Iubirea și Adevărul nu pot fi descoperite prin cărți, biserici sau temple. Acestea vin în ființa prin cunoașterea de sine. Cunoașterea de sine este un proces anevoios dar nu dificil; el devine dificil doar atunci când încercam să ajungem la un anume rezultat. Dar a fi doar conștienți în fiecare moment, clipă de clipă de propriile noastre gânduri și sentimente, de toate acțiunile noastre fără nici un fel de condamnare sau justificare, aduce libertatea, eliberarea în care există această fericire a adevărului.

miercuri, 12 noiembrie 2014

Povestea Zanele – Preotese ale Maicii Domnuluilor

Zanele – Preotese ale Maicii Domnului

Ursitoare de botez – credinta foarte raspandita si extrem de veche.

Credinta in ursitoare a existat si exista la toate popoarele, inca din vechime. Si aproape la toate popoarele, acestea erau cate trei. Cele trei zeite ale destinului erau considerate de romani veghetoare ale nasterilor. Sunt trei surori fecioare, pe jumatate sfinte, spirite femei, nemuritoare, zane ale destinului. Ele hotarasc pentru toate viata soarta fiecarui prunc, in anumite zile ale primei saptamani din existenta ce ii este harazita copilului.

Cum se naste un baiat sau o copila, intotdeauna se scrie in cer intr-o carte, care se numeste cartea sortii, nu numai numele ci si tot viitorul sau cum ar fi sa fie: bun ori rau, de unde vine apoi si zicala: asa mi-a fost scris in slovele ursitoarelor…
Prin traditie, ursitoarele sunt trei femei considerate a fi inlocuitoarele mamei, sunt spirite ce pot fi auzite cateodata dar nu vazute.
Din timpurile cele vechi, cand ursitoarele puteau fi vazute, se povesteste ca sunt trei femei imbracate in alb, de aceea sunt numite si Albe. Imbracamintea lor e lunga, tesuta cu fir de aur si ornate cu fluturi.

Dupa unele credinte, pentru a-l ursii pe prunc, cele trei ursitoare vin cu Ingerul celui de curand nascut, ele reprezentand luna, ziua si ora cand pruncul a iesit din pantecul mamei sale.
Exista mituri conform carora, chiar Dumnezeu da acest fir al vietii ursitoarelor, iar acestea il intind pe pamant si aseaza pe el toate intamplarile prin care omul va trece… Se spune ca in timpurile mai vechi, multi le vedeau cand veneau sa urseasca.
Zanele sunt creaturile cele mai frumoase si cele mai iubite si traiesc in Padurea Fermecata. Toti copiii cred in zane si asta pentru ca ei le vad intr-adevar…
Zanele sunt acele fiinte mistice care au grija de noi. Aceste fiinte magice au aripi si baghete magice. Stiu tot ce e de stiut si recompenseaza oamenii buni.
Zanele sunt acele fiinte mistice ce ne indeplinesc dorintele.
Zanele sunt acele domnisoare perfecte, cu aripi, tinere, dispuse sa te faca sa zambesti orice s-ar intampla. Uneori am impresia ca si eu sunt o zana, dar sunt sigura ca sunt o zana buna. Sunt o zana care iti indeplineste visele. Am grija ca dorintele tale sa devina realitate si sa fiu macar cu un pas inaintea fanteziilor tale.

Zanele sunt spiritele subtile ale aerului. Zanele se inalta cu rapiditatea fulgerului catre sferele inalte. Acolo sus devin substanta subtila pe care o respire ingerii.
Zanele ursitoare aveau in vremurile de demult un rol activ in existenta de zi cu zi a oamenilor si se pune mare pret pe pastrarea unor legaturi de prietenie cu acestea.
Zanele produc transformarile cele mai extraordinare si satisfac intr-o clipa dorintele cele mai arzatoare… ele sunt inzestrate cu darul magiei.
Se spune ca zanele obisnuiesc sa danseze pe pasuni, in poiene, in padure, in timpul noptii, parand a-i chema pe oameni.
Ziua ursitoarelor este o zi de mare insemnatate pentru intreaga familie a copilului nou-nascut.
Decizia ursitoarelor este definitiva, neputand fi modificata nici de sfinti, nici macar de Dumnezeu.

Ursitoarele sunt fiicele lui Zeus si ale zeitei care controlau destinele tuturor oamenilor din momentul nasterii si pana la moarte.
Din taramul zanelor ,al povestilor de demult,trei ursitoare au venit si asa au grait: frumusete, bunatate, prietenie, norocul sa nu-ti lipseasca, fericire si iubire, cu o minte ce te-nvata sa traiesti, visele sa le implinesti.
Si totusi… Dumnezeu este cel Atotputernic.

De ce n-ar putea El, oare, sa schimbe slova ursitoarelor?
Sa fie ursires, chiar asa , o predestinare absoluta?
Dar, mai cred ca, uneori, destinul ne este trasat in linii mari.
Oare evolutia noastra a smuls puterea din mainile ursitoarelor?

Daca am avea mai multa incredere in mila lui Dumnezeu , in forta iubirii,in adevarul cuprins in traditiile acestui popor vechi… cu siguranta vointa noastra, a tuturor, si a fiecaruia in parte ar fi alta. Cu totul alta. Mai cu incredere in ziua de maine si in ce-a de apoi…
Sa ne intoarcem in traditie…

Pentru ca noului nascut sa i se prezica o viata cat mai buna, parintii asteapta ursitoarele cu casa ingrijita, cu masa intinsa, cu lumanari si veselie in suflet.
Zanele sunt inchipuite de popor in doua ipostaze, zane bune, zane rele. De aceea semnificatia cuvantului zana, ne duce cu gandul la un personaj feminin fantastic din basm, inchipuita ca o femeie buna si frumoasa, cu puteri supranaturale si cu darul nemuririi. In traditiile despre zane ale poporului roman, predomina zanele bune, vazute ca fecioare zvelte, frumoase, foarte tinere, nazdravane, prielnice omului cinstit si dispunand intotdeauna de solutii pentru impasurile in care se afla eroul, pornit pe drumul initiatic, caci despre un astfel de drum este vorba in toate basmele legate de zane. Acest fapt le atribuie un caracter de preotese care prezidau coltul initiatic al unei divinitati feminine.
In traditia romana, zanele sunt socotite a se naste din flori. Chiar daca in general zanele sunt binevoitoare, rabdarea lor are limite, devenind uracioase si rele atunci cand este incalcat un tabu strict impus de ele. Pedeapsa favorita a zaneler este orbirea.
Zanele au cateodata o regina, cea mai tanara, frumoasa si inteleapta dintre ele Zana Zaneler.
Insa, zanele sunt, de obicei, dupa cum s-a spus benefie oamenilor, frumusetea lor intrecandu-se cu bunatatea si duiosia.
Zanele ursitoare ies in calea oamenilor care au probleme si ii ajuta. In povesti, zanele ursitoare sunt asemanate cu semidivinitatea primaverii, a renasterii si a tineretii.

In mitologia poporului roman se stie, ca dupa 3 zile de la nastere, ursitoarele vin la patutul pruncului si ii menesc destinul. Nu este copil in lumea asta la care sa nu fi venit ursitoarele sa ii meneasca destinul. Ursitoarele sunt fiinte magice de origine angelica, surori cu alte fiinte deosebite. Ursitoarele ca si ielele nu doresc sa fie vazute si nici auzite, dar uneori ele permit unor oameni sa le vada, sau in alte cazuri sunt luate prin surprindere. Batranii spun, ca tot ceea ce sortesc ursitoarele, se indeplineste.

Fiind atat de tainice, povestile despre ursitoare cunosc diverse variatii de la o o zona la alta.

In Moldova unii oameni spun ca sunt 3 ursitoare, altii 7 ursitoare, altii noua sau doisprezece, in Transilvania s-ar auzi de trei, sapte, noua sau unsprezece ursitoare sau uratori, urzatori. Cei din Oltenia sunt mai precisi, ei cred ca sunt trei ursitoare sau zane, toate femei, una mica, alta mijlocie si una mare. Dar nimeni nu poate fi foarte sigur deoarece au fost vazute de foarte putini oameni.

Ursitoarele vin noaptea, in camera copilului sau stau la fereastra. Unii spun ca ar veni in prima zi, altii in a treia zi, iar alte voci zic ca in prima saptamana de la nastere a copilului.

Traditia spune, ca daca se pune o masa bogata, ai casa curata si primitoare, vor ursi de bine. In Moldova se pune paine, apa, faina, castron de pamant cu malai, grau, busuioc, zahar, sare, ulei, dulceata, mancare, creion, carte, bani. In Transilvania se pune apa, vin, rachiu, prajituri, seminte,ceapa, paine, colaci, bani, creion, carte etc.

Oltenii au obiceiurile cele mai primitoare pentru ursitoare. Ei aseaza la fereastra o masa rotunda cu trei picioare, trei scaune, trei farfurii cu tot atatea linguri si trei pahare cu apa rece neinceputa. In mijlocul mesei se pune o azima unsa cu miere, pe care sunt facute trei cruci, facuta de o fata pura. Pe masa se mai aseaza inca trei cepe, un smoc de bususoic, sare, zahar, vin, tuica, panza, carte, paine, bani, stergar, lana, etc. Sub aceasta masa se pune e galeata cu apa neinceputa pentru ca a doua zi sa scalde copilul in ea.

Ursitoarele sosesc la miezul noptii. Ursitoarea mare spune de ce are parte omul in vesel, daca e vesel, are viata lunga, bogatie, sanatate etc; Ursitoarea mijlocie (Moartea) spune cand se va sfarsi viata omului, ce necazuri va avea, iar Ursitoarea cea mica (Soarta) meneste tot ce e bun s-ajunga copilul.

In noaptea cu pricina in camera, doarme doar mama cu copilul si moasa. Usa de la camera se lasa descuiata pentru ursitoare, ca nu cuva sa se infurie si sa urseasca de rau. Toti se culca pe mana dreapta, pentru a-si aminti ceea ce au visat. Visul mamei din acea noapte este foarte important deoarece de fiecare data se adevereste. Dimineata, azima este rupta in trei bucati, care se dau la trei copii sanatosi si au parintii in viata. Restul se da de pomana. Banii de pe masa sunt dati la moasa.

Aceste traditii legate de ursitoare se tineau cu mare sfintenie in trecut. Astazi, astfel ritualuri se mai intalnesc in unele parti ale tarii. Unele femei organizeaza masa ursitoarelor la spital – la fereastra camerei, sau acasa dupa ce se intorc.

Surse:
http://www.ursitoaredepoveste.ro/povestea-zanelor-ursitoare/ http://www.mamicamea.ro/spiritualitate/despre-ursitoare.html#ixzz3IlfVYCjj