Roșia Montană reprezintă o ”Valoare Universală Excepțională” din statutul Patrimoniului Mondial UNESCO

"Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului, care se concentrează pe Masivul Cârnic de la Roșia Montană, constituie o parte mai amplă a peisajului cultural de mare importanță, comparabil, ca amploare, cu criteriile de ”valoare universală excepțională” din statutul Patrimoniului Mondial UNESCO. Dovezile despre mineritul roman de la Cârnic sunt parte dintr-un serie de complexuri miniere subterane foarte extinse și de mare importanță din cadrul Imperiului Roman. Din acest punct de vedere, este unic. Dovezile subterane legate de minerit, galeriile, abatajele și tehnologiile folosite capătă un surplus de valoare, atâta vreme cât sunt asociate unui peisaj cultural suprateran, care poartă încă dovezi ale metodelor de procesare, alezărilor, ritualurilor și comunităților. Alte dovezi, de la epigrafii, la tăblițe cerate, până la depozite arheologice precis datate sporesc semnificativ importanța Roșiei Montane, ca fiind unul dintre bunurile culturale excepționale ale patrimoniului mondial. Încă de la început, autorii aumaseră că Luarea de Poziție privind Importanța Obiectivului se va concentra, asemenea demersurilor Roșia Montană Gold Corporation, în principal asupra dovezilor din perioada romană. Inspectarea sitului, atât la suprafață, cât și în subteran, a reliefat imediat faptul că Roșia Montană reprezintă un peisaj de o complexitate, cel mai probabil, inegalabilă, de o mare importanță istorică și pentru alte perioade. În văile Corna și Roșia Montană, precum și în munții de la Cârnic, Cetate, Cârnicel și Jig-Vaidoaia, minele romane, medievale, de secol 18 și 19, precum și galeriile și instalațiile perioadei comuniste, au creat laolaltă un palimpsest unic al exploatării. Mai mult, fazele Daciei pre-romane și post-romane nu au fost studiate deloc. Chiar și la nivelul actual de înțelegere, ele reprezintă o resursă unică de semnificații.

Concluzionăm că peisajul cultural de la Roșia Montană este de o importanță internațională excepțională. 
Minele romane de la Roșia Montană reprezintă cel mai extins și mai important complex de mine aurifere subterane din perioada romană cunoscut în lume. Totodată, amenajările subterane, peisajul de suprafață din zone de procesare a minereurilor, așezările, locurile religioase și cimitirele, precum și istoria documentată a zonei aferente, constituie o istorie extraordinar de bine documentată a exploatării miniere din perioadele romană, mediavelă, din modernitatea timpurie și din perioada comunistă.  
Dat fiind potențialul adițional de a pune în lumină tranziția de la perioada pre-romană, la cea post-romană, ele constituie o bază solidă pentru a considera minele de la Roșia Montană ca având o importanță echivalentă cu a siturilor incluse în Patrimoniul Mondial.

Confruntată cu setul de criterii pentru stabilirea valorii universale excepționale (dintre care numai unul trebuie satisfăcut pentru ca un sit să fie eligibil pentru statutul de sit al Patrimoniului Mondial), regiunea Roșia Montană întrunește fără îndoială următoarele patru criterii:
(I) arată o relație importantă de schimb al valorilor umane, de-a lungul unei perioade îndelungate sau într-o zonă culturală a lumii, în ceea ce privește dezvoltarea arhitecturii sau a tehnologiei, a artelor monunentale, planificării urbaniste sau a concepției peisagistice;
(II) poartă o mărturile unică sau cel puțin excepțională a unei tradiții culturale sau ale unei civilizații, care încă există sau a dispărut;
(III) este un exemplu deosebit pentru un anume tip de ansamblu sau peisaj arhitectural sau tehnologic, care ilustrează o etapă importantă din istoria umanității;
(IV) este un exemplu deosebit pentru o așezare umană tradițională, pentru folosirea pământului sau a mărilor, reprezentativ pentru una sau mai multe culturi, pentru interacțiunea umană cu mediul, mai ales când acesta a devenit vulnerabil sub impactul schimbărilor ireversibile.
Masivul Cârnic, în deosebi, conține cele mai extinse complexuri miniere subterane din zona Roșia Montană, iar acestea trebuie conservate ca ansamblu, în totalitate.
 Evaluarea făcută de noi asupra semnificației elementelor individuale din peisaj se configurează după cum urmează, însă ănainte de toate este esențial să aducem la cunoștință că semnificația totală a peisajului minier ca ansamblu este mai mare decât suma părților sale.  
Permiterea dezintegrării arheologice a unuia dintre aceste situri ar constitui un prejudiciu ireparabil adus integrității peisajului minier ca ansamblu. "

Fragmente selectate din raportul referitor la importanța de patrimoniu a Roșiei Montane - autorii raportului – profesorii Andrew Wilson, David Mattingley şi Mike Dawson

Luarea de Poziție Privind Importanța Obiectivului Roșia Montană a fost scrisă într-un interval scurt, de-a lungul a două luni, între august și septembrie 2010. Autorii au integrat dovezile găsite la Roșia Montană în contextul internațional. Am examinat, de asemenea, și potențialul zonei, observând și dezvoltarea altor situri din Patrimoniul Mondial, după înscrierea lor în UNESCO, pentru a arăta că Roșia Montană are importanța și potențialul necesare de a deveni la rândul ei sit al Patrimoniului Mondial. Raportul a fost relansat în 2011, fiindu-i adăugat un Rezumat Executiv extins. Acesta nu reprezintă nicio schimbare de fond a raportului în sine. El pune laolaltă declarațiile scrise privind importanța specifică a principalelor zone investigate de RMGC și examinate de specialiști în timpul unui demers de trei zile în teren, în august 2011. Rezumatul subliniază însă interrelațiile acestor dovezi care pun în lumină semnificația unică a Roșiei Montane la cultura mondială. 
Această regiune nu este numai importantă pentru istoria Imperiului Roman și a provinciei Dacia, ci și pentru dezvoltarea mineritului de aur în Imperiul Austro-Ungar, ba chiar și mai târziu, în timpul regimului represiv din secolul 20. 
Coroborarea elementelor punctuale, ce vorbesc despre importanța specifică locului subliniază totodată natura investigației actuale. Raportul subliniază importanța unei abordări legate de patrimoniul Roșiei Montane care să ia în calcul peisajul. Mai arată, de asemenea, care sunt perioadele pentru care documentația actuală este fie săracă, fie inexistentă, cum sunt, de pildă, tranzițiile de la Dacia pre-romană, la provincia Romană, de la Dacia Romană, la Transilvania medievală timpurie, iar mai apoi la perioadele austro-ungare medievale târzii. Acest document susține explicit protejarea peisajului și conservarea, precum și punerea în valoare a unei valori universale excepționale.

Fostul ministru al Culturii Kelemen Hunor spune că autorităţile locale din Roşia Montană s-au declarat încă din 2010 împotriva includerii zonei în patrimoniul UNESCO şi precizează că raportul întocmit în urmă cu trei ani pe tema vestigiilor istorice de acolo se află în posesia sa, şi nu la minister.
 



surse
http://totb.ro/exclusiv-totb-citeste-integral-raportul-specialistilor-straini-despre-importanta-rosiei-montane-pentru-patrimoniul-mondial-a-carui-existenta-a-fost-negata-de-ministerul-culturii/
http://www.mediafax.ro/social/kelemen-includerea-r-montana-in-unesco-imposibila-fara-vointa-primariei-eu-am-raportul-arheologilor-11388182


Film documentar - Rosia Montana, Pretul aurului (2004)


 Pretul aurului - Un film documentar realizat in 2004, despre romanii din Rosia Montana, dezradacinati, dezbinati si sfasiati de hienele corporatiei RMGC.

Gabriel Resources a fost fondată în 1997, compania fiind construită cu ajutorul omului de afaceri de origine română Frank Timiş, care s-a retras în 2003 pentru a se ocupa de alte afaceri.

Iată cine sunt cei mai importanţi acţionari ai firmei Gabriel Resources, conform raportului companiei din data de 14 mai 2010:
1. Paulson & Co Inc (New York, NY) 18,00%
2. Electrum Strategic Holdings (New York, NY) 18,00%
3. Newmont Canada Limited 14,72% (o filială deţinută în totalitate de societatea minieră Newmont, SUA).
4. În plus, compania a anunţat printr-un comunicat de presă din 18 decembrie 2009 că a finalizat un plasament privat de 67,5 milioane de dolari, prin vânzarea a 30 de milioane de acţiuni (aproape 9% din acţiunile aflate în circulaţie) către BSG Capital Markets,, o entitate aparţinând grupului Barry Steinmetz. Grupul Barry Steinmetz operează în domeniul diamantelor şi mineritului şi are sediul la Geneva. Beny Steinmetz controlează a doua avere din Israel, estimată de Forbes la 6 miliarde de dolari.
Aproape 60% din acţiunile acestei companii "canadiene" sunt deţinute de companii străine şi de fonduri speculative. Gabriel Resources este de fapt o companie deţinută de speculatori americani şi de alte interese străine, deghizată sub o identitate canadiană, pentru o mai mare credibilitate.