Motto: "Inghititi toata mizeria lor emotionala,
care devine acum mizeria voastra. Dar daca nu o luati ca pe un afront
personal, veti ramane imuni in mijlocul iadului." -Don Miguel Ruiz
Având la baza întelepciunea tolteca straveche - "Cele Patru Legaminte" reprezinta un puternic cod de conduita care ne poate transforma rapid viata, permitandu-ne sa experimentam libertatea personala, adevarata fericire si adevarata iubire.
PRIMUL LEGĂMÂNT
FII IMPECABIL ÎN TOT CEEA CE SPUI
Primul legământ este cel mai important dintre toate, şi totodată cel mai greu de respectat. Este atât de important, încât doar prin respectare a acestui prim legământ vom putea deveni capabili să trecem pe nivelul existenţial pe care eu 1-am numit raiul pe pământ.
Primul Legământ este următorul: fii impecabil în 'tot ceea ce spui. Sună foarte simplu, dar este o lege extrem de puternică.
De ce pornim de la cuvinte? Cuvântul este puterea prin care noi creăm. Cuvântul este darul care vine direct de la Dumnezeu. în Evanghelia după Ioan din Biblie se spune, referitor la crearea universului:
„La început a fost cuvântul şi cuvântul era la Dumnezeu, şi Dumnezeu era cuvântul”. Prin cuvânt, noi ne exprimăm puterea creatoare. Prin cuvânt putem manifesta totul. Indiferent de limba pe care o vorbim, intenţia noastră se manifestă prin cuvânt. Tot ceea ce visăm, tot ceea ce simţim şi ceea ce suntem cu adevărat - toate acestea se manifestă doar prin puterea cuvântului.
A fi impecabil în ceea ce spui înseamnă a nu folosi cuvintele împotriva ta. Dacă te văd pe stradă şi îţi spun că eşti prost, acest lucru poate apărea ca o folosire greşită a cuvântului împotriva ta. Dar, de fapt, eu folosesc cuvântul împotriva mea, deoarece tu mă vei urî pentru aceasta, iar ura ta nu este bună pentru mine. De aceea, dacă mă supăr şi prin cuvintele mele îţi trimit toată otrava mea emoţională ţie, eu folosesc cuvântul împotriva mea.
Dacă mă iubesc pe mine însumi, eu îmi voi exprima această iubire în interacţiunea cu tine, având grijă să fiu impecabil în ceea ce spun, deoarece această acţiune a mea va produce, la rândul ei, o reacţie. Dacă te iubesc, tu mă vei iubi la rândul tău pe mine. Dacă te insult, şi tu mă vei insulta. Dacă-ţi sunt recunoscător, şi tu îmi vei fi recunoscător. Dacă sunt egoist, şi tu vei fi egoist cu mine. Dacă folosesc cuvântul şi te voi blestema, mă vei blestema la rândul tău.
A fi impecabil cu cuvântul tău înseamnă a-ţi folosi corect energia; înseamnă a-ţi folosi energia în direcţia adevărului şi a iubirii faţă de tine însuţi. Dacă sămânţa va creşte sau nu depinde de cât de fertilă este mintea dumneavoastră la seminţele de iubire. Depinde de dumneavoastră dacă veţi face acest legământ cu dumneavoastră înşivă: sunt impecabil în tot ceea ce spun. Hrăniţi această sămânţă, şi pe măsură ce va creşte în mintea dumneavoastră, ea va genera mai multe seminţe de iubire care vor înlocui seminţele fricii.
Primul legământ va schimba tipul seminţelor faţă de care este fertilă mintea dumneavoastră. ...
AL DOILEA LEGĂMÂMT
NU CONSIDERA NIMIC CA FIIND PERSONAL
Următoarele trei legăminte derivă din primul. Al doilea legământ este: nu considera nimic ca fiind personal.
Orice s-ar petrece în jurul dumneavoastră, nu consideraţi că este ceva personal. Folosind un exemplu anterior, dacă eu văd pe cineva pe stradă şi îi spun: „Eşti un prost”, fără să-1 cunosc, asta nu înseamnă că este ceva în neregulă cu el, ci cu mine. Dacă el va lua cuvintele mele în serios, atunci probabil că va crede că este într-adevăr un prost. Poate că va gândi: „Cum de ştie? O fi un clarvăzător, sau chiar poate vedea toată
lumea cât de prost sunt?”.
Astfel, dacă cineva se supără pe mine, eu ştiu că acest lucru îl priveşte. Eu sunt pretextul pentru ca el să se enerveze. Şi el se enervează deoarece îi este frică, deoarece se confruntă cu frica. Dacă nu i-ar fi frică, atunci nu ar avea de ce să se enerveze pe mine. Dacă nu i-ar fi frică nu ar avea de ce să mă urască. Dacă nu i-ar fi frică nu ar avea de ce să fie gelos sau supărat. Dacă trăieşti fără frică, dacă iubeşti, în sufletul tău nu mai există nici un loc pentru astfel de emoţii, fiind evident faptul că te simţi bine. Când te simţi bine, totul în jurul tău este bine. Când totul în jurul tău este excelent, totul te face fericit. Iubeşti totul în jurul tău, deoarece te iubeşti pe tine, deoarece îţi place modul în care eşti, deoarece eşti mulţumit cu tine însuţi, deoarece eşti fericit cu viaţa ta, deoarece eşti fericit cu filmul pe care-1 produci, deoarece eşti fericit cu legămintele pe care le-ai făcut faţă de viaţă. Eşti împăcat şi eşti fericit. Trăieşti într-o stare de beatitudine m care totul este minunat. în starea de beatitudine tu faci dragoste tot timpul cu ceea ce percepi. Orice ar face oamenii, orice ar gândi sau ar spune ei, nu luaţi aceste lucruri la modul personal. Dacă ei vă spun că sunteţi minunat, ei nu spun acest lucru din cauza dumneavoastră, ci numai pentru a vă face plăcere. Tu ştii că eşti minunat, oricum. Nu este necesar să-i crezi pe ceilalţi oameni care-ti spun că eşti minunat. Nu luaţi nimic la modul personal.
Mintea are capacitatea de a vorbi cu ea însăşi, dar are şi capacitatea de a obţine informaţii din alte lumi subtile. Se întâmplă uneori să auzim în minte o voce şi să ne întrebăm de unde vine ea. Această voce poate veni dintr-o altă realitate, m care există fiinţe similare cu mintea umană. Toltecii au numit aceste fiinţe Aliaţi. În Europa, Africa şi India, ele au fost numite Zei.
AL TREILEA LEGĂMÂNT
SĂ NU FACI PRESUPUNERI INUTILE
A treia promisiune este următoarea: să nu faci presupuneri inutile.
Noi avem tendinţa de a face presupuneri asupra oricărui lucru. Necazul este că ajungem să credem că ele chiar sunt adevărate, că sunt realităţi. Noi facem presupuneri asupra a ceea ce fac sau gândesc ceilalţi, interpretăm propriile noastre prezumţii la modul personal, după care îi blamăm pe ceilalţi şi reacţionăm negativ, transmiţându-le emoţiile noastre otrăvite şi rănindu-i prin cuvintele noastre. Veşnicele scenarii pe care le creăm nu înseamnă altceva decât noi probleme.
Noi facem presupuneri, înţelegem greşit, interpretăm totul la modul personal şi sfârşim prin a crea o mare
dramă pentru absolut nimic. Toate supărările şi dramele pe care le-am trăit în viaţa noastră îşi au rădăcinile în faptul că am făcut scenarii şi le-am dat o interpretare personală. Gândiţivă măcar o clipă la adevărul acestei afirmaţii. Tot acest autocontrol al oamenilor, lipsa de încredere reciprocă în relaţiile dintre ei, au la bază simple presupuneri şi interpretări personale. Noi creăm foarte multă otravă emoţională prin simplul fapt că facem presupuneri şi le dăm o interpretare personală, lăsându-ne afectaţi de ele, căci de cele mai multe ori noi începem să bârfim chiar în legătură cu propriile noastre presupuneri. Să ne aducem aminte: modul în care oamenii comunică unul cu celălalt în visul răului, transferându-şi otrava de la unul la celălalt, este bârfa. Din cauză că ne este frică să întrebăm pentru a ne lămuri, noi facem presupuneri şi credem că avem dreptate în legătură cu presupunerile noastre; apoi ne apărăm presu-punerile şi încercăm să facem pe altcineva răspunzător. Este întotdeauna mai bine să nu facem presupuneri, întrucât presupunerile pe care le facem ne produc suferinţă. Nici un om nu ar trebui să-şi justifice iubirea; ea există sau nu există. Adevărata iubire este acceptarea totală a celeilalte persoane, exact aşa cum este aceasta, fără a urmări neapărat să o transformăm.
Atunci când urmărim să-i transformăm pe ceilalţi, aceasta înseamnă că nu ne plac cu adevărat. Prin transformarea întregului vis interior, magia pătrunde m viaţa noastră. Tot ceea ce ne este cu adevărat necesar se realizează incredibil de repede, deoarece spiritul se mişcă liber prin fiinţa noastră.
Aceasta este măiestria intenţiei, a spiritului, a iubirii, a recunoştinţei, arta de a trăi. Acesta este scopul unui toltec. Aceasta este calea către libertatea personală.
AL PATRULEA LEGĂMÂNT
FĂ ÎNTOTDEAUNA TOT CE ÎŢI STĂ ÎN PUTERI
(ACŢIONEAZĂ IMPECABIL)
Acesta este ultimul legământ, dar el este cel care le permite celorlalte trei să se transforme în obişnuinţe adânc înrădăcinate. Al patrulea legământ este aşadar: fa întotdeauna tot ce îţi stă în puteri.
Indiferent de circumstanţe, faceţi întotdeauna tot ce vă stă în puteri, nici mai mult nici mai puţin. Nu trebuie să uitaţi însă că randamentul nu poate fi întotdeauna acelaşi. Tot ce există în jurul nostru este viu şi se transformă tot timpul; la fel, randamentul nostru maxim poate fi uneori la cote foarte înalte, iar alteori nu va fi cel aşteptat. Atunci când ne trezim proaspăt şi energizat dimineaţa, randamentul nostru va fi superior celui de seara, când suntem obosiţi. Maximul nostru va fi diferit atunci când suntem sănătoşi de cel când suntem bolnavi, sau atunci când suntem treji de cel când suntem beţi. Randamentul maxim depinde de starea noastră, de felul în care ne simţim, fericiţi sau supăraţi, nervoşi sau geloşi.
Indiferent de calitatea faptelor dumneavoastră, urmăriţi să faceţi tot ce vă stă în puteri. Dacă veţi face eforturi prea mari, vă veţi risipi inutil energia, iar în cele din urmă rezultatul nu se va ridica la înălţimea eficienţei dorite. Cel care exagerează cu faptele sale, depăşindu-şi puterile fireşti, îşi suprasolicită corpul şi acţionează astfel împotriva sa; de altfel, acest gen de acţiune nu îl ajută cu nimic să îşi atingă scopul. Dacă faceţi însă mai puţin decât vă stă în puteri, vă veţi supune astfel frustrărilor, incriminării interioare, vinovăţiei şi regretelor.
Atunci când acţionezi la maximum, înveţi să te accepţi pe tine însuţi. Dar trebuie să fii conştient şi să înveţi din greşelile tale. A învăţa din greşeli înseamnă a practica, a privi cu sinceritate rezultatele, dar mai ales a acţiona neîncetat. Acest gen de acţiune amplifică continuu gradul de conştientizare. Acţiunea făcută cu pasiune nu este resimţită ca o muncă, deoarece te bucuri de orice ai face. Când ştim că acţionăm conform capacităţii noastre maxime?
Atunci când ne bucurăm de acţiune sau când nu apar nici un fel de repercusiuni negative asupra noastră. Noi acţionăm cu eficienţă maximă deoarece dorim să procedăm astfel, şi nu pentru că ne propunem să scăpăm de condamnarea Judecătorului, nici pentru că dorim să le facem pe plac altor oameni.
Dacă acţionăm pentru că aşa trebuie (din necesitate), nici într-un caz nu vom acţiona cu eficienţă maximă. într-un asemenea caz, cel mai bine ar fi să nu acţionăm deloc. Singură acţiunea detaşată, din pură plăcere, ne face să ne simţim fericiţi. Atunci când acţionăm cu eficienţă maximă din pură plăcere, noi facem acest lucru deoarece ne bucurăm de ceea ce facem.
Acţiunea înseamnă să trăieşti plenar. Inactivitatea este practic o contestare a vieţii. Inactivitatea înseamnă să stai în faţa televizorului în fiecare zi, ani şi ani la rând, deoarece te temi să fii viu şi să-ţi asumi riscul de a exprima ceea ce eşti cu adevărat. Exprimarea de sine înseamnă a acţiona. Poţi avea multe idei fantastice în capul tău, dar singura care contează este acţiunea. Fără acţiune, orice idee va rămâne abstractă şi nu va exista nici o manifestare, nici un rezultat şi nici o recompensă.
Primele trei legăminte vor lucra pentru voi doar dacă veţi acţiona dând tot ce este mai bun în voi. Nu vă aşteptaţi să reuşiţi să fiţi întotdeauna impecabili în afirmaţiile voastre. Obiceiurile ruinelor zilnice sunt foarte puternic şi profund înrădăcinate în mintea voastră. Dar puteţi să acţionaţi la maximum. Nu vă aşteptaţi să reuşiţi să vă detaşaţi perfect de tot şi de toate, fără a lua nimic la modul personal; puteţi însă să acţionaţi cu eficienţă maximă. Nu vă aşteptaţi să reuşiţi să nu mai faceţi niciodată vreo presupunere, dar puteţi să vă implicaţi în ceea ce întreprindeţi cu toată fiinţa voastră.
Dacă veţi acţiona în acest fel, făcând tot ce vă stă în puteri, obişnuinţa de a nu vă păstra promisiunile, interpretarea realităţii la modul personal şi emiterea de presupuneri se vor estompa şi vor deveni mai puţin frecvente în timp. Nu trebuie să vă judecaţi, să vă simţiţi vinovat sau să vă pedepsiţi dacă nu puteţi ţine acest legământ. Dacă faceţi - întotdeauna - tot ceea ce vă stă în puteri, vâ veţi simţi împăcat chiar dacă veţi mai face încă presupuneri, chiar dacă veţi continua să daţi din când în când interpretări personale lucrurilor, chiar dacă nu sunteţi încă impecabil în ceea ce afirmaţi.
Nu este suficient însă să visezi cu ochii deschişi sau să stai ore întregi în meditaţie. Trebuie să te ridici şi să acţionezi, dovedind astfel că eşti o fiinţă umană. Trebuie să onorezi femeia sau bărbatul care eşti tu. Respectă-ţi corpul, bucură-te de el, iubeşte-1, hrăneşte-1, curăţă-1 şi vindecă-1.
Fă exerciţii fizice şi tot ceea ce-i face plăcere corpului tău. Aceasta este o puja pentru corpul tău, o cale de comuniune între tine şi Dumnezeu. Nu este suficient să adori nişte idoli, fie ei Fecioara Maria, Iisus Christos sau Buddha. Poţi face acest lucru dacă doreşti, iar dacă te face să te simţi bine, este chiar recomandabil. Trebuie să înţelegi însă că propriul tău timp este o manifestare a lui Dumnezeu, iar dacă îţi vei onora corpul totul se va transforma pentru tine. Când faci tot posibilul să-i oferi iubire fiecărei părţi a corpului tău, tu plantezi seminţele iubirii în mintea ta, iar când acestea se vor dezvolta, vei ajunge să-ţi iubeşti, să-ţi onorezi şi să-ţi respecţi la maximum corpul. Fiecare acţiune a ta va deveni astfel un ritual prin care tu îl slăveşti pe Dumnezeu. După aceasta, următorul pas este să-1 onorezi pe Dumnezeu cu fiecare gând, cu fiecare emoţie, cu fiecare convingere, şi chiar cu ceea ce este „bine” sau „rău”. Fiecare gând devine o comuniune cu Dumnezeu, iar tu vei trăi un vis în care nu vei mai judeca pe nimeni, nu te vei mai autocondamnă şi te vei elibera de nevoia de a te bârfi şi a-ţi face singur rău.
Dacă păstrezi aceste patru legăminte, iadul dispare. Este imposibil să mai trăieşti în iad. Dacă eşti impecabil în ceea ce spui, dacă nu iei nimic personal, dacă nu faci presupuneri inutile, dacă îţi dai întotdeauna osteneala să faci tot ce îţi stă în puteri, atunci vei avea o viaţă frumoasă. îţi vei putea controla viaţa în proporţie de 100%.
Cele Patru Legăminte reprezintă sinteza unei arte a transformării pe care am moştenit-o de la maeştrii tolteci. Orice om care le respectă poate transforma iadul în rai. Visul planetar se va transforma în propriul său vis despre rai. Cunoaşterea este aici; ea ne aşteaptă să o folosim. Cele Patru Legăminte sunt aici; trebuie doar să adoptăm aceste legăminte şi să le respectăm semnificaţia şi puterea.
Nu este important să fiţi un om religios sau să mergeţi la biserică în fiecare zi. Iubirea şi respectul de sine vor deveni din ce în ce mai mari. Acest lucru este posibil. Dacă eu am putut să fac acest lucru, la fel puteţi face şi dumneavoastră. Nu vă faceţi probleme în legătură cu viitorul; trăiţi ziua de astăzi şi fiţi atent la clipa prezentă. Puteţi trăi doar clipa prezentă. Faceţi tot ce vă stă în puteri pentru a respecta aceste legăminte şi curând veţi descoperi că este foarte uşor.
Astăzi este începutul unui nou vis.
Cele-Patru-Legaminte