Învățăturile Venerabilului Ajahn Sumedho despre meditație
Ce este meditația?
Meditația este un cuvânt des folosit în zilele noastre
și care
acoperă o plajă întinsă de practici. În buddhism, acest cuvânt
desemnează două practici meditative – una numită „samatha” și cealaltă
„vipassanā”.Meditația “samatha” este o practică de concentrare a minții asupra unui obiect în loc de a o lăsa să rătăcească la întâmplare. Alegi un obiect precum senzația produsă de respirație și îți concentrezi întreaga atenție asupra senzațiilor produse de inspirație și expirație. În cele din urmă, prin această practică mintea
ajunge la o stare de calm și te
liniștești, ca și consecință a faptul că ai întrerupt toate celelalte
influențe care vin prin simțuri.Obiectele folosite pentru a liniști mintea sunt liniștitoare (bineînțeles). Dacă vrei să ai o minte excitată, du-te și fă ceva excitant. Nu te du la o mănăstire buddhistă, du-te la o discotecă. Este ușor să te concentrezi asupra lucrurilor excitante, nu-i așa? Acestea emit o vibrație care te absoarbe imediat. Dacă mergi la cinematograf și rulează un film captivant ești fermecat imediat. Nu trebuie să depui niciun efort pentru a urmări ceva excitant, romantic sau aventuros. Dar dacă nu ești obișnuit, să urmărești ceva liniștitor poate fi extrem de plictisitor. Ce poate fi mai plictisitor decât să îți urmărești respirația, atunci când ești obișnuit să faci lucruri mai excitante?
Așa că pentru a dezvolta o astfel de abilitate trebuie să depui un efort mental, pentru că respirația nu e nici interesantă, nici romantică, nici aventuroasă sau sclipitoare, este așa cum este. În consecință, trebuie să depui efort pentru că nu primești nicio stimulare din exterior. În acest tip de meditație nu încerci să creezi o imagine, ci doar să te concentrezi asupra unor senzații obișnuite produse de corpul tău, așa cum este el, acum: să îți susții atenția asupra respirației. Când reușești să faci asta, respirația ta devine din ce în ce mai rafinată și prin urmare te liniștești. Cunosc oameni care recomandă meditația samatha pentru hipertensiune arterială, întrucât calmează inima. Deci, aceasta este practica de calmare. Puteți alege diverse obiecte asupra cărora să vă concentrați și să vă antrenați pentru a vă susține atenția până când
absorbiți sau deveniți una cu obiectul de meditație. Chiar
veți simți un sentiment de unitate cu obiectul asupra căruia v-ați
concentrat și asta numim noi absorbție.Cealaltă practică este „vipassanā” sau „meditația intuitivă”. Cu meditația intuitivă îți deschizi mintea către toate fenomenele. Nu alegi un anumit obiect asupra căruia să te concentrezi sau în care să te absorbi, ci privești pentru a înțelege cum sunt lucrurile în realitate. Ceea ce putem observa în această privință este că toată experiența noastră senzorială este impermanentă. Tot ce vedem, auzim, mirosim, atingem sau
gustăm, toate condițiile mentale – sentimentele, amintirile
și gândurile – sunt schimbătoare, ele apar și dispar. În vipassanā, luăm
această caracteristică a impermanenței ca pe un mod de a vedea întreaga
noastră experiență senzorială pe care o trăim în meditație.Aceasta nu este doar o atitudine filozofică sau o credință într-o anumită teorie buddhistă. Impermanența trebuie să fie cunoscută direct, intuitiv, deschizându-ți mintea și privind, fiind conștient de felul în care sunt lucrurile în realitate. Nu înseamnă să analizezi lucrurile pornind de la presupunerea că ele ar trebui să fie într-un anumit fel când nu sunt așa, iar apoi să încerci să înțelegi de ce nu sunt așa cum credem noi că ar trebui să fie. Prin practica meditației intuitive nu încercăm să ne analizăm pe noi înșine ori chiar să schimbăm lucrurile pentru a se potrivi cu dorințele noastre. Prin această practică observăm cu răbdare că orice lucru care apare este sortit dispariției, fie el de natură fizică sau mentală. Aceasta include și organele de simț, obiectul simțurilor și conștiința ce apare odată cu contactul dintre acestea.
Mai sunt de asemenea condițiile mentale plăcute și neplăcute, ceea ce vedem, auzim, mirosim, gustăm sau atingem, numele pe care le dăm lucrurilor, ideile, cuvintele și conceptele pe care le creăm în jurul experienței noastre senzoriale. Mare parte din viața noastră este bazată pe presupuneri greșite, făcute neînțelegând și neinvestigând adevărata natură a lucrurilor. Astfel că viața unuia ce nu este trezit și conștient tinde să fie deprimantă sau năucitoare, în special atunci când sunt dezamăgiți sau se întâmplă vreo tragedie. Atunci, acela devine copleșit, tocmai pentru că nu a observat
adevărata natură a lucrurilor.
Chiar dacă trebuie să renunți la o masă, fă-o…dar nu renunța la
meditație. Cu cât ești mai constant, cu atât mai multă profunzime vei
atinge. Meditația este un lucru așa de delicat încât e nevoie de luni de
zile pentru a crește, dar numai de o zi sau două ca să se risipească.
Un lucru delicat are nevoie de multă constanță, de continuitate.
Meditația este cel mai înalt lucru; tot restul e secundar. Nu vei pierde
prea mult dacă pierzi somnul pentru o zi. Cineva poate să 
stea fără
somn între cinci și șapte zile. E în regulă dacă pierzi o masă; omul
poate supraviețui fără hrană timp de trei luni. Poți să continui fără să
bei apă timp de o zi; nu vei muri. Dar, de obicei, oamenii dau mult mai
multă importanță unor lucruri atât de mărunte și cred că pentru o zi
sau două se pot descurca fără lucrurile care sunt cu adevărat
importante.
stea fără
somn între cinci și șapte zile. E în regulă dacă pierzi o masă; omul
poate supraviețui fără hrană timp de trei luni. Poți să continui fără să
bei apă timp de o zi; nu vei muri. Dar, de obicei, oamenii dau mult mai
multă importanță unor lucruri atât de mărunte și cred că pentru o zi
sau două se pot descurca fără lucrurile care sunt cu adevărat
importante.
Dar țineți minte că nu se va întâmpla nimic rău dacă nu îți
satisfaci lucrurile mărunte din rutina ta. Nu vei câștiga nimic
făcându-le; 
nici nu vei fi un pierzător nefăcându-le. Dar meditația ține
de lucrul cel mai înalt, și prin ea este atins divinul.
Dacă nu meditezi, nu vei ști ce urma să câștigi și ce ai ratat: chiar
nu vei ști ce ai pierdut. Cea mai mare nenorocire care li se poate
întâmpla oamenilor este că ei nu ajung niciodată să știe ce au ratat. Pe
lângă faptul că au ratat, oamenii nu ajung niciodată să știe ce urmau
să câștige, ei nu devin niciodată conștienți de asta. Așa că, dedică
întotdeauna energie meditației.nici nu vei fi un pierzător nefăcându-le. Dar meditația ține
de lucrul cel mai înalt, și prin ea este atins divinul.OSHO
(citeşte restul cărţii cu un click pe iconul PDF de mai jos)
sursa
