Este posibilă reîncarnarea?
Mulţi oameni de ştiinţă sau cercetători independenţi au descoperit
![](http://2.bp.blogspot.com/-0ssFUxN99jY/UYiw7DqC5GI/AAAAAAAAVe0/lHCLJKS5CmM/s1600/Dumnezeu-si-Geneza--comparatie-cu-stiinta--II-.jpg)
Reîncarnarea exista în religiile dispărute, dar şi în multe dintre cele actuale: budism, hinduism, şamanism, la druizii celţi, la pitagoreicii şi orficii Greciei antice, la unele triburi amerindiene sau australiene, la taoişti, confucianişti, zoroastrieni, mithraici, maniheişti, etc.
Dar şi la unii dintre marii gânditori ai lumii, precum Giordano Bruno, Campanella, Hume, Leibniz, Goethe, Lev Tolstoi sau Benjamin Franklin.
Creştinismul condamnă credinţa în reîncarnare, deşi acceptă ideea posedării. Cu toate că unul dintre părinţii Bisericii Creştine, Origene (185-254) spunea că aceia care şi-au asasinat aproapele trebuie să se reîncarneze pentru a-şi ispăşi, în noua viaţă, crimele din viaţa precedentă.
![](http://1.bp.blogspot.com/-TDBfDDTH3nk/UYiw7wpsfpI/AAAAAAAAVfM/2ZQ5Gb2vJCA/s200/b8626616-d9ba-444e-995c-f2f443c79bd5.jpg)
......
Vezi tot articolul pe
http://secretelezeilor.wordpress.com/2012/08/28/geneza/
....
Oamenii se comportă în această „închisoare” exact ca într-una pământeană: puțini sunt eliberați pe bună purtare, majoritatea preferând să facă parte în continuare din mediul infracțional.
Dacă într-adevăr așa stau lucrurile, când vom începe să ne câștigăm libertatea?
sursa
http://secretelezeilor.wordpress.com/2012/08/28/geneza/
Argumente ale celor care cred în reîncarnare
Regresia hipnotică
Discutabilă în ochii multora, regresia hipnotică este, poate, cea mai populară dovadă a reîncarnării. După cum se poate intui şi din numele său, în cadrul acestei tehnici controversate, subiecţii sunt
![](http://1.bp.blogspot.com/-HEDbnSle9g8/UYjJV_Ha-7I/AAAAAAAAVlM/mUDs3o9uEp0/s200/hipnoza1.jpg)
Amintiri din vieţi anterioare
Doctorul Ian Stevenson, un psihiatru apreciat din statul american Virginia, care a decedat în
![](http://1.bp.blogspot.com/-s1x5X5NIXOw/UYjIfzP_f0I/AAAAAAAAVko/nyk_A0T6q48/s200/reincarnation.jpg)
Semne din naştere
Dar dr. Stevenson nu s-a oprit aici cu cercetările. Tot el a descoperit încă o caracteristică cel puţin interesantă menită să confirme teoria reîncarnării. La mulţi dintre aceiaşi copii cu amintiri din vieţi trecute a constatat prezenţa surprinzătoare a unor semne din naştere pe trupuri în zone ce
corespundeau exact cu răni fatale care le-au fost produse în momentul morţii. Un exemplu în acest sens este al unui baieţel turc de 11 ani, care îşi amintea că a murit fiind împuşcat în cap accidental de un vecin în încarnarea anterioară. Surprinzător, copilul să născuse cu urechea dreaptă puternic deformată, care imita destul de fidel ranile decedatului, un fapt confirmat mai târziu de registre medicale şi chiar de fotografii obţinute cu greu de dr. Stevenson în timpul investigărilor. Iar cazul nu este unul izolat între cele cercetate de psihiatru; semne pe piele şi chiar degete lipsă au putut fi asociate cu răniri suferite în vieţile trecute de micii pacienţi. Într-un caz, doctorul a descoperit chiar semne din naştere care se potriveau cu intrarea şi ieşirea unui glonte din capul unui subiect ucis prin împuşcare. Şansele ca ceva de acest fel să se întâmple accidental sunt infime, iar dr. Stevenson deţine un număr de asemenea cazuri în registrele sale.
Copii prea talentaţi
Se mai numesc şi prodigy şi sunt copii înzestraţi, care posedă un talent sau o aptitudine deosebită - în general în domeniul ştiinţelor sau artelor. Aceşti copii excelează şi avansează remarcabil
într-o anumită sferă de activitate mai ales creativă, depăşind cu mult posibilităţile tipice vârstei, precum şi pe majoritatea celorlalţi adepţi sau practicanţi ai respectivului domeniu. Între exemplele potrivite în acest sens se numără chiar cazul compozitorului austriac Wolfgang Amadeus Mozart, capabil să compună partituri simple la varsta de patru ani şi simfonii întregi în adolescenţă. Un alt exemplu este matematicianul Blaise Pascal, care a reuşit să pună bazele geometriei proiective la varsta de 16 ani. În timp ce ştiinţa modernă atribuie aceste talente rare unor simple reacţii chimice la nivel cerebral, ea nu reuşeşte să de lămuriri referitoare la motivul pentru care sau la felul în care creierele acestor personaje au o configuraţie diferită de ale celorlalţi. Să fie vorba despre vreo mutaţie genetică,
sau de un amestec dezoxiribonucleic extrem de rar? Şi daca e aşa, de ce nu se răsfrânge şi asupra urmaşilor lor? Sau e oare posibil ca toţi aceşti oameni să îşi datoreze priceperea neobişnuită tocmai faptului că au mai făcut şi înainte toate lucrurile la care se pricep în viaţa curentă? Prin umare, este posibil ca un copil neobişnuit de talentat la matematică să fi fost profesor de asmenea materie într-o viaţă anterioară? Sau era Mozart un geniu al muzicii pentru că, după cum chiar el se pare că a pretins, a mai fost muzician de multe ori înainte? Dacă traumele, amintirile, interesele şi experienţele vieţilor anterioare par a se manifesta în cazul unor dintre vieţile curente, atunci de ce nu s-ar putea întampla la fel cu talentele şi capacităţile trecute?
![](http://3.bp.blogspot.com/-wC4fUsVNAgw/UYjJW5vZRoI/AAAAAAAAVlw/2TsY6ujeKFw/s200/reincarnare6.jpg)
Xenoglosia
Între cele mai interesate, şi totuşi foarte rare, manifestări ce vin ca dovezi în sprijinul ideii că reîncarnarea este un fenomen real, se numără xenoglosia, capacitatea sau tendinţa unei persoane aflate în stare de hipnoză regresivă de a se exprima într-o limbă străină şi pe care nu o cunoaşte. De multe ori este vorba despre numai câteva cuvinte sau fraze, dar există şi cazuri când subiectul poartă o întreagă conversaţie într-un dialect despre care nici măcar nu ştie că există. Sunt cazuri extrem de rare, foarte credibile şi convingătoare, de xenoglosie, în care subiectul nu doar vorbeşte într-o limbă străină, ci chiar foloseşte o versiune arhaică ce a ieşit din circulaţie, spre exemplu, de mai multe secole. Acest lucru face puţin probabil ca fenomenul să fie o fantasmă, o înşelătorie sau un caz de criptomnezie (amintiri uitate). Un exemplu bun în
![](http://1.bp.blogspot.com/-9tnTPYVeHwM/UYjKwuj0yBI/AAAAAAAAVmQ/H2Pi9ZqF1RQ/s200/xenoglosia.jpg)
![](http://2.bp.blogspot.com/-0FJPx_BX3Nc/UYjMQ8Wok5I/AAAAAAAAVmc/slLUPXKsSKc/s200/DejaVu.jpg)
Aşa cum probabil cei mai mulţi oameni ştiu, Deja Vu este un soi de al şaselea simţ prin care individul trăieşte senzaţia repetiţiei unui eveniment (mare sau mic) pe care însă nu l-a mai trăit, cel puţin în viaţa curentă. De asemenea, fenomenul se mai manifestă şi prin cuoaşterea inexplicabilă a planului unei clădiri sau al unui oraş, spre exemplu, de către o persoană care nu a vizitat niciodata locul respectiv. Pentru unii, asemenea episoade şi deprinderi înseamnă reminiscenţe ale unei vieţi anterioare, care au supravieţuit cumva procesului morţii şi renaşterii. Totuşi, ştiinţa insistă că asemenea experienţe sunt de fapt similarităţi coincidenţiale între prezent şi un trecut asemănător dar uitat. Această idee se bucură fără îndoială de ceva credit, pentru că s-a demonstrat în mod repetat că memoria
![](http://3.bp.blogspot.com/-AdOj2rO2o1U/UYjJVCiAtmI/AAAAAAAAVlA/mwC8ACPD9Tw/s200/escher-waterfall.jpg)
Fobii nejustificate
Fobiile, acele senzaţii de teamă incontrolabilă faţă de lucruri care nu prezină în mod necesar un factor de ameninţare sau risc la adresa noastră, sunt destul de des experimentate de oameni.
![](http://4.bp.blogspot.com/-sN4PnqoyrZg/UYjJVRBqosI/AAAAAAAAVlY/sZ45A3OhQqk/s200/fobii1.jpg)
![](http://4.bp.blogspot.com/-J0fa6J0LCWE/UYjM6vHVbiI/AAAAAAAAVnE/06R5R15KuGU/s200/frica-covint.jpg)
Tendinţe homosexuale şi transsexuale
Tulburările orientării sexuale umane au fost considerate multă vreme o chesiune de liber ar
bitru, o tendinţă videncabilă prin voinţă. Totuşi, recent, s-a demonstrat contrariul şi s-a constatat că până la 3% din populaţia planetei dezvoltă sau conştientizează o aplecare aproape integral homosexuală în adolescenţă sau o are chiar ca urmare a unor tipare genetice. Rămâne însă de domeniul enigmei ce anume cauzează incontestabil incertitudinile sexuale şi daca este vorba de influenţa mediului, de educaţie, de biologie, sau chiar despre ceva de altă natură. Dacă homosexualitatea este rezultatul unei foste încarnări într-o fiinţă de sex opus celui din viaţa actuală? Este posibil, având în vedere că de multe ori subiecţii aflaţi sub efectul regresiei hipnotice povestesc despre viaţa imediat anterioare ca din perspectiva unei persoane de sex diferit. Prin urmare, s-ar putea ca intersectarea de sexe manifestată prin reîncarnare să aibă un impact profund asupra fiinţei. Probabil că oamenii cu asemenea reminiscenţe se identifică cu genul lor sexual anterior şi reţin multe dintre caracteristicile posedate înainte. Prin urmare, un bărbat ar putea fi atras de un alt bărbat ca urmare a orientărilor feminine moştenite, indiferent de gradul de masculinitate pe care îl are în alte zone ale vieţii prezente. Deşi se află departe de a reprezenta o dovadă solidă a reîncarnării, homosexualitatea, bisexualitatea, travestirea şi chiar pedofilia pot analizate, poate forţat, şi din perspectiva unui bagaj dintr-o viaţă anterioară.
Hobby-uri, interese şi obsesii
Mulţi dintre noi manifestăm încă din copilărie o afinitate faţă de anumite obiecte,
locuri sau activităţi, pe care le transformăm uneori în hobby-uri de o viaţă şi chiar în obsesii. De unde vin ele? Cum se face că cineva este din primii ani de viaţă "intelectuală", o persoană este extrem de interesată despre al Primul Război Mondial, spre exemplu? Sau de ce dezvoltă un copil, ori un tânăr, o pasiune pentru o ţară străină pe care nu a vizitat-o niciodată şi cu care nici nu are vreo conexiune evidentă? Pot fi puse şi aceste aplecări tot în seama unor ecouri ale unei încarnări anterioare? Este Războiul Mondial pur şi simplu un subiect fascinant, sau în viaţa trecută entuziastul acestui eveniment poate a participat la lupte?
Este tânărul atras de ţara străină pentru că agrează limba, cultura, obiceiurile şi istoria acesteia, sau e mai mult de atât? Sunt şanse ca, deşi să nu ne amintim de o existenţă anterioară, să rămânem în această viaţă cu urme ale experienţelor şi intereselor celor care poate am fost cândva.
Reîncarnarea este doar un răspuns posibil, dar demn de luat în calcul. Nu se ştie cât dintr-o eventuală viaţă anterioară aducem cu noi în existenţa curentă, fie şi în cele mai subtile şi subconştiente feluri, dar e posibil ca acest trecut neacceptat al sufletului să fie mult mai legat de prezentul şi de viitorul nostru decât ne imaginăm.
http://www.descopera.ro/cultura/8031503-9-argumente-ale-celor-care-cred-in-reincarnare
Contraargumente
de Protopresviterul Vasílios A. Gheorgópoulos
Lector al Facultății de Teologie a Universităţii Aristoteliene din Thessalonic
Una
dintre cele mai răspândite concepţii ale mișcării antihristice New Age,
referitoare la viața de după moarte, care este promovată sistematic
prin televizor și diverse publicații mondene, o reprezintă rătăcirea
numită reîncarnare. Reîncarnarea
este o învăţătură rătăcită despre întrupările succesive ale sufletului
după moarteîn diferite corpuri umane, cu scopul de a atinge fie
purificarea lui [n.tr. a sufletului]și urcarea la treapta cea mai înaltă
a evoluției sale posibile, fie pedepsirea lui. Succesiunea
reîncarnărilor încetează în momentul în care sufletul ajunge la capătul
evoluției sale. În sondajul de
opinie, publicat în urmă cu ceva timp, într-un editorial săptămânal,
sondaj apărut și într-un celebru ziar atenian (NEA. Mesager, nr. 264/
19-3-2005), se menționează printre altele că 33% dintre greci acceptă
concepţia antihristică a reîncarnării. Procentul
mai sus menționat arată încă o dată lipsa catehizării și cunoașterea
insuficientă a credinței ortodoxe de către creștinii greci,fapt ce
conduce la o consecință firească și anume: conștiința propriei valori
este erodată treptat, într-un mod perfid și sistematic, de către
concepțiile New Age și antihristice.
Erezia numită „reîncarnare”
constituie o concepție și doctrină religioasă a omului căzut. Omul,
după căderea lui Adam, problematizându-se în privința existenței răului
și a depășirii morții și-a închipuit ca soluție reîncarnarea.
Caracterul antihristic este vădit nu numai în ceea ce privește
conținutul ca atare al acestei concepţii, ci și referitor la premisele
omului, lumii şi răului și la dimensiunile acestei învăţături. Prin
excelență, reîncarnarea nu se potrivește, ba chiar se împotrivește
tainei mântuirii în Hristos, a libertătii și nădejdii omului.
Astăzi,
reîncarnarea, în afară de doctrinele hinduiste și budiste, constituie
învățătura metodelor oculte ale teosofiei (o doctrină esoterică ce
susține că mântuirea se dobândeşte prin reîncarnare) si antroposofiei (o
variantă a teosofiei). Totodată,
reîncarnarea reprezintă doctrina diverselor organizații parareligioase
și false, a grupărilor spirituale și a mișcărilor de tip guru.
Cu
toate acestea, reîncarnarea este prin excelență o doctrină
fundamentală a mișcării antihristice New Age în toate manifestările ei. Un
amănunt demn de remarcat îl constituie și faptul că adepții doctrinei
mai sus menționate, în încercarea de a-i convinge pe cei din jur de
corectitudinea afirmațiilor lor, îi invită să se asigure de aceasta prin
tehnica „hipnozei regresive” (“flashbacks hypnosis”). Ce este de fapt
această tehnică? „Hipnoza regresivă”
reprezintă o tehnică foarte contestată în ceea ce privește
credibilitatea și posibilitățile ei de reușită terapeutică. Potrivit
specialiștilor, nu merită a fi luată în calcul datorită faptului că
dorințele, temerile sau inducerea ideilor şi fanteziilor etc. sunt
prezentate drept presupuse retrăiri ale evenimentelor din trecut.
Așadar,
această practică a hipnozei este înfăţişată de adepții reîncarnării ca
fiind, chipurile, o “metodă ștințifiică”, ce constituie o dovadă
a
veridicităţii doctrinei reîncarnării, după cum se susţine în foarte
cunoscuta lucrare despre reîncarnare cu titlul Twenty Cases Supportive of Reincarnation,
Charlottesville Virginia USA 1966, a profesorului Ian Stevenson de la
Universitatea din Virginia. De asemenea, de multe ori, în locul hipnozei
se folosește aşa-numita retrospecție spontană. Dar
oare aceste practici demonstrează posibilitatea reîncarnării? Fără
îndoială că nu. Şi acest lucru este dovedit, fără îndoială, prin aceea
că multe din cele descrise ca fiind experiențe de regresie în vieți
anterioare, fie prin intermediul hipnozei, fie spontan, sunt considerate
drept ”experiențe” în celelalte practici oculte, cum ar fi spiritismul.
Există un amănunt interesant și
foarte lămuritor, despre care se vorbește însă rareori, în ceea ce
privește lucrarea lui Ian Stevenson. Doi ani după publicarea lucrării,
un învăţător hinduist tradițional i-a scris o scrisoare deschisă lui Ian
Stevenson în care menționa că absolut nici una din situațiile descrise de el nu reprezintă cazuri de reîncarnare, ci posedări demonice).
Vom încheia
această prezentare despre reîncarnare cu o semnalare, uimitor de
realistă, a Sfântului Vasilie, din Omiliile sale la Facere. Așadar,
marele Părinte spune despre aceasta: “Aruncați departe pălăvrăgelile
filozofilor serioși ce nu se sfiesc să susțină că sufletele lor și
sufletele de câine sunt la fel între ele; spunând că, oarecând ei înseși
au fost și femei și arbuști și viețuitoare marine. Eu nu spun că nu au
existat niciodată pești, însă zic și susțin cu tărie că [aceşti
filosofi] atunci când au scris aceste lucruri, erau mai lipsiți de minte
chiar și decât peștii” (Omilia 8,2).
Sursa: Orthodoxos Typos, 21 septembrie 2012, nr. 1942, p. 3.
Traducere: Andreea Macra
http://graiulortodox.wordpress.com/2013/01/02/133-reincarnarea/Reincarnarea este scoasa inafara legii
![](http://3.bp.blogspot.com/-KKCjEQj8_PI/UYjIfK_Uu5I/AAAAAAAAVkg/TQL-5Q424Fo/s200/origene.jpg)
In jurul anului 250 d.C., un teolog extraordinar, pe nume Origen a inteles invataturile lui Iisus si a scris despre pre-existenta sufletului. El predica faptul ca sursa adevarata a a sufletului era Dumnezeu (Tatal) si ca sufletul calatoreste inapoi in unime cu Dumnezeu prin lectiile pe care le invatat in vieti multiple. El spune ca, Cristos a venit sa ne arate ce putem deveni – prin propriile puteri, fara nevoia unei religii organizate sau a unei Biserici.
Aceste credinte sunt exact acelea pe care Iisus le-a predicat, care imediat au devenit o amenintare majora la adresa Imperiului Roman ce incerca cu disperare sa foloseasca Biserica Crestina pentru a isi mentine controlul politic asupra populatiei sale. In lipsa unei nevoi pentru Biserica si preoti, oamenii ar fi fost dificil de constrolat si taxat.
In anul 325 d.C., Consiliul de la Nicea a descurajat efectiv credinta in reincarnare, insa scrierile lui Origen au continuat sa fie populare in randul celor ce cautau clarificari in legatura cu natura lui Cristos, cu destinul sufletului si modul in care putem reinvia.
Cativa calugari educati au preluat ideile lui Origen si le-au folosit in practici mistice cu scopul de a deveni una cu Dumnezeu. Insa marea masa de crestini nu a putut intelege aceste concepte si au insistat pe interpretarea “invierii finale” ca insemnand ca un corp batran si ingropat ar fi reanimat. Acestia au afirmat ca ideile lui Origen erau eretice si reincarnarea a fost in cele din urma condamnata in anul 545 d.C. de catre Imparatul Iustinian, prin controlul pe care il avea si l-a manifestat in cadrul celui de-al cincilea Consiliu General al Bisericii.
In acel moment, totul s-a sfarsit.
sursa
http://noulpamant.ro/articole/stiri/viata-dupa-viata-episodul-9/
Codul lui Oreste 3 Mai 2013 - karma si reincarnare