Singura hrană spirituală este cunoaşterea.

Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!

Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:

FRÃŢIA INIMII.

miercuri, 19 februarie 2014

Gimnastica Bothmer - o relaţie mai vie cu sine însuşi



Despre gimnastica Bothmer (transcriere video):

Alheidis v. Bothmer: Novalis spunea că în lume există un singur templu și acesta este corpul omului. Nimic nu este mai înțelept decât forma corpului omenesc. Arhitectura corpului nostru este peste toate celelalte. De-a lungul vieții am întâlnit la cursurile mele foarte mulți oameni din diferite părți ale lumii. Și nu ai nevoie deloc de cuvinte. Pentru că acest sentiment față de demnitatea, față de  libertatea, față de frumusețea omului este ceva universal, ce există în fiecare om.
Jalman McMillan:…Aici este vorba de o  mișcarea alternativă de ridicare spre înalt și coborâre . ..   și prin această mișcare spre spate încercăm să evităm căderea.
Între sus și jos
Încercarea de a apuca ceva din spațiul din față este o încercare de a evita căderea, atracția gravitației.
Poți cădea cu adevărat.   Dacă tempoul nu este potrivit poți cădea.
O scurtă abandonare, renunțare și în ultimul moment apare ceva nou, un nou început.
Și dacă ai învățat această mișcare, descoperi apoi că ea are de a face cu viața, cu relațiile, cu arta, așadar cu viața reală.
min3.08 AB: Putem presimți aici (in gim bothmer) o traditie germane. Bothmer era ofițer, un om de o disciplină extraordinară,
JM: Bothmer a dezvoltat exercițiile sale pe baza cunoștințelor despre ființa omului ale lui Rudolf Steiner. Legat de aceasta, găsesc foarte frumoase cele trei tipuri mișcări diferite ale omului:  pornind de la cap – mișcarea liniștii (sau capul liniștit); membrele – mișcarea reală..; partea de mijloc a corpului : un joc între cele două
Min 4.40 AB:
El s-a s-a întrebat dacă e posibil ca mișcarile omului să poată fi niște hieroglife ale cosmosului. A admirat, a pretuit și a venerat frumusetea legilor cosmice și a corpului omenesc.
A avut mereu în vedere ca mișcarea omenească să nu fie la fel ca mișcarea plantei, a nimalului sau a unei mașini, ci să aibe mereu impregnată specificitatea omului.
Fiecare exercitiu este structurat ca având un început, un process prin care se atinge un punct de culminație și un sfârșit.
Min 5.50 JM: Microcosmos și macrocosmos. Eul omului și eul cosmic. Eu- acolo in afară, în lume și eu- aici, în corp. Viata se desfăsoară între aceste două extreme.
AB :
Mușchii sunt importanți, însă ei trebuie să poată să realizeze ceea ce omul și-a propus.
În orice exercitiu se poate experimenta un moment de liniște interioară– de o calitate diferită în fiecare exercițiu – un moment luminos foarte important pentru suflet, in care sufletul se simte ca si cum ar fi ajuns acasa. Pentru corp aceste exerciții sunt relative neinteresante.
Dar de aici sufletul învață că atunci când ești jos, nu trebuie să fii nervos, să-ți faci griji peste măsură, ci poți și e bine să rămâi liniștit –observă, ascultă, pentru că mereu, în orice situație dificilă există undeva o lumină.
Min 7.30 AB: Exercițiile sunt concepute pentru a corespunde diferitelor perioade de vîrstă. Ele descriu raporturile diferite pe care le am cu propriul corp. Sunt exerciții de îndemânare, ca jongleria, potrivite pentru  vârsta de 12 ani, când eu nu am pătruns încă prea mult în corp, care este încă mic, drăguț, flexibil.
La pubertate, în jurul vârstei de 14 ani mă trezesc brusc într-un corp diferit, cu care nu știu bine cum să stabilesc un raport. Acum sunt folositoare exercițiile în care tânărul să viețuiască ”mâinile mele, picioare mele au această lungime,  ajung până acolo cu ele etc.”
Min 8.30 AB : Exercitiul ”Căderea în punct” este  conceput pentru a ne întări verticalitatea lăuntrică. De aici omul poate învăța că atunci cand e jos, poate spune ”aha, acum sunt jos, dar sunt totuși pe picioarele mele.  Nu mai sunt sus, în lumină, însă mă pot ridica pe propriile mele picioare din nou, încet, în sus spre spațiul de lumină”.
Fiecare exercițiu pentru perioada de pubertate reprezintă o  anumită relație pe care o am cu spațiul din jur, care spațiu este de fapt forma mea interioară.
Min 9.10 JM: Spațiul nu este ceva neutru… În măsura în care omul devine conștent de spațiul din jurul său, el poate fi, poate trăi ca un creator/formator în acel spațiu. În fiecare spațiu există forțe ce pot fi folosite , pe care omul le poate folosi atunci când hotărăște să  fie conștient într-un spațiu. Raportul cu spațiu se poate metamorfoza de la ”Eu sunt acolo” la ”Acum eu sunt aici”. Printtr-un astfel de gest poți să pătrunzi în realitatea spațiului. Este ca o creație din nimic.
Min 10.18 JM: În alte exerciții pe care Bothmer  le-a dezvoltat (aruncarea discului), capul liniștit  joacă un rol suveran și de asemenea, și membrele au o contribuție specială – ca un fel de semnătură –a întregii mișcări.
În acest exercițiu (cu făclia) capul este liniștit, iar celelalte părți ale corpului sunt chemate să lucreze armonios împreună. De aici se dezvoltă o mișcare continuă, în spirală, plină de forță, iar care capul observă liniștit.
Min10.50 AB: Cred că cel mai prețios și mai profund  dar pe care omul îl poate primi de la sine, prin practicarea acestor exerciții, este că el devine mai frumos , fiecare om devine mai frumos și tot mai mult – el însuși.

articol publicat pe http://bothmero.wordpress.com/
~  un articol scris de Elena Alexa  ~
 
La propunerea lui Rudolf Steiner, Fritz von Bothmer a dezvoltat pentru prima şcoală Waldorf din Stuttgart gimnastica ce-i poartă astăzi numele, lucrând cu procesele de mişcare caracteristice fiecărei categorii de vârstă. 
În prezent, aceste exerciţii sunt folosite în sfera pedagogică, terapeutică, precum şi ca parte a activităţilor de formare pentru adulţi.
Gimnastica Bothmer este o şcolire în domeniul mişcării, care are la bază concepţia antroposofică despre fiinţa umană. Practicarea exerciţiilor de Gimnastică-Bothmer ne ajută să ne întărim relaţia cu corpul nostru, umplând spaţiul din jurul nostru într-un mod mult mai conştient şi mai amplu. De asemenea, gimnastica Bothmer face posibilă apariţia mişcărilor sănătoase şi armonioase în toate domeniile vieţiii cotidiene.
Procesele clare de mişcare şi jocul cu forţele spaţiului ajută la găsirea unui nou echilibru, la formarea de noi abilităţi şi deschiderea de noi perspective. Obiceiuri rigide de viaţă pot fi astfel schimbate, dobândindu-se o relaţie mai vie cu sine însuşi, cu ceilalţi şi cu mediul înconjurător. Cu ajutorul noii conştienţe a spaţiului, procesele sociale pot fi dezvoltate mai liber.
 
Practicând gimnastica-Bothmer putem deveni conştienţi de modul în care mişcarea poate modela atitudinea interioară a individului modern. Găsim astfel răspunsuri clarificatoare la întrebări interesante:
- ce rol are mişcarea în viaţa noastră, cum ne poate ea influenţa atitudinea, postura, viaţa emoţională, de gândire şi voinţă?
- cum putem deveni conştienţi că spaţiul personal este şi spaţiu de comunicare? cum îl putem folosi ca atare?
 
surse
http://www.bothmer-movement.eu/
http://drumulomului.ro/video-despre-gimnastica-bothmer/
http://antroposofie.ro/arta/gimnastica-bothmer/
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Mulțumesc, draga mea Românie!

Mulțumesc, draga mea Românie!

Tehnologia energiei libere - MAGRAV

Logo Design by FlamingText.com
Logo Design by FlamingText.com