Singura hrană spirituală este cunoaşterea.

Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!

Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:

FRÃŢIA INIMII.

joi, 19 februarie 2015

Constantin Brâncuşi


Pentru Brâncuşi a sculpta însemna a crea, în deplină meditaţie şi concentrare, în linişte şi detaşare, într-o deplină comuniune cu Natura: „Când creezi, trebuie să te confunzi cu Universul şi cu elementele sale…” Aceasta reflectă dorinţa sa de a trăi direct acea realitate sacră prezentă atât în lumea exterioară omului cât mai ales în el însuşi: „Arta nu înseamnă o evadare din realitate, ci o intrare în realitatea cea mai adevărată, poate singura realitate adevărată.” „Vrem întotdeauna să înţelegem ceva. Însă nu este nimic de înţeles. Tot ceea ce puteţi contempla aici, în Atelier, are un singur merit: că este trăit…”

„Spre imensitatea văzduhului” – aceasta este Pasărea mea.
Copil fiind, am visat totdeauna că aş fi vroit să zbor printre arbori, spre ceruri. De 45 de ani port nostalgia visului acestuia şi continuu să creez Păsări măiestre. Eu nu doresc să reprezint o pasăre, ci să exprim însuşirea în sine, spiritul ei: zborul, elanul…Nu cred că voi putea izbuti vreodată…Dumnezeirea este pre­tutindeni; şi când uiţi cu desăvârşire de tine însuţi, şi când te simţi umil, şi când te dăruieşti.
Divinitatea rămâne în opera ta; ea este magică...
Frumosul autentic este în acelaşi timp sensul autentic, stabilind o intimă legătură a omului, nu numai cu lumea în care trăieşte ci şi cu ceva care trece de existenţa sa momentană ca fiinţă individuală: „Raţiunea de fi a artiştilor este aceea de a revela frumuseţile Lumii.” Frumosul este chipul adevărului. Pentru a ajunge la el este nevoie de umilinţă şi de curaj: „Există un sens în orice lucru. Pentru a-l atinge trebuie să te lepezi de tine însuţi.” El mai este caracterizat de simplitate şi puritate: „Simplitatea nu este un scop în artă, însă ajungi la simplitate fără să vrei, apropiindu-te de sensul cel real al lucrurilor.”
Armonia şi echilibrul sunt alte caracteristici ale artei autentice: „Frumosul este echilibrul absolut.” Iar ceea ce Brâncuşi spunea despre cei care receptează arta este cu atât mai mult valabil pentru cei care o creează: „Cei care şi-au păstrat în suflet armonia care există în toate lucrurile, vor înţelege foarte uşor arta modernă, pentru că sufletele lor vibrează la unison cu legile naturii.” Aceasta duce la integrarea naturală a operelor de artă în realitatea înconjurătoare: „Aş vrea ca lucrările mele să se ridice în parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pământ, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut, dar toată lumea să simtă necesitatea şi prietenia lor, ca pe ceva ce face parte din sufletul Naturii…”
Arta, ca şi spiritualitatea autentică, hrăneşte fiinţa umană şi îi aduce bucurie. „Sunt un yoghin care cântă de bucurie şi care nu doreşte o bucurie mai mare ca aceasta” spunea Milarepa. Iar Brâncuşi: „Nu cred în suferinţa creatoare.” „Arta ar trebui să fie numai bucurie!… De aceea, nu există “artişti”, ci numai oameni care simt nevoia să lucreze întru bucurie! Să cânte asemenea păsărilor! ” „Plăcerea cu care lucrează artistul este însăşi inima artei sale. Fără inimă nu există arta! Şi cea dintâi condiţie este să îţi placă ţie, să îndrăgeşti şi să iubeşti fierbinte ceea ce faci. Să fie bucuria ta. Iar prin bucuria ta să oferi bucurie şi celorlalţi.”

Frumosul este echibrul absolut. Arta nu face decât să inceapă continuu.
Arta – poate cea mai desăvarşită a fost concepută in timpul copilăriei umanitatii, caci omul primitiv uita de grijile cele domestice şi lucra cu multă voioşie. Copiii posedă această bucurie primordială. Eu aş vrea să re-deştept sentimentul acesta in sculpturile mele. Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi.

Voim intotdeauna să inţelegem ceva, insă nu este nimic de inţeles.
Tot ceea ce puteţi contempla aici, in Atelier, are un singur merit: că este trăit...
As vrea ca lucrările mele să se ridice in parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pămant, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut dar toata lumea să simtă necesitatea si prietenia lor, că ceva ce face parte din sufletul Naturii...
In sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie ,nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poti culege de oriunde şi oricând.
Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat este sentimentul permanenţei noastre copilării in viaţă. Plăcerea cu care lucrează artistul este insăşi inima artei sale.
Fără inimă nu există artă ! şi cea dintai condiţie este să iţi placă ţie, să indrăgeşti şi să iubeşti fierbinte ceea ce faci. Să fie bucuria ta, iar prin bucuria ta să oferi bucurie şi celorlalţi.
A vedea in depărtare este ceva, insă a ajunge acolo, este cu totul altceva.
Simplitatea nu este un scop in artă, insă ajungi la simplitate fără de voia ta, apropiindu-te de sensul cel real al lucrurilor.
Simplitatea este in sine o complexitate si trebuie să te hranesti cu esenţa ca să poţi să ii inţelegi valoarea. Simplitatea in artă este, in general, o complexitate rezolvată.
Nu trebuie să silim materialele să vorbească in limba noastră - ci trebuie sa le ducem pană la acel punct, unde alţii vor inţelege limba lor. Nu poţi să faci ceea ce vrei tu să faci, ci numai ceea ce iţi permite materialul. Nu poţi să faci din marmoră ceea ce ai vroi să faci din lemn --şi nici din lemn ceea ce ai vroi să faci din piatră. Opera de artă necesită o uriaşă răbdare şi mai presus de orice o inverşunată luptă impotriva materialelor şi nu poţi să duci această luptă decât dacă foloseşti tăietura (cioplirea) directă.
Modelajul, este mai usor, permite revenirea, corectura, schimbarea - adaosul, pe când tăietura directă impune o confruntare fără de milă intre artist şi materialele pe care el trebuie să le invingă şi, aici, este necesar mestesugul... in fond, dacă te gandesti bine, nu au existat decât admirabili artizani in sculptură, nu mari artişti. Iar decăderea acestei arte, a sculpturii a inceput odata cu abandonarea acelei tăieturi directe, care ii permite sculptorului să caştige, cu fiecare dintre operele sale, propria sa victorie asupra materialelor

Constantin Brancusi a ascuns mesaje secrete in interiorul operelor sale. Opere precum “Coloana infinitului”, “Masa tacerii”, “Poarta sarutului” contin coduri secrete pe care autorul a vrut ca noi sa le descoperim.
Aceste monumentale opere de arta au fost facute special pentru a transmite anumite mesaje. Niste mesaje care, conform lui Brancusi, ar fi ajutat omenirea sa evolueze.
La fel ca Pitagora si ca Leonardo da Vinci, Brancusi considera geometrica ca fiind principala modalitate prin care Universul creaza. Brancusi era adeptului numarului de aur care sta la baza vietii, dar si a unor mari monumente antice precum marile piramide din Egipt si Mexic, dar si a catedralei Notre Dame din Paris.
Artistul a folosit numarul de aur ca un mesaj in speranta ca in viitor va fi decodificat.”Aceluia care nu găseşte cheia, eu nu am cum să i-o ofer” este una dintre mărturisirile celebrului sculptor. La inaugurarea “Coloanei infinite” intrebat fiind de ce ce nu a pus ceva în vârful lucrării, un soldat sau un vultur, Brâncuşi replică cu o ironie fină: “Vă rog să mă scuzaţi, dar e imposibil. Eu nu pot vedea în vârful coloanei mele niciun soldat şi niciun fel de pasăre . Nu ştiţi ce vă las eu vouă aici.”
Aceasta ultima afirmatie a dat apa la moara unora dintre oamenii de stiinta ai momentului, facandu-i sa caute intelesul ascuns al operelor de arta create de sculptor. Iar daca cauti gasesti.
Asa ca cei care au cautat au gasit faptul ca operele de arta ale lui Brancusi s-au bazat pe proportia divina.
Proportia divina sau numarul PHI.
Numarul PHI este considerat numarul de aur si da proportia divina, avand valoarea de 1,618034, fiind folosit in varianta scurta 1,618. Aceasta valoare este cunoscuta si ca seria lui Fibonacci. Valoarea lui PHI este gasita peste tot in natura. Corpul uman, plantele, fauna respecta aceasta proportie de aur.
Proportiile corpului uman sunt o dovada extraordinara cu privire la aceasta valoare (vezi Omul vitruvian al lui Leonardo da Vinci): ombilicul imparte corpul in sectiunea de aur (distanța de la ombilic la genunchi și distanța de la genunchi la sol, distanța de la ombilic la sol și distanța de la ombilic la genunchi) înălțimea corpului și distanța de la umăr la degetul mijlociu şi distanța de la linia umerilor la vârful capului și lungimea capului sunt alte exemple. Alt exemplu il reprezinta segmentele brațului și ale palmei care sunt proporționate în secțiunea de aur.
Numarul PHI a fost descoperit in timpul scolii lui Pitagora (secolul VI î.e.n.), care avea ca simbol steaua pentagonală regulată cu varful in sus. Raportului dintre lungimile segmentelor de dreaptă ale stelei pentagonale regulate este PHI. Unghiul de 36 de grade, steaua pentagonală, pentagonul regulat şi dodecaedrul ţin de familia acestei proporţii considerate divine.

“Coloana infinita” situata pe Calea Eroilor in Targu Jiu este realizata din fonta si otel. Aceasta este alcatuita din 16 elemente, desi initial s-a crezut ca este formata din 17 elemente. Primul si ultimul element (sunt semielemente) sunt in realitate unul singur desi sunt amplasate in locuri diferite. Daca alaturam cifrei 16 (numarul elementelor “Coloanei”) inaltimea fiecaruia dintre celelalte 15 elemente intregi, in forma de romburi, adica 1,8 metri, obtinem 16 1,8 – exact cifrele care contin valoarea PHI.
Conform lui Gyorgy Tozser (cercetator fascinat de persoana si operele lui Brancusi) structura fiecarui element face trimitere la dodacaedru (care este simbolul Universului) si la unghiul sau de 36 de grade. “În Coloana Infinită, unghiul de 36 de grade este în structura tuturor rombaedrelor. Brancuşi a utilizat unghiul de 36 de grade, unghiul la varf al trunchiurilor de piramidă”, ne explcă acesta.

Tot in acelasi parc din Targu Jiu se afla si “Masa Tacerii” o alta opera extraordinara de-a lui Brancusi. Conform aceluiasi Gyorgy Toszer, “Masa Tacerii” reprezinta “proiecţia sferei care include dodecaedrul, adică universul. Scaunele sunt de fapt cele 12 cercuri circumscrise pentagonului dodecaedrului”.

Astfel, “Masa Tăcerii” are cel mai adânc conţinut filosofic, obţinut printr-un cerc central şi alte 12 cercuri periferice. Acest grad de abstractizare numai şi numai prin utilizarea dodecaedrului se putea obţine. Iar profilul scaunelor (clepsidra) sugereaza nimic altceva decat trecerea Timpului”, susţine Tozser.
“Poarta Sarutului” ascunde proportia divina in raportul dintre semilungimea grinzii şi grosimea acesteia. Pe fiecare latură mare a părţii inferioarei a coloanei sunt inscripţionate câte 16 săruturi înşiruite. Dacă la acestea le adunăm pe cele două de pe stâlpi se ajunge la cifra 18, alaturând ambele numere (adică 16 si18), obtinem iarăşi 1618.
“Ochii alipiti” de pe stalpii portii reprezentaţi prin alăturarea a două semicercuri ori printr-un cerc barat, sunt în acelaşi timp o reprezentare artistică a simbolului grecesc Φ, prin care matematicienii antichităţii îl exprimau pe 1,618.

Brancusi, precum si alti mari artisti ai lumii, era interesat de nemurire si de Univers. Artistul se simtea un vrednic urmas al civilizatiei lui Zamolxis asa ca si-a dorit sa urmeze mereu binele şi să realizeze fapte ce nu au moarte caci omul este in esenta lui nemuritor.


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Mulțumesc, draga mea Românie!

Mulțumesc, draga mea Românie!

Tehnologia energiei libere - MAGRAV

Logo Design by FlamingText.com
Logo Design by FlamingText.com