creează pe sine prin alegerile pe care le face.
Libertatea ca vis rătăcit
În realitate, suntem atât de împotmoliţi în cerinţele zilnice şi atât de presaţi de conformism, încât nu suntem capabili să vedem alternativa la condiţia noastră şi cu atât mai puţin să-i dăm curs. Dacă ne concentrăm asupra oamenilor şi asupra împrejurărilor care s-au pus de-a curmezişul intenţiilor noastre, se înmulţesc nemulţumirile de a nu ne fi trăit viaţa în felul nostru:
„Dacă mi s-ar fi dat ocazia să arăt ce pot…“
„Dacă aş fi avut o altă educaţie…“
„Dacă aş fi avut şansa să întâlnesc persoana potrivită…“
În loc să ne simţim liberi, ne simţim de multe ori asediaţi.
Percepţia greşită a libertăţii
Trebuie să acceptăm faptul că, cei mai mulţi dintre oameni, când se gândesc la libertate, o vizualizează ca pe o scăpare de griji şi de responsabilităţi şi îşi imaginează o lume în care totul este posibil. Copiii îşi doresc să crească mai repede crezând cu tărie că după ce vor deveni adulţi vor putea să facă tot ce vor, iar părinţii nu le vor mai spune ce să facă, ce să nu facă…După ce cresc, îşi dau seama că libertatea, aşa cum o înţelegeau când erau mici, nu se manifestă astfel…
Adevărata libertate
Să fii cu adevărat liber înseamnă să poţi să alegi din multitudinea de opţiuni pe care le ai la dispoziţie, în funcţie de dorinţele tale autentice, rezistând la presiunile interne sau externe de a renunţa la propria ta autonomie.
Cel mai tulburător element al libertăţii individuale este responsabilitatea personală care o însoţeşte. Dacă alegerile noastre sunt libere, este necesar să acceptăm responsabilitatea pentru urmările acestor alegeri.
Frica de libertate
Deşi toţi afirmă că îşi doresc libertatea, mulţi dintre noi sunt înspăimntaţi de ea sau, mai exact, de responsabilitatea care o însoţeşte. Am cunoscut oameni care, primind libertatea de a fi ceea ce vor ei să fie, de a-şi organiza viaţa după propriile lor alegeri şi dorinţe, s-au simţit pur şi simplu abandonaţi, speriaţi de faptul că, prin alegerile şi deciziile lor, ar putea greşi, devenind, astfel, responsabili de un posibil eşec.
Este uşor să îţi asumi responsabilitatea când ai succes…Dar când dai greş, cum mai poţi găsi scuze, cum mai poţi să dai vina pe alţii, pe forţe independente de voinţa ta? Un proverb chinez spune că „succesul are o sută de taţi, dar eşecul este orfan“.
Cât de libere sunt alegerile noastre?
Libertatea nu înseamnă doar a face o alegere. Sunt alegeri pe care le facem sub constrângeri exterioare. Alarmismul folosit de unii lideri politici, manipulările subtile ale cuiva din viaţa noastră, ameninţarea implicită a unui cerşetor agresiv sunt situaţii de constrângeri externe asupra libertăţii. Dacă alegerile noastre sunt constrâse de un soţ abuziv sau de un şef agresiv trebuie, fie să le schimbăm acest comportament coercitiv, fie să ieşim din această situaţie pentru a obţine adevărata libertate.
Alegerile noastre mai pot fi afectate şi de constrângerile interne. De exemplu, aşteptările altora, pe ca le-am adoptat inconştient, considerându-le ca fiind ale noastre. Cineva ne poate pretinde o supunere exagerată şi, în timp, ajungem să credem că am ales liber această subjugare. Este unul din motivele pentru care ne desprindem cu greu din relaţiile abuzive.
Stă în firea noastră să ne dorim să fim iubiţi, acceptaţi şi respectaţi de către ceilalţi, să ne dorim recompensele pe care ni le pot oferi alţii. Aceste dorinţe se pot manifesta drept constrângeri interioare care ne influenţează alegerile. Din teama de izolare, de ameninţările privitoare la confort, toată lumea se angajează oarecum în pseudogândire şi pseudoalegere; important este însă în ce măsură.
Alegerea cu adevărat liberă
O alegere este cu atât mai liberă, cu cât suntem mai conştienţi de noi înşine, de adevăratele noastre valori şi dorinţe. De asemenea, trebuie să fim conştienţi de presiunile sociale şi de aşteptările altora, precum şi de modul în care reacţionăm la ele.
O măsură a atitudinii noastre faţă de libertate este dată de felul în care reacţionăm la libertate. Dacă suntem capabili să ne bucurăm de succese şi să ne recunoaştem greşelile, înseamnă că ne acceptăm libertatea.
De asemenea, dacă ne mândrim cu independenţa noastră, bucurându-ne de oportunitatea de a face alegeri pentru care suntem singurii responsabili, înseamnă că suntem cu adevărat dornici de libertate.
Libertatea ca vis rătăcit
În realitate, suntem atât de împotmoliţi în cerinţele zilnice şi atât de presaţi de conformism, încât nu suntem capabili să vedem alternativa la condiţia noastră şi cu atât mai puţin să-i dăm curs. Dacă ne concentrăm asupra oamenilor şi asupra împrejurărilor care s-au pus de-a curmezişul intenţiilor noastre, se înmulţesc nemulţumirile de a nu ne fi trăit viaţa în felul nostru:
„Dacă mi s-ar fi dat ocazia să arăt ce pot…“
„Dacă aş fi avut o altă educaţie…“
„Dacă aş fi avut şansa să întâlnesc persoana potrivită…“
În loc să ne simţim liberi, ne simţim de multe ori asediaţi.
Percepţia greşită a libertăţii
Trebuie să acceptăm faptul că, cei mai mulţi dintre oameni, când se gândesc la libertate, o vizualizează ca pe o scăpare de griji şi de responsabilităţi şi îşi imaginează o lume în care totul este posibil. Copiii îşi doresc să crească mai repede crezând cu tărie că după ce vor deveni adulţi vor putea să facă tot ce vor, iar părinţii nu le vor mai spune ce să facă, ce să nu facă…După ce cresc, îşi dau seama că libertatea, aşa cum o înţelegeau când erau mici, nu se manifestă astfel…
Adevărata libertate
Să fii cu adevărat liber înseamnă să poţi să alegi din multitudinea de opţiuni pe care le ai la dispoziţie, în funcţie de dorinţele tale autentice, rezistând la presiunile interne sau externe de a renunţa la propria ta autonomie.
Cel mai tulburător element al libertăţii individuale este responsabilitatea personală care o însoţeşte. Dacă alegerile noastre sunt libere, este necesar să acceptăm responsabilitatea pentru urmările acestor alegeri.
Frica de libertate
Deşi toţi afirmă că îşi doresc libertatea, mulţi dintre noi sunt înspăimntaţi de ea sau, mai exact, de responsabilitatea care o însoţeşte. Am cunoscut oameni care, primind libertatea de a fi ceea ce vor ei să fie, de a-şi organiza viaţa după propriile lor alegeri şi dorinţe, s-au simţit pur şi simplu abandonaţi, speriaţi de faptul că, prin alegerile şi deciziile lor, ar putea greşi, devenind, astfel, responsabili de un posibil eşec.
Este uşor să îţi asumi responsabilitatea când ai succes…Dar când dai greş, cum mai poţi găsi scuze, cum mai poţi să dai vina pe alţii, pe forţe independente de voinţa ta? Un proverb chinez spune că „succesul are o sută de taţi, dar eşecul este orfan“.
Cât de libere sunt alegerile noastre?
Libertatea nu înseamnă doar a face o alegere. Sunt alegeri pe care le facem sub constrângeri exterioare. Alarmismul folosit de unii lideri politici, manipulările subtile ale cuiva din viaţa noastră, ameninţarea implicită a unui cerşetor agresiv sunt situaţii de constrângeri externe asupra libertăţii. Dacă alegerile noastre sunt constrâse de un soţ abuziv sau de un şef agresiv trebuie, fie să le schimbăm acest comportament coercitiv, fie să ieşim din această situaţie pentru a obţine adevărata libertate.
Alegerile noastre mai pot fi afectate şi de constrângerile interne. De exemplu, aşteptările altora, pe ca le-am adoptat inconştient, considerându-le ca fiind ale noastre. Cineva ne poate pretinde o supunere exagerată şi, în timp, ajungem să credem că am ales liber această subjugare. Este unul din motivele pentru care ne desprindem cu greu din relaţiile abuzive.
Stă în firea noastră să ne dorim să fim iubiţi, acceptaţi şi respectaţi de către ceilalţi, să ne dorim recompensele pe care ni le pot oferi alţii. Aceste dorinţe se pot manifesta drept constrângeri interioare care ne influenţează alegerile. Din teama de izolare, de ameninţările privitoare la confort, toată lumea se angajează oarecum în pseudogândire şi pseudoalegere; important este însă în ce măsură.
Alegerea cu adevărat liberă
O alegere este cu atât mai liberă, cu cât suntem mai conştienţi de noi înşine, de adevăratele noastre valori şi dorinţe. De asemenea, trebuie să fim conştienţi de presiunile sociale şi de aşteptările altora, precum şi de modul în care reacţionăm la ele.
O măsură a atitudinii noastre faţă de libertate este dată de felul în care reacţionăm la libertate. Dacă suntem capabili să ne bucurăm de succese şi să ne recunoaştem greşelile, înseamnă că ne acceptăm libertatea.
De asemenea, dacă ne mândrim cu independenţa noastră, bucurându-ne de oportunitatea de a face alegeri pentru care suntem singurii responsabili, înseamnă că suntem cu adevărat dornici de libertate.
sursa
