Fie că sunt mai mari sau mai mititei, copiii simt întotdeauna când
ceva este în neregulă.

Încă din primele luni de viață bebelușii pot
simți starea de spirit a mamei în orice moment și sunt influențați de
către aceasta. Ce ne facem însă când în familie apar certurile? Fie că
este vorba de bani, de relația cu socrii, de tensiunile și problemele
nerezolvate din familie, de datorii, de gelozie, apar inevitabil
certurile. Atunci copiii devin extrem de stresați și acest lucru îi va
afecta cu siguranță pe viitor.
Copiii de toate vârstele suferă când părinții se ceartă
Încă din primele zile de viață, bebelușii se pot manifesta zgomotos
prin plâns atunci

când părinții se ceartă sau apar neînțelegeri.
Cercetătorii au făcut teste în acest domeniu și rezultatele au scos la
iveală lucruri îngrijorătoare. Atunci când părinții se ceartă, copiii
simt teamă, neputință, vinovăție, rușine, izolare, depresie, anxietate
și se poate ajunge până la deviații de comportament. Cel mai trist lucru
este faptul că părinții nu realizează acest lucru și, cuprinși de
iureșul furiei, și de a se descărca unul pe celălalt, ignoră faptul că
micuțul este în apropiere, crezând că acesta trăiește în lumea lui cu
jucăriile lui și atât. Lucru total eronat, spun specialiștii, deoarece
copiii, chiar și atunci când noi nu observăm, ne „sorb„ cuvintele din
gură efectiv.
Ce aud și ce înțeleg copiii din certurile părinților?
Copiii percep în felul lor certurile părinților. Ei aud țipete,
plânsete, văd frământări, reproșuri,

sesizează emoții negative, și,
chiar dacă avem de-a face cu copii mici care încă nu înțeleg sensul
cuvintelor și nu știu că mami și tati se ceartă din cauza banilor sau a
soacrei, aceștia se învinovățesc singuri. Faptul că nu cunosc sensul
cuvintelor este cu atât mai rău pentru că trauma va fi cu mult mai mare
dacă este lipsită de sens. De înțeles, copiii mici nu înțeleg mare lucru
din certurile părinților, dar copiii mai mari, ajunși la pubertate ori
adolescenții încep să țină cu unul din părinți, să prindă o oarecare
aversiune față de celălalt (spre exemplu pentru un tată dependent de
alcool care caută ceartă des), să simtă revoltă dar și să aibă gânduri
de sinucidere. Cearta în fața copiilor îi determină să simtă teamă,
abandon, zădărnicie, revoltă, disperare, stări de rău, dureri de cap. De
asemenea, reacțiile copiilor sunt din cele mai diverse, așadar, în timp
ce unii se ascund, alții se reped să îl apare pe unul din părinți ori
să îi împace. Unii copii amuțesc, alții țipă, se exteriorizează, unii
pleacă de acasă în timp ce alții rămân să se bage în cearta dintre cei
doi.
Tipuri de conflicte
Așa cum mulți dintre noi știm, conflictele sunt de mai multe tipuri
și nu toate sunt de

natură să ne sperie copiii. Conflictele inofensive,
cele ușoare, sunt cele care implică discuții pe ton coborât, calm, cu
argumente raționale și în care se evită jignirile și apelativele.
Acestea sunt cu adevărat inofensive pentru copil. Pe de altă parte,
conflictele dăunătoare sunt cele în care ambii părinți țipă, exprimă
ostilitate, se privesc urât, fac gesturi necugetate, spun vorbe grele,
înjură, blestemă, se insultă, trântesc uși, și, în ultimă instanță,
recurg la agresiune fizică. Aceste conflicte sunt cu adevărat
periculoase pentru copii.
Efecte pe termen lung ale conflictelor asupra copiilor
Pe termen scurt, pot apărea stări de amețeală, de greață, de vomă,
dureri de cap,

chiar febră și stări de rău. Pe termen lung, însă, putem
vorbi de tulburări comportamentale ale copiilor, de un copil retras,
temător, depresiv, care se învinovățește în permanență, de un individ
care cu greu se adaptează în societate. Rezultatele proaste la școală
sunt un alt indiciu că în familie sunt stări conflictuale, iar
discuțiile în contradictoriu cu alte persoane devin adevărate certuri și
conflicte. Certurile pot constitui un factor de dezechilibru interior.
De cele mai multe ori, certurile sunt interpretate ca un pericol pentru
siguranța sa, mai ales când nu înțelege motivele care le-au declanșat.
sursa
http://midoris.ro/site/cuplu/familie-si-copii/835-impactul-certurilor-dintre-parinti-asupra-copiilor