Singura hrană spirituală este cunoaşterea.

Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!

Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:

FRÃŢIA INIMII.

joi, 10 octombrie 2013

ICOMOS solicită imperativ statului român salvarea patrimoniului cu semnificație excepțională de la Roșia Montană

Luând act de:
- Semnificaţia excepţională a sitului Roşia Montană – Alburnus Maior, ca peisaj cultural care a evoluat de-a lungul a mai mult de trei milenii, reunind vestigiile mineritului preistoric, sistemul subteran minier roman unic, dezvoltat şi extins constant în Evul Mediu, Renaştere şi Epoca Modernă, împreună cu vestigiile sistemului hidro-tehnic minier şi cu târgul minier tradiţional moştenite din perioada habsburgică;
- Exploatarea minieră la scară mare, în carieră deschisă propusă de Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), suprapusă peste aşezarea minieră istorică şi peste peisajul cultural Roşia Montană, pe care ameninţă în cea mai mare parte să-l distrugă definitiv;
- Propunerea recent lansată de Guvernul României de a relansa proiectul minier printr-o lege dedicată [1], aflată acum în evaluare în Parlament;
- Declaraţiile recente ale unor oficiali români – Primul-ministru şi Ministrul Culturii, între alţii – care au promovat proiectul minier al RMGC doar pe bază de argumente economice conjecturale, ignorând sau minimalizând efectele negative ale acestuia asupra patrimoniului cultural;
- Potenţialul ca acest caz să declanşeze o reacţie în lanţ care ar afecta alte situri miniere istorice din regiune, ameninţând patrimoniul arheologic, arhitectural şi istoric şi peisajul cultural al Munţilor Apuseni – Carpaţii Occidentali ai României, şi probabil ar alimenta şi alte cazuri similare în Europa Centrală şi Sud-Estică.

Specialiştii reuniţi la sesiunea anuală comună a Comitetului Executiv şi a Comitetului Consultativ al ICOMOS (organism consultativ al UNESCO pentru probleme de patrimoniu cultural) şi la Simpozionul Ştiinţific al organizaţiei, care se desfășoară între 6 şi 11 octombrie la San José, Costa Rica, au adoptat o nouă rezoluţie referitoare la Roşia Montană.
Prin această rezoluţie, care urmează unei serii de astfel de luări de poziţie ale prestigioasei organizaţii, manifestate de-a lungul ultimului deceniu, se solicită imperativ autorităţilor române să-şi îndeplinească obligaţia de a proteja patrimoniul excepţional de la Roşia Montană, asumată şi prin adoptarea convenţiilor internaţionale relevante ale domeniului, şi să transforme acest loc într-un model pentru aplicarea unor politici şi programe de dezvoltare care să acorde precedenţă patrimoniului cultural.
În motivarea cererii sunt invocate poziţiile fundamentale faţă de această problemă formulate de Academia Română, bisericile istorice din Transilvania şi organizaţiile profesionale naţionale şi internaţionale, cum ar fi UIA, OAR, UAR sau ARA.
Se solicită de asemenea evaluarea sitului în contextul patrimoniului umanităţii, menţionându-se cerinţa formulată la protestele publice din ultimele săptămâni – înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial.
În final ICOMOS îşi oferă din nou sprijinul pentru punerea în practică a tuturor acestor măsuri.
ICOMOS nu a primit răspuns din partea autorităţilor statului român la nici unul dintre apelurile sale anterioare.

Textul rezoluţiei ICOMOS:
Cu referire la situl Roşia Montană, anticul Alburnus Maior, aşezare minieră şi peisaj cultural de excepţie aflat în România, ameninţat iminent de o exploatare minieră în carieră deschisă,

Prin puterea Comitetului său Executiv, întrunit la San José, Costa Rica, în octombrie 2013, ICOMOS decide următoarele:
1. Reiterează îngrijorarea sa profundă faţă de operaţiunile miniere proiectate, care ameninţă să continue distrugerea aşezării miniere Roşia Montană, recunoscând în acelaşi timp semnificaţia istorică excepţională a acestui sit, peisaj cultural alcătuit de-a lungul a mai mult de două milenii, aşa cum este detaliat în anexă la prezentul document.
2. Cheamă din nou, ca în repetate rânduri de-a lungul ultimului deceniu, Guvernul României şi toate autorităţile responsabile cu gestionarea, protejarea şi conservarea Patrimoniului Cultural al României să asigure protejarea corespunzătoare a sitului şi să oprească imediat orice acţiune sau decizie administrativă adversă.
3. Solicită adoptarea de măsuri de urgenţă pentru salvarea, conservarea şi restaurarea elementelor care alcătuiesc patrimoniul de la Roşia Montană, în concordanţă cu prevederile tuturor cartelor şi convenţiilor internaţionale relevante, la care România a aderat.
4. Cheamă autorităţile române să evalueze semnificaţia sitului, înţeles ca peisaj cultural, în contextul patrimoniului cultural al umanităţii şi invită autorităţile să implementeze un model de dezvoltare care asigură precedenţă protejării, conservării şi punerii în valoare a patrimoniului cultural faţă de presiunile industriale şi edilitare, în acord cu toate politicile şi prevederile prezentate mai jos.
5. Îşi exprimă încă o dată disponibilitatea de a colabora cu autorităţile sus-menţionate şi de a le pune la dispoziţie reţeaua sa profesională pentru a le asista în acest demers, cu scopul de a face din Roşia Montană un model de dezvoltare prin aplicarea celor mai potrivite politici şi practici în conservarea locurilor istorice, inter alia prin implicarea în acest scop a ICOMOS România şi a Comitetelor Ştiinţifice Internaţionale relevante ale ICOMOS, a Biroului Regional UNESCO de la Veneţia şi a Centrului Patrimoniului Mondial.

- Poziţia oficială a Academiei Române şi cea mai recentă declaraţie a sa în acest caz [2], poziţiile tuturor comunităţilor religioase implicate [3], precum şi cele ale organizaţiilor profesionale, cum ar fi Uniunea Internaţională a Arhitecţilor [4], Consiliul European al Arhitecţilor, Ordinul Arhitecţilor din România [5], Pro Patrimonio, ARA [6];
- Avizul din 2011 al Comisiei Naţionale a Monumentelor Istorice referitor la înscrierea sitului Roşia Montană în Lista Tentativă a României pentru Patrimoniul Mondial [7];
- Includerea recentă a sitului Roşia Montană în lista celor mai periclitate monumente şi situri ale Europei [8], în cadrul programului „7 Most Endangered” iniţiat de Europa Nostra în asociere cu Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei;
- Sprijinul larg din partea publicului român, exprimat prin participarea în creştere la protestele recente dedicate salvării Roşiei Montane, organizate în Bucureşti şi alte oraşe din România şi din lume [9], una dintre solicitările protestatarilor fiind includerea Roşiei Montane în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO şi, ca prim pas, în Lista Tentativă pentru UNESCO;
- Îngrijorarea profundă a ICOMOS faţă de operaţiunile miniere planificate, care ameninţă să continue distrugerea aşezării miniere şi a peisajului cultural Roşia Montană împreună cu împrejurimile sale.

OPINIILE COMUNITĂŢII ŞTIINŢIFICE INTERNAŢIONALE IMPOTRIVA PROIECTULUI MINIER DE LA ROSIA MONTANA
Începând cu 2002, când 1038 de personalităţi şi instituţii au aderat la o declaraţie arâtând valoarea deosebită a sitului de la Rosia Montană şi nevoia protejării sale, un număr important de manifestări şi personalităţi, prin declaraţii şi rezoluţii internaţionale ori din cadrul dezbaterii ştiinţifice naţionale au cerut protejarea valorilor zonei în respectul legilor şi convenţilor la care a aderat România.
Din aceste manifestări publice ale comunităţi internaţionale a specialiştilor în domeniul patrimoniului cultural sunt de menţionat:
1. Rezoluţii ale Adunărilor Generale ICOMOS (Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor, organizaţie de expertiză cuprinsă în Convenţia Patrimoniului Mondial UNESCO 1972) de la Madrid – 2002, Victoria Falls – 2003, Xian -2005, Pecs – 205, Quebec - 2008, Paris - 2011
2. Scrisori ale Preşedintelui ICOMOS adresate celor mai înalte autorităţi ale statului (nici una nu a primit răspuns):
 Scrisoare adresată de Michael Petzet, preşedinte ICOMOS, Preşedintelui României, Primului Ministru, Ministrului Culturii şi Ministrului Mediului în 2007
 Scrisoare adresată de Gustavo Araoz, preşedinte ICOMOS, Preşedintelui României, Primului Ministru, Ministrului Culturii în 2008
3. Rezoluţii ale Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor, Consiliului European al Arhitecţilor, Uniunii Arhitecţilor din România şi Ordinului Arhitecţilor din România (28.06.2007, 06.07.2008)
În toate aceste luări de poziţie a fost subliniată disponibilitatea specialiştilor ca, la solicitarea Guvernului României, să elaboreze so
luţii pentru dezvoltarea durabilă a zonei prin păstrarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural.
În 2013, organizaţia pan-europeană Europa Nostra a selectat Rosia Montană ca unul din cele mai periclitate situri patrimoniale în vederea susţinerii spre finanţare a unei strategii de revitalizare a zonei pornind de la patrimoniul său cultural, în baza unei prezentări şi a unui studiu depus de Pro Patrimonio, cu sprijinul ARA, OAR, ICOMOS România.


Ce fel de dezastru, prin comparatie, se va produce cand se va face lacul de sute de hectare de la Rosia fata de care cel de la Baia Mare este o mica baltoaca!?
 


 sursa
http://www.icomos.ro/
http://www.icomos.ro/Scrisorile.html
http://fundatia-culturala-rosia-montana.com/2012/12/parerea-expertilor/
http://www.nasul.tv/2013/10/08/icomos-solicita-imperativ-statului-roman-salvarea-patrimoniului-cu-semnificatie-exceptionala-de-la-rosia-montana-si-avertizeaza-asupra-pericolului-iminent-reprezentat-de-exploatarea-miniera-rmgc/
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Mulțumesc, draga mea Românie!

Mulțumesc, draga mea Românie!

Tehnologia energiei libere - MAGRAV

Logo Design by FlamingText.com
Logo Design by FlamingText.com