![](http://3.bp.blogspot.com/-IC6CIu_P-qk/UoSDVKDW6pI/AAAAAAAAeo0/gxMlUprlRi8/s200/parintele-teofil-paraian.jpg)
Şi totuşi, mai spune părintele, antroposofia se ocupă să îl înţeleagă pe om, în timp ce el îl căuta pe Dumnezeu. Acesta este unul dintre reproşurile care li se aduc antroposofilor de către unii reprezentanţi ai bisericii ortodoxe: cum că antroposofii încearcă să îl pună pe om în locul lui Dumnezeu.
Iată ce spune Rudolf Steiner, în ciclul Viaţa între moarte şi o nouă naştere (GA 37):
„Unul dintre cele mai frumoase cuvinte ale Noului Testament este cel în care Iisus Christos vrea să trezească înlăuntrul omului conştienţa sâmburelui fiinţial spiritual divin, faptul că Dumnezeu trăieşte ca scânteie divină în fiecare suflet omenesc, că fiecare om are în sine o dumnezeire.
Iisus Christos face să reiasă acest lucru în mod deosebit, accentuând cu toată forţa şi puterea: “Voi toţi sunteţi Dumnezei !”. Şi el a accentuat în aşa fel acest lucru încât din frază se vede: el consideră această desemnare a omului, dacă acesta şi-o atribuie sieşi, ca justă.
![](http://4.bp.blogspot.com/-i0dtqSkSs6M/UoTWdGbVcTI/AAAAAAAAeqQ/Xnd34icaCaA/s200/pr+teofil12.jpg)
Această formulare a mai fost făcută şi de o altă fiinţă. Acelaşi lucru este exprimat simbolic, cu alt prilej, în Vechiul Testament; Lucifer, la începutul evoluţiei omenirii, spune: “Veţi fi ca Dumnezeu”. Un astfel de fapt trebuie remarcat: două fiinţe, Lucifer şi Christos, rostesc o frază cu acelaşi conţinut: Veţi fi – sau trebuie să fiţi – ca Dumnezeu.
În sfera solară, între moarte şi o nouă naştere, răsună spre sufletul nostru, înainte de toate, întreaga putere a acestor cuvinte: Tu eşti un Dumnezeu, tu urmează să fii un Dumnezeu.”
Este extrem de important cine anume rosteşte aceste cuvinte, precum şi atitudinea cu care omul le primeşte în suflet. Christos subliniază devenirea, evoluţia sufletesc-spirituală treptată, prin strădanie, în timp ce Lucifer amăgeşte omul că este deja un Dumnezeu, că nu trebuie să depună efort pentru aceasta.
Antroposofie sau ortodoxism ?
Antroposofia nu este o religie, ci o cale de iniţiere profund creştină, care priveşte
![](http://2.bp.blogspot.com/-ag9WtQzKoMw/UoYHnbPpY5I/AAAAAAAAetg/Ps8N5kvAxGw/s200/logobild.jpg)
Biserica ortodoxă nu încurajează gândirea independentă a omului, ci creştinul ortodox trebuie să ducă un trai bazat pe normele de conduită morală date prin ea.
![](http://1.bp.blogspot.com/-dtcr9eVWQvg/UoYG-Nsv_DI/AAAAAAAAetQ/wI-FuVb-Guk/s200/steinerpc.jpg)
Într-adevăr, Lucifer, spiritul rebel, este cel care i-a insuflat omului dorinţa către libertate, către independentă în gândire şi cunoaştere.
Pe calea de cult ortodox, apropierea de Sfintele Taine se face în primul rând prin participarea la slujbă şi prin rugăciune – deci se lucrează cu forţele sufleteşti de voinţă şi simţire.
În antroposofie, ca şi cale de iniţiere, omul porneşte de la gândire în înţelegerea lumii şi a propriei fiinţe.
Din antroposofie aflăm că oamenii sunt meniţi să devină cea de-a zecea ierarhie spirituală:
![](http://2.bp.blogspot.com/-GVyLyUP72Zg/UoYG8YEghtI/AAAAAAAAetA/hNAAC5F4M-k/s200/michael.jpg)
Deocamdată, omul nu este liber, ci se află pe calea către libertate.
Problemele încep atunci când, ispitit de Lucifer, el se consideră DEJA liber, fără să fi ajuns la înţelegerea reală a ceea ce înseamnă libertatea.
Atunci se poate îndepărta de legile divine, de Dumnezeu, atrăgând inevitabil şi acţiunea lui Ahriman – spirit al morţii – în viaţa sa sufletească.
Părintele Teofil Paraian mai spunea că după ce a aflat de antroposofie şi mai apoi descoperit şi comorile ortodoxiei, a luat hotărârea să îl urmeze pe Sfântul Ioan Gură-de-Aur, care era sfânt, şi nu pe Rudolf Steiner, care era antroposof.
Trebuie să menţionăm aici că pe calea antroposofică nu există împărţirea în „sfinţi” şi „păcătoşi”, ci antroposofii sunt oameni care se străduiesc să devină mai buni în mod conştient, să ajungă să se unească în suflet cu Christos – arhetip al Omului.
Pilda fiului risipitor
Ce este un om sfânt, conform Bisericii ortodoxe? Un om sfânt este cel care duce o viaţă
![](http://4.bp.blogspot.com/-A9ggWz07nqE/UoYG7pxSiSI/AAAAAAAAesU/Ul9KZy9GY8U/s200/IntoarcereaFiuluiRisipitor1.jpg)
Ce se întâmplă cu noi, oamenii obişnuiţi, care trăim în lume, ce şansă de mântuire avem noi?
Să încercăm să lămurim puţin cum este cu oamenii sfinţi şi oamenii păcătoşi.
Părintele Arsenie Boca, cel mai mare duhovnic din ortodoxia românească, spunea: “Dragostea lui Dumnezeu faţă de cel mai mare păcătos este mai mare decât dragostea celui mai mare sfânt faţă de Dumnezeu.”
Arhetipurile de sfânt şi păcătos apar descrise în Evanghelia după Luca, în pilda despre fiul
![](http://1.bp.blogspot.com/-5NJkOyVH9zY/UoYG8DKgJlI/AAAAAAAAesg/-CbMcNB5eVk/s200/fiul-risipitor-22.jpg)
Averea fiului risipitor se referă la potenţialul său spiritual, pe care el l-a jertfit pe plăceri, părăsind casa tatălui său, adică împărăţia spirituală a lui Dumnezeu. Împărăţia străină în care s-a dus este
![](http://1.bp.blogspot.com/--yJqtH3EVT0/UoYG9vKkrZI/AAAAAAAAetc/Ucxr5ifuX1k/s200/prodigalson.jpg)
Scara virtutilor si Taina abisului
![](http://1.bp.blogspot.com/-f8n9WSu-MmQ/UoYBntZfXLI/AAAAAAAAeqo/IgQ9An8KN-M/s640/cropped-scara.jpg)
În această pildă se atinge una dintre cele 7 taine ale ocultismului, Taina abisului, care are legătură cu mântuirea lui Lucifer în sufletul omului prin acţiunea Sfântului Duh. În una din
![](http://2.bp.blogspot.com/-HapS3jfcCpk/UoYBnmuDBPI/AAAAAAAAeq4/AMJBr6Jmuus/s200/IMG_1875_800.jpg)
“Sufletul să nu-şi vrea niciodată căderea;
Dar trebuie să scoată din cădere înţelepciune.”
Cum se regăseşte această înţelepciune despre omul sfânt şi omul păcătos în ortodoxia românească?
La Mânăstirea Suceviţa din nordul Moldovei, exista pictată Scara virtuţilor, a sfântului Ioan Scărarul.
Se poate vedea aici omul sfânt, urcând pe scara către Dumnezeu, călăuzit de îngerul său păzitor.
![](http://3.bp.blogspot.com/-ARtq7kRr80Y/UoYBnqqEzDI/AAAAAAAAerU/gZonBldrGMI/s200/jacobsfightandfall1.jpg)
Şi avem reprezentat şi omul păcătos, cel care cade de pe scara către Dumnezeu, lăsându-se pradă ispitelor luciferice sau judecăţilor ahrimanice: fiinţele demonice ce îl trag pe om în abis, încercând să îl facă să uite de partea divină din sufletul său.
Dar în frescă vedem că mai este o şansă şi pentru acest om păcătos să revină pe scară: acolo sus este un alt înger, având o lance cu care îi străpunge pe demoni şi îl eliberează pe om de sub stăpânirea lor. Este vorba despre Arhanghelul
![](http://1.bp.blogspot.com/-H4jR2M_bV4Q/UoYBoClhViI/AAAAAAAAerQ/M_AyY3qabzw/s200/jacobsreward1.jpg)
O reconciliere posibila
Revenind la ceea ce spunea în interviu Părintele Teofil Paraian, cum că singura
![](http://2.bp.blogspot.com/-VN_U73OJ4Bk/UoTWdBKKKgI/AAAAAAAAeqU/4vUOTmG5Aac/s200/pr.jpg)
Este calea propusă de antroposofie, pentru omul care trăieşte în lume şi care nu se mai mulţumeşte doar cu ce îi oferă Biserica, ci are nevoie de a găsi răspuns la întrebările existenţiale ce trăiesc în sufletul său. Desigur, mersul la biserică, practica religioasă şi antroposofia nu se exclud, poţi fi un bun creştin ortodox şi totodată antroposof.
![](http://2.bp.blogspot.com/-ofZOdwC3tWI/UoYG86cWkAI/AAAAAAAAes0/A0GiGek5CyA/s200/2.jpg)
„Există, în prezent, antroposofi aparţinând celor mai diferite confesiuni religioase care consideră că au găsit, în sfârşit, în antroposofia lui Rudolf Steiner un limbaj comun, capabil să creeze baza pentru o nouă deschidere spirituală către lume, prin înţelegerea corectă a momentului-cheie pentru întreaga evoluţie cosmică pe care l-a reprezentat Evenimentul de pe Golgota de acum 2000 de ani.”
Delia Soare, publicat în aprilie 2009 în revista Pământ iubit)
Antroposofia nu este teorie, ci cunoaştere vie, ceea ce se reflectă în
![](http://1.bp.blogspot.com/-pDTpw0tRgpA/UoYBpNcZ1VI/AAAAAAAAerk/fagW4VpL_io/s200/poza-sophia3.jpg)
biolog dr. PETRE PAPACOSTEA
[1] Web: http://www.formula-as.ro/2009/858/spiritualitate-39/parintele-teofil-paraian-10831.
[2] Petre Papacostea, prefaţa ciclului Pietre fundamentale pentru cunoasterea misterului de pe Golgota, Rudolf Steiner, Editura Univers Enciclopedic.
http://treia.wordpress.com/2010/12/18/sfinti-si-pacatosi/