alta civilizatie foarte avansata, care a existat in istoria noastra antica, sunt lemurienii. Acest popor s-a imprastiat in cele din urma si s-a stabilit pe diferite insule, fiind acum stramosii popoarelor hawaian si Waitaha din Noua Zeelanda - mai vechi chiar decat populatia Maori. Aceste populatii supravietuiesc si in zilele noastre si poarta cu ele invataturile si intelepciunea antica, cea care, in unele cazuri, provin de la fiintele stelare.

In calitatea mea de pastrator al intelepciunii, in aceste vremuri de schimbare prin care trece Mama Pamant, una dintre indatoririle mele sacre este aceea de a-i inapoia Pamantului unele dintre aceste cristale sacre. Am in grija cateva cristale foarte speciale din timpurile Atlantidei; alti pastratori ai intelepciunii au altele, care le-au fost incredintate spre a fi inapoiate pe Pamant.

Mi s-a spus de catre batranii mei si de catre Spirit unde trebuie sa ajunga aceste cristale. Pana acum am amplasat cristale in Pamant, in cursul unor ceremonii sacre in Santa Fe, New Mexico, in anticul tinut al Anasazi, in Suedia pentru tinuturile Nordului si tarile nordice, in Hawaii pentru insulele sacre si pentru oamenii de acolo, in Redwoods din California, la acei "mari batrani" ai planetei si in taramurile cristaline ale Arkansasului, pe 10-10-10 pentru a le conecta cu trezirea cristalelor atlante ingropate acolo si pentru a vindeca apele sacre.

In tot acest timp, asupra acestor cristale s-au facut rugaciuni, au fost pazite si pastrate in siguranta. Exista multe alte cristale de pus inapoi in pamant. In curand, unul dintre cristalele aflate in grija mea, va fi inapoiat poporului Waitaha din Noua Zeelanda si ei il vor aseza inapoi in tinuturile lor sacre. Aceste cristale nu se pun oriunde, ci in anumite locuri sacre, de intersectie a liniilor de forta magnetica.

Ele trebuie amplasate in locuri foarte bine determinate, pentru a intari reteaua energetica a Mamei Pamant - locuri in care energia se intoarce in mama Pamant si se leaga cu energia celorlalte cristale aflate deja la locul lor. Astfel, energia cristalului localizat in Hawaii se leaga cu energia cristalelor din Redwoods, New Mexico, Suedia si asa mai departe. Aceasta retea energetica reprezinta, daca vreti, venele si arterele Mamei Pamant. Cristalele trebuie amplasate inainte de marea trecere a Pamantului. Mai am patru cristale de asezat, cu toate ca inca nu stiu unde le este locul. La timpul potrivit, mi se va spune unde anume trebuie inapoiate, fiecare dintre ele.
 ...

Traind din iubire si fiind in inima ne putem aminti cel mai sacru adevar, acela ca suntem cu totii frati si surori apartinand unei singure mame - Mama Pamant. Nu suntem separati unii de ceilalti sau fata de alte forme de viata. Ce se intampla cu unul dintre noi, se intampla cu noi toti. Pentru ca energia umana este identica cu cea a Pamantului, tot ceea ce se intampla cu Mama Pamant, ni se intampla si noua - si invers.

Cu toate acestea, suntem capabili sa schimbam aceasta lume in care traim. Exista o profetie a mai multor culturi indigene, care spune ca, in momentul marii schimbari de pe Pamant - adica in vremurile pe care le traim - omenirea se va uni ca o singura familie, un singur trib... si acest trib va fi alcatuit din "multe culori".

Cand am fost initiata ca saman si mi s-a spus ca sint un "pastrator al intelepciunii", mi s-a spus ca tribul meu urma sa fie "tribul culorilor multe". Stiu ca Marele EU SUNT a trimis o scanteie din mine aici, acum, pentru a ajuta copiii planetei Pamant sa isi aminteasca cine sunt, sa o iubeasca pe Mama noastra Pamant si ca "noi suntem cei pe care ii asteptam".

Noi suntem Tribul Culorilor Multe, cele mai puternice suflete dintre sufletele puternice, care au ales sa se afle pe Pamant in aceste vremuri, pentru a duce la implinire extraordinara sarcina de a muta constiinta de pe planeta, inapoi in inima si in Iubire. Trebuie sa ne unim sub stindardul Iubirii si sa ii aratam Mamei noastre preasfinte, cat de mult O iubim, cat de mult dorim sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a O salva si pentru a ne continua drumul ca si copii ai sai, aici pe Pamant. Suntem capabili sa cream o frumusete pe care abia daca am vazut-o pe Pamant, pana acum. Si o vom face."

Adresa acestui articol este http://roaim.co.nr/?a=articles&p=617

Cum nimic nu este intamplator, speram ca Dumnezeu sa vegheze in continuare asupra noastra luminand si mintile intunecate ale conducatorilor nostri

BĂILE HERCULANE - Locuitorii din staţiune au avut parte sâmbătă, 8 mai 2010, de o privelişte inedită pe cer. Soarele era înconjurat de un halo în culorile curcubeului. În afară de faptul că acesta îşi modifica continuu culorile şi mărimea, interesant este faptul că din acesta se desprindea un alt cerc luminos, tangenţial cu primul.
Sute de oameni au văzut Soarele înconjurat de un halou în culorile curcubeului. Un alt cerc de lumină mult mai mare îl intersectează pe primul. Fenomenul misterios durează 22 de minute. Totul se petrece în condiții meteorologice normale, o atmosferă senină, fără pic de vânt. Cele două cercuri luminoase au apărut pe cer în penultima zi a taberei spirituale de vacanță organizată de MISA, zi în care urma să aibă loc cea de-a doua spirală YANG urmată de inducția stării de eliberare prin miracol divin și, în continuare, o conferință de inițiere în tainele teofaniei (teofanie -- orice formă de apariție, revelație, întrupare sau manifestare senzorială a divinității în fața oamenilor).

Tiberiu Pincova povesteşte că „eu umblu cu aparatul foto la mine de ani mulţi, fotografia este o pasiune pentru mine. Dar aşa ceva nu am văzut niciodată”. ,,Este un fenomen frumos şi măreţ, dar parcă îţi dă fiori când vezi aşa ceva. Este magnific”, spune şi Petrică Stolojescu. ,,Era parca prea multă lumină, prea puternică, deşi era miezul zilei. Asta m-a făcut să mă uit la soare. Poate are vreo legătură cu energia yoghinilor care tot fac spirale pe platou? Nu ştiu ce să spun, dar acest fenomen va da apă la moară multora care vor comenta despre ce s-a văzut aici” spune zâmbind Marian Raicu, a fost primul care a văzut fenomenul.

„Fenomenul este un miraj, o manifestare a energiei şi a luminii. Este posibil să aibă legătură şi cu cenuşa vulcanică ce se mai află încă în atmosferă. De asemenea, totul este legat de ce se află în straturile atmosferice înalte. În orice caz, fenomenul este impresionant şi cu adevărat măreţ. Poate chiar unic”, ne-a declarat Iuliana Dumitru, profesoară de fizică.Sorin Goruianu - caon.ro





http://misa-yoga.blogspot.ro/2010/05/curcubeu-circular-in-jurul-soarelui.html

5 iunie 2011. Ziua intronizării noului arhiepiscop de Alba Iulia, în persoana IPS Irineu Pop, fostul episcop vicar de la Cluj. Ajung la catedrala Încoronării şi văd pe ici pe colo dreptmăritori creştini zgâindu-se la soare. Ciudat. Pe moment am crezut că e vorba despre o surpriză din partea organizatorilor pentru mulţimea de credincioşi. Aţintindu-mi şi eu ochii spre soare, văd minunea: un curcubeu circular, în jurul discului solar, situat aproximativ deasupra catedralei şi care te făcea să te gândeşti la expresia “the eye of God”. Fenomen explicabil din punct de vedere ştiinţific sau minune dumnezeiască, ochiul din cer te făcea să te gândeşti serios la felul cum a apărut şi momentul în care a apărut: tocmai tocmai când avea loc intronizarea.

surse
http://emanueldragusin.ro/?p=120
http://www.realitatea.net/un-curcubeu-circular-a-aparut-pe-cer-in-sibiu-foto_841850.html
http://www.ziaruldeiasi.ro/mozaic/orasel-devastat-de-furtuni-recompensat-cu-un-fenomen-optic-rar-curcubeul-dublu~ni8n7q
http://www.realitatea.net/curcubeul-noptii-fenomen-extrem-de-rar-video_853853.html

Simbolistica culorilor
o definiţie ştiinţifică a culorii:

Numim culoare percepţia de către ochi a uneia sau a mai multor frecvente (sau lungimi de undă) de lumină. În cazul oamenilor această percepţie provine din abilitatea ochiului de a distinge câteva (de obicei trei) analize filtrate diferite ale aceleiaşi imagini. Percepţia culorii este influenţată de biologie (unii oameni se nasc văzând culorile diferit, alţii nu le percep deloc), de evoluţia aceluiaşi observator, sau de culorile aflate în imediata apropiere a celei percepute (aceasta fiind explicaţia multor iluzii optice).
Simbolistica culorilor poate fi abordată din mai multe perspective, iar circumscrierea acesteia este necesară mai ales în contextul importanţei tot mai mari a audio-vizualului şi a publicităţii. Informaţiile cuprinse în Dicţionarul de simboluri sunt expuse, evidenţiind simbolistica culorilor şi implicaţiile profunde ale acestora în domeniul credinţelor şi miturilor, în domeniul religios şi artistic.

Cele şapte culori ale curcubeului (în care ochiul poate percepe peste 700 de nuanţe) au drept corespondent cele şapte note muzicale, cele şapte ceruri, cele şapte planete, cele şapte zile ale săptămânii, etc.

Majoritatea indienilor din America de nord asociază fiecăruia dintre cele şase sectoare cosmice o culoare sacră: apoape de sol se află albul (culoare prezentată sub forma perlelor), care indică zorile; peste alb era aşternut albastrul (culoare ce apare sub forma peruzelei); pentru a reprezenta dimineaţa peste albastru era galbenul, simbol al asfinţitului, şi deasupra se afla negrul, simbol al nopţii.
Amerindienii, la rândul lor, realizează următoarele asociaţii: galben = nord, albastru = vest, roşu = sud, alb = est, centrul lumii şi zenitul = multicolor iar negru = pământul.
La populaţiile maya, patru culori desemnează geniile celor patru puncte cardinale care domină pământul şi inspiră sentimentele omului. Astfel, albului îi corespunde nordul, primul arbore, primul om, făgăduinţa şi speranţa, negrului îi corespunde vestul, centrul ascuns şi invizibil, noaptea, nenorocirea, roşului - estul, mierea, pofta de averi şi putere, iar galbenului - sudul, porumbul, glia care hrăneşte.
Culorile contrarii precum albul şi negrul simbolizează dualismul intrinsec al fiinţei umane, conflicte ale unor forţe care se manifestă la toate nivelele existenţei, de la universul cosmic la lumea intimă: negrul reprezintă forţele nocturne, negative, albul – forţele diurne, pozitive.

Simbolismul cosmic al culorilor este regăsit la zeităţile din multe cosmogonii. La egipteni, valoarea simbolică a culorilor intervine adesea şi în operele de artă. Negrul este simbolul renaşterii postume şi al dăinuirii veşnice, culoarea zeiţelor Anubis (călăuzitoarea morţilor pe lumea cealaltă) şi Min (ocrotitoarea genezei şi a secerişului). Verdele colorează uneori pe Osiris, fiind culoarea vieţii vegetale, a tinereţii şi a sănătăţii; pielea lui Amon, zeul aerului, are culoarea albastră; roşul este culoarea blestemată a lui Seth şi a tot ceea ce este vătămător, violenţa de temut, răutatea perversă.

Simbolismul religios al culorilor este uşor de regăsit şi în alte tradiţii şi credinţe. Conotaţiile de ordin cultural-religios sunt uşor de regăsit cu precădere în pictura heraldică, care foloseşte atributele simbolice ale culorilor şi convenţia cromatică a artei medievale, precum şi în erminii – manuale bizantine pentru uzul zugravilor care precizau cromatica veşmintelor, decorului, părului sau bărbii personajelor Istoriei Sacre. În tradiţia creştină, culoarea este o participare a luminii create şi a celei necreate. Unele consideraţii asupra divinităţii şi luminii au ajuns (evolutiv) până la a asimila (fără o regulă absolută) culoarea albă Tatălui, culoarea albastră Fiului, culoarea roşie Sfântului Duh. De aici au apărut şi unele interpretari de asimilare tehnică, cum ar fi: verdele să fie asimilat vieţii şi speranţei, albul credinţei şi castităţii, roşul dragostei şi carităţii, negrul căinţei şi apropiatei judecăţi.   

  

http://caimaculnobletii.blogspot.ro/2008/04/simbolistica-culorilor.html