Singura hrană spirituală este cunoaşterea.

Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!

Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:

FRÃŢIA INIMII.

joi, 31 octombrie 2013

Alchimie Spirituală

Atunci cand un alchimist vrea sa creeze el foloseste aceleasi mijloace pe care Dumnezeu le-a folosit cand a creat Universul: el proiecteaza o imagine sau zice un cuvant care trebuie sa-i traverseze aura.Aceasta aura ce-l inconjoara furnizeaza materia pentru manifestare.Imaginea proiectata , cuvantul rostit se imbraca in materia aurei. Cuvantul e un recipient ce produce efecte mai mari cu cat e impregnat mai mult cu un element creator -lumina.
FRUMUSETEA , ADEVARUL , FORTA , IUBIREA, INTELEPCIUNEA , LIBERTATEA - sunt de asemenea cuvinte magice care antreneaza fortele cosmice in bine.

CELE TREI LEGI MAGICE DE BAZA

1.LEGEA INREGISTRARII.
2.LEGEA AFINITATII.
3.LEGEA ACTIUNII SI REACTIUNII.
Este bine de tinut cont de acestea in magie si alchimie altfel persoana care practica aceste arte poate risca sa -si piarda chiar viata.

In alchimie exista trei feluri de transmutari:
- TRANSMUTAREA INTERIOARA( sau revelatia) presupune reacordarea energiilor si a fluidelor cerebrospinale asa incat lumina sa poata fi absorbita de intregul organism si transmisa pana la ADN.
-TRANSMUTAREA EXTERIOARA( sau demonstratia) este capacitatea de a folosi aceste energii cu scopul de a produce transformarea starii fizice in plan terestru, inclusiv a elementelor.
-TRANSMUTAREA CALITATII TIMPULUI si trecerea de la varsta de fier la cea de aur.
Alchimia sau arta transmutarii se bazeaza pe intelegerea campului unificat al materiei, energiei si informatiei care comporta antreneaza si imbina o serie de transformari ce demonstreaza chiar identitatea acestor trei componente ale campului. Cheia acestor transformari este capacitatea de a comunica ( a face schimb de informatii) direct cu materia. Mecanismul care face posibil acest lucru este emisia si absorbtia de fotoni.
Unul din aspectele importante ale alchimiei e capacitatea de a comunica cu campul unei alte entitati morfogenetice. Acest tip de comunicare transformationala putea fi realizata in diferite moduri in functie de capacitatea de intelegere a operatorului. Iar reusita obtinerii pietrei filozofale nu era rezultatul final urmarit in operatiunea alchimica ci doar un instrument necesar finalizarii acestui proces.
In mod similar PRIMA MATERIA nu era doar simpla materie, ci era insufletita suficient incat sa retina , sa memoreze incarcatura de cunoastere necesara efectuarii transmutarii. Cand aceasta prima materia (materie primordiala insufletita) este programata sau incarcata cu un mesaj de comunicat provenind de la piatra filozofala, ea este capabila sa produca transmutarea la activarea ei. In prim nivel aceasta transmutare e o redispunere geometrica ce face din substanta plumb, este transmutata prin comunicare morfogenetica provenind de la piatra filozofala a alchimistului intr-o dispunere geometrica ce da nastere aurului.
Alchimia se refera la transformarea individuala a alchimistului in momentul in care materia din care este alcatuit organismul sau absoarbe energia adica informatia necesara transformarii. Absorbtia sau asimilarea luminii emise de o operatie de transmutare poate avea o influenta directa asupra ADN-ului alchimistului prin secventele lungi de codificare non- genetice pe care le contine(energie). Acest asa zis ”gunoi adn” din care e format in majoritate codul nostru genetic este alcatuit din INTRONI si EXTRONI.Extronii sunt excelente medii pentru pulsatii laser producand o scanteie slaba de lumina coerenta de cateva ori pe secunda .Intronii au capacitatea de a citi lumina ce patrunde in organism .
De aceea pentru a putea obtine atat PRIMA MATERIA cat si PIATRA FILOZOFALA e esential sa se produca schimbari in interiorul alchimistului .
Constiinta noastra este eterna . In final , toate frecventele si toate formele manifestarii sunt expresia aceleiasi energii .

Suntem UNUL- ACEASTA ESTE LEGEA LUI UNU.

Cele patru elemente :foc ,apa, aer si pamant impreuna printr-o viziune ezoterica formeaza omul divin . In alchimia medievala existau doar elementele sulf si mercur reprezentate ca nunta mistica a regelui si reginei . Paracelsus prin teoria sa denumita TRIA PRIMA adauga celor doua elemente un al 3-lea sarea. Astfel sulful mercurul si sarea sunt corespondente pentru suflet spirit si corp. Insa in alchimias spirituala isi face aparitia si al patrulea element: azotul.Acest al 4-lea element are legastura cu ALPHA si OMEGA , inceputul si finalul tuturor lucrurilor ; cuvantul are menirea de a cuprinde semnificatia celor 2 principii : prima materie aflata in haos la inceputul lucrarii alchimice completata cu piatra filozofala de la final.

Materia a avut de la inceput potentialul de a putea fi transformata in absolut orice forma fie ca e vorba de o fiinta vie sau un obiect.Absolut tot ceea ce vedem dar si noi insine suntem energie condensata la nivel atomic si subatomic.
Cel care are puterea , cunoasterea si tehnologia necesare poate transmuta materia in forma dorita.Puterea datorita carea omul controleaza materia este imaginatia. O imaginatie inflacarata pornita din dorinta de bine il inalta pe om.Spiritul este stapanul, imaginatia este unealta iar corpul este materialul de lucru. Oricine isi poate controla si educa imaginatia asa incat sa intre in contact cu spiritele si sa fie invatat de ele.In timpul somnului omul sideral poate fi scos din forma lui fizica si proiectat la distanta cu ajutorul puterii imaginatiei pentru a actiona intr-un anumit scop. Nici un loc nu-i prea departe pentru a fi atins de imaginatie iar aceasta poate influenta imaginatia altui om.
Intelepciunea pe care omul s-ar cuveni s-o aiba nu vine nici de la pamant nici de la firmament ci de la a cincea esenta - MINTEA UNIVERSALA. Omul poate ajunge sa aiba puterea creatoare prin identificarea mintii proprii cu mintea universala si cel ce reuseste intra in posesia celei mai inalte filozofii posibile si puterile cerului il vor ajuta. Practicarea adevaratei magii cere doar o credinta puternica in forta omnipotenta a binelui care poate realiza orice lucrare daca actioneaza printr-o minte omeneasca in armonie cu ea.Adevarata putere magica consta in credinta in credinta adevarata dar aceasta are la baza cunoasterea .
Procesele magice pot i realizate prin credinta, vointa si imaginatie. Omul sideral e de natura magnetica si de aceea el atrage puterile si efluviile lumii astrale Curentii astrali creati de imaginatia macrocosmosului actioneaza asupra microcosmosului si produce anumite efecte in acesta din urma. In mod asemanator curentii astrali produsi de imaginatia si vointa omului creaza anumite stari in natura exterioara.Curentii astrali ai fiecaruia actioneaza asupra altuia constient sau inconstient daca acest lucru e inteles asa cum trebuie mintea omului poate realiza schimbari in mintea universala.



 sursa
http://blogalchimia.blogspot.ro/
 

miercuri, 30 octombrie 2013

Astrologia inimii



Horoscopul care iti dezvaluie numele vital al inimii tale!

In horoscopul inimii, anul complet cu cele 12 luni ale sale este considerat a fi un punct de reper esential si stalpul de baza in jurul caruia se colecteaza viata si destinul. Precum inima umana este structurata in patru camere, in zodiacul universal al inimii anul este impartit in patru perioade vitale. Fiecare din cele patru intervale vitale ale anului este reprezentat de o anume zodie. Descopera care este semnul zodiacal care iti reprezinta inima, care este numele adevarat al inimii tale si ce spune acest lucru despre sufletul tau.

Daca te-ai nascut in intervalul Ianuarie – Martie - Numele inimii tale este HIYA

Hiya este un nume de origine sanscrita care poate fi tradus prin “Inima, Fericire”. Inima ta rezoneaza puternic cu ideea de fericire si de bucurie a vietii. Ai o inima calda, blanda, insa puternica, capabila sa se bucure de nimicurile si maruntisurile vietii. Desi viata te va pune de multe ori in situatii nu prea usoare, ci din contra, provocatoare si dificile, inima ta va ramane pura si inocenta, fidela principiilor si visurilor in care crezi.
Nu esti dispusa sa faci compromisuri chiar daca iti vei gasi rostul mai tarziu in viata. Nu cauti in mod expres aventura si suspansul, insa le atragi in mod subconstient. Cu urcusuri si coborasuri, viata ta va fi o frumoasa poveste despre cum sa traiesti cu pasiune si in armonie cu tine insati. Nu te vei plictisi cu siguranta si o vei povesti cu drag si nostalgie nepotilor la batranete.

Daca te-ai nascut in intervalul Aprilie – Iunie – Numele inimii tale este JANAN

Janan este un nume de origine araba ce inseamna “inima, suflet, spirit” si care se potriveste ca o manusa personalitatii sufletesti a celor nascuti in intervalul aprilie-iunie. Inima ta este puternic conectata la ideea de liniste, armonie si iubire. Ai o inima care se aprinde repede si se stinge greu. Ai un temperament vulcanic si ai tendinta de a te enerva usor. Esti aparent puternica si rezistenta, insa in realitate esti sensibila si vulnerabila.
Dorinta cea mai puternica a inimii tale este aceea de a avea o familie, un camin, in care sa gasesti caldura, afectiune, siguranta. Esti dispusa sa colaborezi cu cei din jur pentru a atinge acest ideal al tau, iar de obicei esti toleranta in privinta celorlalti. Limitele tale tin de adevar, dreptate si disciplina. Tii la traditie si ai tendinta de a fi conservatoare.

Daca te-ai nascut in intervalul Iulie - Septembrie – Numele inimii tale este URA

Ura este un nume hindus al carui inteles este acela de “inima”, rezonand intens cu personalitatea celor nascuti in intervalul iulie – septembrie. Inima ta este o inima puternica, care nu se lasa injunghiata cu una, cu doua. Are teluri, visuri, idealuri pentru care bate si pentru care este dispusa sa mearga pana in panzele albe. Inima ta nu se zbate pentru obiective intangibile, ci pentru cele palpabile, concrete.
Dai dovada de multe ori de forta, insa numai tu stii cu ce pret te ridici de fiecare data cand te simti invinsa. Ai tendinta de a-i domina pe cei din jur si de a le subjuga nu doar inimile, ci si vointele si personalitatile. Esti ambitioasa si iti sustii punctul de vedere orice ar fi. Nu iti doresti neaparat dragoste si pasiune in viata ta, cat stabilitate si confort emotional si material.

Daca te-ai nascut in intervalul Octombrie – Decembrie - Numele inimii tale este OCELYN

Ocelyn este un nume feminin de origine latina insemnand “cu inima usoara” si care se potriveste la nivel vibrational celor nascuti in intervalul octombrie-decembrie. Inima ta este toata numai muzica, numai poezie, numai arta, numai viata, numai veselie. Ai o fire copilaroasa si te bucuri de ceea ce se intampla in jurul tau cu o inima zglobie de copil. Reusesti sa ajungi cu usurinta la inimile celor din jur si sa ramai acolo drept o persoana speciala. Ai un dar aparte de a empatiza cu ceilalti si de a le intelege grijile, emotiile, tulburarile. Esti diplomata si un bun sfatuitor. Ai o permanenta stare de buna dispozitie pe care reusesti sa o transmiti si celor din jur, conectandu-te astfel la vibratiile pozitive ale inimii lor.

sursa

http://horoscop.garbo.ro/articole/15169/astrologia-inimii-acest-horoscop-iti-dezvaluie-numele-vital-al-inimii-tale.html#ixzz2j1Azlwjf

marți, 29 octombrie 2013

Fenomen misterios în Oceanul Atlantic

Anul trecut, o hartă a Pământului realizată de specialiștii NASA a fost pusă la dispoziția publicului larg și a scos în evidență un fenomen misterios care se petrece în Oceanul Atlantic.

Mai multe imagini captate din spațiu au contribuit la realizarea uneia dintre cele mai impresionante hărți ale planetei noastre. Luminile marilor orașe fac această hartă să pară vie și a atras atenția celor mai mulți dintre pasionații de mistere. Tot ei au fost cei care au descoperit lumini ciudate chiar în mijlocul Oceanului Atlantic, ceea ce rezultă faptul că în acea zonă există activitate intensă.
Singura problemă ar fi că în mijlocul oceanului nu există niciun oraș, fapt pentru care luminile ridică numeroase semne de întrebare.
Atunci când specialiştii NASA au fost întrebați cum pot explica luminile misterioase din Oceanul Atlantic, aceștia au oferit un răspuns halucinant. Potrivit experților, luminele inexplicabile provin de la pescarii care folosesc becuri extrem de puternice, de 300kw, pentru a prinde un anumit tip de calmari. Odată lumina pornită, peștii și planctonul sunt atrași la suprafață. În tot acest timp, calmarii îți urmăresc hrana și misiunea pescarilor devine una facilă.

 Această explicație este de-a dreptul bizară, în condițiile în care pe harta pusă la dispoziție de NASA apar luminile marilor orașe și pare șocant ca un bec oarecare să poată fi văzut din spațiu. Cu toate acestea, puțini sunt cei care cred ca teoria fantezistă a expediţiilor Nasa este una reală.

În aceste condiții, putem spune că există activitate suspectă în Oceanul Atlantic, fapt indicat pe harta alăturată, și acest fapt este ascuns cât mai bine de ochii publicului larg. Este posibil ca pe fundul oceanului să existe anumite baze militare de origine extraterestră și din această cauză se încearcă mușamalizarea acestei povești.









surse
http://earthobservatory.nasa.gov/Features/Malvinas/
http://www.efemeride.ro/fenomen-misterios-in-oceanul-atlantic-iata-si-explicatia-halucinanta-a-specialistilor-nasa

 


luni, 28 octombrie 2013

Tehnologia energiei libere - tehnologia bazată pe sistemele gravitaţionale şi magnetice - MAGRAV

„Independenţa energetică” a României susţinută de Ponta şi Băsescu. De unde fixaţia de acum pe „independenţă”, fie ea şi energetică?
 Cea mai uluitoare veste din ultima perioadă o reprezintă anunţul făcut de Fundaţia Keshe pentru luna septembrie 2012.
Această fundaţie prezintă întregii lumi şi tuturor guvernelor, fără discriminare, patentele descoperirilor sale în ceea ce priveşte tehnologia spaţială bazată pe sistemele antigravitaţionale şi magnetice (Magrav) pe care ea le-a dezvoltat şi perfecţionat, având la bază energia liberă de punct zero.
 Invitaţia oficială a Fundaţiei Keshe, care a fost adresată liderilor statelor lumii prin intermediul ambasadelor lor din Belgia.
Ceea ce au de gând să dezvăluie lumii reprezentanţii Fundaţiei Keshe depăşeşte în valoare şi importanţă orice a întreprins până acum ştiinţa actuală sau ceea ce ea a ascuns de cunoaşterea generală a lumii. 
Fundaţia Keshe are sediul în localitatea Ninov din Belgia şi în ultimii 40 de ani a dezvoltat mai multe sisteme revoluţionare de tehnologie a transportului, purificării mediului sau de alimentare cu energie, care în prezent ar putea transforma radical viaţa pe întreaga noastră planetă într-un timp foarte scurt, dacă guvernele lumii vor răspunde pozitiv la oferta fundaţiei. Istoria dezvăluirii acestor tehnologii este însă ceva mai veche. Fundaţia Keshe a propus lumii prima dată, pe 21 aprilie 2012, revelarea planurilor şi dispozitivelor tehnologice pe care ea le-a proiectat şi dezvoltat, făcând demersurile necesare pentru invitarea tuturor statelor la conferinţa dedicată acelui eveniment internaţional. Nu toate statele au răspuns pozitiv la invitaţia Fundaţiei, iar dintre cele care şi-au confirmat participarea, unele s-au răzgândit brusc cu 48 sau chiar cu 24 de ore înaintea conferinţei, datorită presiunilor mari care s-au făcut asupra liderilor lor de către alte state. Fundaţia nu va divulga numele ţărilor participante, care au acceptat atunci să primească şi să introducă în folosinţă noua tehnologie, şi nici pe acelea ale ţărilor care s-au retras de la conferinţă. Se ştie însă că reprezentanţii NASA s-au retras intempestiv cu 24 de ore înaintea demonstraţiei, iar la două zile după aceea (pe 23 aprilie 2012) Preşedintele SUA, Barack Obama, a semnat un decret prin care America nu recunoaşte tehnologiile neconvenţionale sau cele ce provin din afara Americii.
Fundaţia Keshe a invitat din nou statele lumii la o conferinţă pe aceeaşi temă, care va avea loc pe data de 6 septembrie 2012, iar două săptămâni mai târziu (pe data de 21 septembrie 2012) ea va trimite tuturor ţărilor care vor dori documentaţia necesară pentru a construi dispozitivele bazate pe noua tehnologie. Cu această a doua propunere, Fundaţia Keshe invită direct şi fără echivoc liderii naţiunilor de pe Pământ să desemneze persoanele calificate pentru a lua parte la întâlnirea ce va fi organizată în Belgia, pe 6 septembrie 2012. Astfel, ea va iniţia prima fază de implementare a tehnologiei spaţiale bazată pe sistemele gravitaţionale şi magnetice (Magrav). Mai apoi, ea va trimite simultan tuturor oamenilor de ştiinţă interesaţi documentaţia şi cunoştinţele necesare pentru producţia în serie a acelor aparate. 
 Fundaţia Keshe doreşte să pună la dispoziţia întregii omeniri tehnologia bazată pe energie liberă şi pe propulsie magnetică, fără să solicite niciun profit şi nicio sumă de bani pentru aceasta. Ţelul fundaţiei este de a pune astfel capăt sărăciei şi foametei în lume. Noua tehnologie va face posibil transportul de mărfuri şi de fiinţe umane în orice punct de pe planeta noastră, într-un interval de 5-10 minute; de asemenea, ea va oferi cu uşurinţă posibilitatea călătoriilor galactice şi implicit a contactului cu alte civilizaţii extraterestre, graţie dezvoltării tehnologiei de zbor spaţial. O altă utilizare imediată a tehnologiei va fi în ceea ce priveşte asigurarea unei cantităţi îndestulătoare de apă potabilă foarte pură şi sănătoasă, astfel încât aproape nicio zonă de pe glob nu va mai avea de suferit de pe urma secetelor prelungite şi a lipsei de apă. 
Pentru o transparenţă totală, Fundaţia Keshe va publica numele fiecărei ţări care va primi tehnologia respectivă şi adresa de e-mail care a fost folosită, astfel încât oricine doreşte, va putea urmări răspunsurile şi corespondenţa guvernamentală cu Fundaţia Keshe în această problemă. În felul acesta va putea fi făcută o evaluare a situaţiei internaţionale şi se va putea observa care state doresc cu adevărat progresul omenirii şi care nu doresc ca el să fie realizat. Totuşi, ne aşteptăm ca problema să fie ceva mai complicată decât atât, dată fiind incredibila abilitate satanică a cabalei masonice de corupere şi manipulare a opiniei publice, care împreună cu controlul asupra mass-media ar putea conduce pur şi simplu la ignorarea Fundaţiei Keshe şi a excepţionalei sale oferte către omenire.
Ţelul principal al Fundaţiei Keshe este acela ca nouă tehnologie să fie gratuită pentru orice guvern de pe planetă, în beneficiul fiecărui cetăţean al ei, deoarece fundaţia consideră că tehnologia sistemelor Magrav este proprietatea tuturor oamenilor de pe Pământ. Prin urmare, patentele de invenţie pentru aceste sisteme sunt, într-un fel, bunuri ale fiecărui locuitor al planetei noastre şi ele nu pot fi reclamate de nicio persoană, organizaţie sau naţiune ca fiind proprietatea ei. 
Aceasta poate să însemne în scurt timp prosperitatea tuturor statelor, deoarece fiecare ţară în parte va beneficia integral de veniturile obţinute prin folosirea judicioasă a noii tehnologii, în funcţie de direcţia benefică în care aceasta va fi folosită.

surse
http://www.keshefoundation.org/
http://yogaesoteric.net/content.aspx?lang=RO&item=7187
http://roaim.eu5.org/?a=articles&p=651
http://www.iconicon.it/blog/2012/10/tecnologia-keshe-da-oggi-la-fantascienza-e-realta/

Keshe Interview  2011

 


Black Projects si tehnologia energiei libere

Un film care prezintă sintetic, din felurite puncte de vedere, problema proiectelor neguvernamentale şi operaţiunile secrete ale Guvernului Mondial Ocult. Aspectele de ordin militar sunt îmbinate cu cele despre istoria organizaţiilor ezoterice din secolul trecut şi cu elemente ştiinţifice despre tehnologia energiei libere.
Un accent deosebit este pus asupra tehnologiei prezentate de Fundaţia Keshe, care prin metoda MAGRAV poate să revoluţioneze din temelii concepţia ştiinţifică actuală şi viaţa societăţii umane.



 

duminică, 27 octombrie 2013

Cum să înlăturăm vălul exterior al naturii şi să pătrundem în lumea spirituală.

Ce considerăm noi că este lumea fizică? 


Considerăm lume fizică tot ceea ce putem percepe cu ajutorul simţurilor noastre, vedem cu ochii, auzim cu urechile, pipăim cu mâinile. Lume fizică socotim, de asemenea, tot ce putem cuprinde cu gândirea, în măsura în care gândirea se apleacă asupra percepţiilor exterioare, asupra a ceea ce ne poate spune lumea înconjurătoare. Lume fizică trebuie să considerăm şi tot ceea ce noi înşine, ca oameni, creăm în cadrul acestei existenţe. S-ar putea, fireşte, să admitem cu uşurinţă că tot ceea ce noi creăm în lumea fizică aparţine de drept lumii fizice, dar trebuie să admitem şi faptul că oamenii, acţionând în lumea fizică, atrag spiritualul în această lume. Căci oamenii nu acţionează numai cum le dictează instinctele şi pasiunile, ci şi după principii morale; morala poate pătrunde în faptele şi acţiunile noastre. Fără îndoială, când acţionăm în virtutea unor principii morale, acestea atrag în acţiunile noastre impulsuri spirituale, dar scena pe care acţionăm moral este tot lumea fizică. Şi tot aşa cum în acţiunile noastre morale sunt antrenate impulsuri spirituale, la fel străbat spre noi impulsuri spirituale, prin culori, prin sunete, prin căldură sau frig, prin toate percepţiile noastre senzoriale.
 În spatele lumii în care trăim, se află o lume spirituală.
Spiritualul este, la început, pentru percepţia exterioară, pentru tot ceea ce omul recunoaşte în exterior, ascuns, învăluit. Aceasta este caracteristica spiritualului, ca omul să-l poată recunoaşte numai dacă se străduieşte, măcar într-o mică măsură, să devină altul decât era mai înainte.
Există lumi diferite, omul se compune din diverse mădulare sau corpuri, sau cum dorim să le numim, ci lăsând să acţioneze asupra noastră asemenea adevăruri, chiar dacă nu remarcăm aceasta întotdeauna, sufletul nostru suferă, într-un fel, o modificare, chiar fără să trecem printr-o evoluţie esoterică.
Ceea ce învăţăm în cadrul ştiinţei spiritului face ca sufletul nostru să fie altfel decât înainte.
 Ceea ce ne-a interesat înainte nu ne mai interesează acum, iar ceea ce nu ne-a interesat până acum începe să ne intereseze în mai mare măsură. Nu avem, pur şi simplu, voie să spunem: Numai cel care a trecut printr-o disciplină esoterică va avea o legătură cu lumea spirituală. Esoterismul nu începe cu evoluţia ocultă. În clipa în care ne apropiem de înţelegerea spiritual-ştiinţifică şi simţim ce cuprinde doctrina ştiinţei spiritului, apare deja esotericul, sufletul începe să se transforme, în noi se petrece ceva asemănător cu ce se întâmplă cu o fiinţă care mai înainte nu văzuse decât lumina şi întunericul
şi care, apoi, printr-o modificare organică a ochilor începe să vadă şi culori: lumea ar apărea cu totul altfel pentru o asemenea fiinţă. Este nevoie să remarcăm şi apoi să recunoaştem că lumea începe să ne apară altfel dacă parcurgem câtva timp calea unei autoeducaţii spirituale, într-o comunitate de natură spiritual-ştiinţifică. Această autoeducaţie aparte faţă de lumea spirituală, sau pentru ce se află în spatele lucrurilor fizice, este rodul mişcării spiritual-ştiinţifice în lume, şi acesta este lucrul cel mai important pentru o înţelegere a spiritului. Trebuie să înţelegem că nu putem să ne însuşim o întelegere a spiritualului printr-un sentimentalism comun, sau pentru că spunem fără încetare că vrem să pătrundem sentimentele cu iubire. Aceasta o pot face şi alţii, oameni cumsecade, de altfel, dar care, în felul acesta, nu fac decât să-şi aroge o anumită trufie. Trebuie să ne fie foarte clar că educaţia sentimentelor se face lăsând să acţioneze asupra noastră cunoaşterea faptelor din lumea superioară, căci numai prin această cunoaştere sufletul ni se modelează şi se transformă. Această manieră specială de a educa sufletul pentru a avea atracţie faţă de lumea spirituală caracterizează cel mai bine un adept al ştiinţei
spiritului. O asemenea înţelegere ne trebuie, dacă dorim să discutăm despre lucrurile care vor forma tema acestui ciclu de conferinţe.
 Cine poate arunca o privire ocultă riguroasă – o privire de natură spirituală – dincolo de lucrurile fizice află acolo ceea ce se manifestă în natură ca tonuri, culoare, căldură, frig, ceea ce ne apare ca legi naturale şi totodată ca entităţi care nu se revelează pentru simţurile exterioare şi pentru înţelegerea exterioară, dar se află dincolo de lumea fizică. Apoi se pătrunde tot mai adânc şi se descoperă lumi cu entităţi de o categorie superioară. Dacă vrem să ne însuşim înţelegerea a ceea ce se află dincolo de lumea fizică, senzorială, trebuie, în temeiul sarcinii speciale ce mi s-a trasat aici, să pornim de la cel mai apropiat lucru pe care-l întâlnim dincolo de lumea senzorială în care ne aflăm; să vedem deci ce întâlnim mai întâi când se ridică cel dintâi văl pe care îl interpune percepţia senzorială asupra evenimentelor de natură spirituală.
Lumea care se prezintă unei priviri oculte experimentate, ca fiind cea mai apropiată, surprinde cel mai adesea raţiunea pe care o avem în prezent, inteligenţa existentă astăzi.
Când privirea ocultă scrutează ce se prezintă în natură, în exterior, ca formă, culoare, ca structuri minerale, vegetale sau animale, când privirea ocultă contemplă toate acestea, percepe corpul eteric sau vital al naturii fizice ca pe o pluralitate, ca pe o nesfârşită diversitate. Aceasta este marea deosebire: o entitate unitară în ce priveşte corpul eteric al omului, dar multe şi diferite entităţi în spatele naturii fizice.
Ce înseamnă să simţim natura în mod moral?
Mai întâi, ne îndreptăm privirea în sus, în depărtările spaţiului cosmic, unde ne apare albastrul cerului. Să presupunem că facem aceasta într-o zi în care nici un nor, cât de mic, nici cea mai firavă urmă de nor argintiu nu întinează albastrul cerului. Noi nu apreciem această perspectivă în sens fizic, ca o realitate; ea ne apare mai curând ca o impresie pe care o face asupra noastră albastrul odihnitor al cerului. Să presupunem că putem să ne consacrăm mai mult timp acestei dăruiri-de-sine faţă de albastrul cerului şi că o putem face în aşa fel, încât reuşim să uităm tot ce ne înconjoară. Să presupunem, de asemenea, că am putea să uităm pentru o clipă toate senzaţiile exterioare, toate amintirile, toate grijile pe care viaţa ni le provoacă, toate supărările şi că putem să ne consacrăm cu totul doar impresiei pe care o face cerul albastru asupra noastră.  
Aceasta o poate experimenta orice om, când sufletul său are o pregătire corespunzătoare, ceea ce vă spun acum poate deveni în general o experienţă umană. Să presupunem, de asemenea, că sufletul nu contemplă nimic altceva decât albastrul cerului. Există atunci un moment de mare intensitate, un moment când dispare chiar albastrul cerului, când nu mai percepem culoarea, nimic din ce s-ar putea numi albastru, în orice limbă omenească. În momentul în care albastrul încetează de a mai fi albastru pentru noi şi ne concentrăm asupra propriului suflet, vom simţi o senzaţie cu
totul aparte. Albastrul se stinge şi în faţa noastră apare infinitul, iar în acest infinit se revarsă o dispoziţie cu totul aparte a sufletului, un sentiment deosebit, o sensibilitate pe care nu am mai avut-o, în vidul care se formează acolo unde mai înainte era albastrul. Şi dacă dorim să dăm şi un nume acestei stări, avem pentru aceasta un singur cuvânt: evlavie; sufletul se simte plin de evlavie faţă de această nemărginire, se dăruieşte cu evlavie. Toate simţămintele religioase din evoluţia omenirii au, de fapt, o nuanţă care include ceea ce numim acum, aici, evlavie. Impresia pe care ne-o provoacă bolta albastră a cerului a devenit devoţiune evlavioasă, simţire religioasă, morală. Albastrul a determinat un sentiment moral care cuprinde sufletul nostru: dispărând, albastrul reînvie în sufletul nostru ca simţire morală faţă de lumea exterioară.
Să privim natura când arborii înmuguresc şi pajiştile sunt năpădite de verdeaţă,
să ne concentrăm asupra a ceea ce este verde, acel verde care acoperă pământul în multiple feluri şi nuanţe, acel verde care ne întâmpină de sus, din copaci, şi să procedăm din nou în aşa fel, încât să uităm tot ce poate acţiona asupra sufletului ca impresie exterioară; pur şi simplu, să ne contopim cu tot ce se prezintă în faţa noastră ca verde. Dacă reuşim aceasta, putem să ajungem la starea în care verdele se transformă pentru noi în esenţa verdelui, aşa cum mai înainte albastrul s-a transformat în esenţa albastrului. Noi nu putem, deci, să mai spunem că o culoare apare în faţa privirii noastre, pentru motivul că, de fapt, sufletul percepe acum culoarea în alt fel; trebuie să remarc că eu spun lucruri pe care le poate experimenta în sinea lui oricine are o pregătire corespunzătoare. Sufletul simte: Acuma înţeleg ceea ce trăiesc atunci când îmi reprezint ceva, când gândesc sau creez, când se
deschide în mine o idee, un gând sau când o reprezentare răsună în mine! Toate acestea le înţeleg abia acum, abia acum învăţ ce înseamnă germinarea verdelui peste tot, în jurul meu. Încep să realizez cum partea cea mai intimă a sufletului meu se reflectă în natura exterioară, atunci când aceasta a dispărut ca expresie exterioară şi a rămas în mine doar ca impresie morală. Verdele plantelor îmi spune ce ar trebui să simt în mine însumi când sufletul este binecuvântat să gândească gândurile, să nutrească reprezentările.
Din nou o impresie din natura exterioară se transformă într-un sentiment moral.
Să privim o câmpie acoperită cu albul zăpezii, în acelaşi mod în care am contemplat albastrul cerului şi verdele păşunilor care au provocat în noi un sentiment moral. Sentimentul moral poate apărea în sensul a tot ceea ce noi numim manifestări sau fenomene ale materiei în lume. Şi numai după ce, privind albul câmpiilor înzăpezite, uităm tot ce este de prisos simţim albul şi, lăsându-l să dispară, căpătăm înţelegere pentru tot ce cuprinde lumea ca materie. Atunci simţim materia ca fiind ceva viu în lume.
În felul acesta putem transforma toate impresiile exterioare, atât pe cele vizuale, cât şi pe cele auditive, în simţăminte morale.
Să presupunem că auzim un sunet şi apoi ascultăm octava acestuia. Dacă faţă de acest dublu sunet ne acordăm sufletul în aşa fel, încât el uită orice altceva, îndepărtează din sine tot ce a fost mai înainte şi apoi, dăruit cu totul acestui simtământ, reuşeşte să nu le mai audă, şi nu le mai dă nici o atenţie, ne dăm seama că în sufletul nostru şi-a făcut apariţia un simţământ moral. Simţim că apoi apare o înţelegere spirituală pentru ceea ce trăim în clipa aceea, când îşi face apariţia în noi o dorinţă care vrea să ne conducă spre altceva şi atunci raţiunea noastră acţionează asupra acestei dorinţe. Armonizarea între dorinţă şi raţiune, între gând şi faptă, aşa cum se manifestă ele în om, sufletul o percepe ca pe un sunet împreună cu octava sa.
Astfel acţionează asupra noastră cele mai diverse impresii senzoriale.
În felul acesta, ceea ce există în natură, în jurul nostru, percepem prin simţurile noastre, lăsându-le totodată să dispară, astfel că acest înveliş senzorial este îndepărtat; apar atunci, peste tot, simţăminte morale de simpatie şi antipatie. Şi dacă ne deprindem, în acest fel, să dăm la o parte tot ce vedem cu ochii, tot ce aud urechile noastre, tot ce atingem şi pipăim cu mâinile, ceea ce inteligenţa bazată pe creier înţelege şi ne obişnuim să stăm totuşi faţă în faţă cu lumea, atunci în noi acţionează ceva mai profund decât forţa vizuală a ochilor, decât forţa auditivă a urechilor, decât forţa raţională a gândirii şi ne aflăm faţă în faţă cu o fiinţă mai profundă a lumii exterioare. Atunci acţionează asupra noastră depărtările fără sfârşit. Atunci acţionează asupra noastră corpul vegetal, în aşa fel încât simţim că noi înşine înflorim spiritual în interiorul nostru. Atunci învelişul alb al zăpezii acţionează în aşa fel, încât dobândim înţelegere pentru ce este de fapt materia, pentru tot ce este substanţă în lume.
Lumea capătă o dimensiune mai profundă în noi decât o avea mai înainte.
Acum vălul exterior al naturii este dat la o parte şi noi pătrundem într-o lume care se află în spatele acestui văl.

Aşa cum, privind dincolo de corpul fizic al omului, ajungem la corpul său eteric sau vital, la fel, ajungem pe această cale într-un ţinut unde ni se dezvăluie, încetul cu încetul, o diversitate de entităţi, entităţi care există şi deţin puterea în spatele regnului mineral, în spatele regnului vegetal şi al celui animal. Lumea eterică apare în faţa noastră încetul cu încetul, diferenţiată în toate amănuntele sale.
Ceea ce apare omului în felul acesta se numeşte în ştiinţa ocultă lumea elementară, iar entităţile spirituale la care se ajunge când s-a parcurs drumul despre care am vorbit sunt spiritele elementare, ascunse în spatele oricărei realităţi fizico-sensibile.

sursa
http://www.spiritualrs.net/Conferinte/GAFiinteNatura/FiinteNatura_CF01.html

sâmbătă, 26 octombrie 2013

Cartea despre Dumnezeu si despre ingeri - Cartea lui Enoh

Şi a plăcut Enoh lui Dumnezeu
şi apoi nu s-a mai văzut,
pentru că l-a mutat Dumnezeu.
Geneză 5:24

În literatura angelologică, cu toate că există o mulţime de cărţi, două opere se detaşează prin forţa divină pe care o emană: Dialoguri cu Îngerul de Gita Mallasz şi Cartea lui Enoh. Ambele scrieri sunt „periculoase” şi bulversante pentru cei dogmatici, care pretind că sunt preocupaţi de spiritualitate. Pentru că ambele arată clar că se poate dialoga direct cu Dumnezeu şi cu Îngerii, fără vreun intermediar, fie el preot sau rabin. Din acest motiv, cele două cărţi sunt în mod deliberat „uitate” sau cenzurate, căci autorităţile religioase nu agreează textele care oferă o mare libertate celor care le citesc.

Unul dintre cele mai enigmatice manuscrise descoperite la Marea Moartă este Cartea lui Enoh, text considerat apocrif de către autorităţile bisericeşti. În urma unor îndelungate controverse, cercetătorii au ajuns la concluzia că aceasta a fost „cartea de căpătâi” a lui Iisus şi că El o ştia pe de rost, ceea ce explică numărul mare de pasaje din Cartea lui Enoh citate în Evanghelii.

Teologii experţi în Sfânta Scriptură au afirmat timp de sute de ani, în decursul secolelor al XIX-lea şi al XX-lea, că textele lui Enoh au fost scrise cu cel puţin 100 de ani şi cu cel mult 300 de ani după moartea lui Iisus. A existat o întreagă dispută asupra subiectului anteriorităţii Cărţii lui Enoh faţă de Evanghelii.
Însă descoperirea manuscriselor din cea de-a patra cavernă de la Qumran a permis stabilirea în mod ştiinţific a faptului că textele lui Enoh disponibile la ora actuală sunt anterioare cu cel puţin 200 de ani naşterii lui Iisus.

Una din implicaţiile majore ale acestei descoperiri este faptul că astfel se dovedeşte că Iisus era un foarte bun cunoscător al Cărţii lui Enoh, că aceasta era de fapt cartea Lui preferată, dacă ţinem cont de numărul frazelor „enohiene” care se regăsesc în rostirile Sale, aşa cum sunt ele relatate în Evanghelii. Mai mult, scrierile lui Enoh propulsează cititorul într-o nouă şi fascinantă dimensiune, cea a lumilor astrale. Ele conţin toate revelaţiile pe care ni le-au adus cercetările realizate în ultimii douăzeci de ani de către dr. Raymond Moody, dr. Elisabeth Kübler-Ross şi dr. Melvin Morse asupra fenomenului EGVM – experienţe la graniţele dintre viaţă şi moarte. De asemenea, revelaţiile cuprinse în Cartea lui Enoh sunt întru totul la unison, până în cele mai mici detalii, cu descoperirile lui Robert Monroe referitoare la experienţele extracorporale (ieşirile din corpul fizic în decursul dedublării astrale) – de pildă, fenomenul retrăririi in extenso a vieţii de până în acel moment (faptul de a-ţi revedea întreaga viaţa „defilând” prin faţa ochilor).

Cartea lui Enoh, lucrare apocrifă, reprezintă totodată una dintre cele mai vechi şi mai importante surse ale tradiţiei creştine în ceea ce priveşte descrierea îngerilor. Excepţional de moderne, cu implicaţii deosebit de importante datorită vechimii lor, dialogurile lui Enoh cu Dumnezeu şi cu Îngerii (Uriel, Gabriel, Mihail şi Rafael) reprezintă un document de importanţă capitală, care merită să fie citit de cât mai mulţi oameni.
Cartea lui Enoh era şi un text sacru evreiesc, înainte ca reformatorul evreu Simon Ben Jochai să o condamne vehement, în anul 70 d.C., împreună cu toţi cei care ar îndrăzni s-o citească. Motivul acestei mânii era acela că Alesul despre care vorbeşte Enoh semăna foarte mult cu Fiul Omului, cu Mesia despre care începea să se vorbească. Apoi, povestea Îngerilor care nu ezitau să flirteze cu fiicele oamenilor îl indignase profund. În antiteză, Iuda Tadeu, fratele lui Iisus, citează în mod deschis din Cartea lui Enoh în epistola sa redactată în anul 61, deci la aproximativ 30 de ani după moartea lui Iisus. Este un fapt logic, de vreme ce creştinii preţuiau foarte mult această scriere, care era inclusă în canonul biblic al acelor vremuri. Astfel, timp de aproape 300 de ani după Iisus, Cartea lui Enoh a fost neobosit copiată şi recopiată, ca toate celelalte pergamente cu scripturi sfinte. De-abia în anul 325, atunci când un prim conciliu ecumenic hotărăşte să compună Biblia şi să aleagă textele care vor deveni „publice” sau „ascunse” publicului, Cartea lui Enoh şi Cartea lui Tobias vor fi clasificate în categoria cărţilor cu conţinut secret. Cu toate acestea, Cartea lui Enoh îşi continuă cariera literară până când un exeget decide să întocmească un catalog critic al tuturor textelor „apocrife”. Italianul Filastrius din Brescia, indignat şi el de aceşti Îngeri ştrengari, o condamnă în catalogul său „raţional” de texte eretice „Liber de Haeresibus”. Un alt motiv al lui Filastrius pentru a-şi justifica verdictul l-a constituit prezenţa cu totul de neînţeles a frazelor rostite de Iisus, „copiate” în Cartea lui Enoh. După el, aceasta dovedea un singur lucru: redactarea ei era în mod obligatoriu ulterioară celor patru evanghelii ale lui Matei, Marcu, Luca şi Ioan.
  În 1773 exploratorul scoţian James Bruce a găsit, într-o veche mănăstire din Abisinia (Etiopia), câteva copii intacte ale Cărţii lui Enoh. Acei călugări din deşert reproduceau cu fidelitate Cartea, din generaţie în generaţie, de îndată ce copiile lor se alterau, pur şi simplu pentru că în cadrul Bisericii Etiopiene Cartea lui Enoh era în continuare considerată o carte sfântă, care făcea parte din scripturile lor canonice. Bruce a adus cu el trei exemplare, unul pentru Universitatea din Oxford, unul pentru el însuşi şi încă unul pe care l-a oferit regelui Ludovic al XV-lea al Franţei.
În 1832, un cercetător găseşte, aparent întâmplător, în Biblioteca Vaticanului câteva fragmente dintr-o versiune în limba greacă.
În 1880, profesorul rus Popov găseşte o versiune moldovenească, incompletă, datând din secolul al XVII-lea
Ea va fi urmată, 6 ani mai târziu, de o alta găsită în Iugoslavia, mult mai importantă: profesorul Sokolov descoperă şi el, tot „din întâmplare”, în arhiva Bibliotecii Naţionale din Belgrad, o Carte a lui Enoh acoperită de praf. După o examinare lingvistică, manuscrisul îşi dezvăluie tainele: fusese scris într-un amestec de bulgară veche şi de sârbă medievală din secolul al XV-lea, numită şi „slavonă”, o limbă arhaică. Această versiune de la Belgrad va deveni Cartea secretelor lui Enoh, Cartea lui Enoh slavonă, sau Enoh 2.
Dar marea noutate consta în text: acesta era complet diferit de versiunea etiopiană (sau Enoh 1), fiind însă complementară acesteia.
Un an mai târziu, în 1887, săpăturile arheologice franceze realizate în situl egiptean de la Akhmin au dus la descoperirea unei copii a Cărţii lui Enoh în versiune greacă.
Fantastica descoperire a manuscriselor de la Qumran, din 1952, aveau să dovedească anterioritatea absolută a Cărţii lui Enoh faţă de toate celelalte texte creştine.
La întrebarea „Cum se explică faptul că extrase din Cartea lui Enoh se regăsesc în Noul Testament?”, Joszef Milik, un renumit specialist în manuscrisele de la Marea Moartă, a răspuns: „Nu ştiu. Sfântul Iuda îl citează până în cele mai mici amănunte, ceea ce demonstrează clar că în acele vremuri Cartea lui Enoh era considerată un text de referinţă”.
În noiembrie 1991, Profesorii James Robinson şi Robert Einsmann de la California State University din Long Beach au ţinut o conferinţă de presă la New York pentru a prezenta un nou manuscris de la Qumran, total necunoscut publicului. Prezentând peste 200 de fotografii ale unor fragmente din manuscris, cei doi experţi au comentat în faţa reprezentanţilor mass-media rezultatele muncii lor de asamblare şi de traducere a textului. Efectul senzaţional al acestei conferinţe a relansat imediat scandalul manuscriselor de la Marea Moartă, ţinute secrete, în cea mai mare parte a lor, de către Vatican.
„Cortina de fier” a căzut, îndeosebi după ce Huntington Library din San Marino, California, a decis să facă publice fotografiile acestor manuscrise. 
Concluzia care se impune de la sine este una singură: Cartea lui Enoh era într-adevăr cartea favorită a lui Iisus. De fapt, în Cartea lui Enoh regăsim prezenţa cristică într-un mod tainic, ca şi cum această scriere nu fusese decât o imensă repetiţie, un avertisment extraordinar dincolo de timp şi de spaţiu, adresat tuturor celor care îşi dau pur şi simplu osteneala de a deschide cărţile.
În ceea ce-l priveşte pe Enoh, tradiţia spirituală afirmă că a fost un mare iniţiat care a trebuit să realizeze legătura între cer şi pământ. El şi-a asumat sarcina dificilă a învăţării şi ghidării oamenilor, aplanând conflicte şi îndemnând mereu la bine şi la progres. El era numit „Pacificatorul”, fiind o fiinţă umană foarte evoluată spiritual. Acesta a fost probabil motivul pentru care Enoh „a fost luat în ceruri”, unde a primit iniţieri şi revelaţii secrete.
La revenirea sa, după cum afirmă tradiţia spirituală, „Enoh a rămas ascuns şi nici o fiinţă umană nu ştia unde anume el trăia, ce făcea şi care erau intenţiile sale”. 

"1.Iata cuvintele lui Enoh prin care el binecuvinteaza pe cei alesi si cei drepti care vor trai timpuri de mahnire profunda, cand vor fi respinse toate rautatile si toate nelegiuirile. Enoh, om drept care a mers in fata Domnului, cand ochii lui au fost deschisi si cand el a contemplat o viziune sfanta in Ceruri si a spus: "
Iata ce mi-au prezentat ingerii".
2. acesti ingeri mi-au dezvaluit toate lucrurile si mi-au dat minte sa inteleg ce am vazut, cele ce nu vor
avea loc in aceasta generatie ci intr-o generatie urmatoare, pentru binele celor alesi.
3. aceasta pentru ca eu am putut vorbi si discuta cu cel care va parasi intr-o zi locuinta sa celesta, Sfantul si Atotputernicul, Domnul acestei lumi.
4. Cel care va cobora o zi pe varful muntelui Sinai, aparand in tabernacolul sau si manifestandu-se cu
toata forta puterii Sale divine.
5. Toti cei prezenti vor fi ingroziti de spaima.

6. La fel pe tot pamantul vor fi cuprinsi de teama si groaza. Muntii se vor prabusi, colinele se vor
scufunda, ele se vor topi in fata Sa, ca ceara in fata flacarii. Pamantul va fi acopirit cu apa si vor pieri toti cei ce-l locuiesc, asadar toate fiintele vor fi judecate, toate chiar si dreptii.
7. Dar cei drepti vor obtine linistea; El ii va feri pe cei alesi si le acorda iertarea Sa.
8. Atunci ei vor deveni propietatea lui Dumnezeu; ei vor fi coplesiti de fericire si binecuvantare; splendorile Divinitatii ii vor lumina."


Mare forfotă în cer
"11 Un alt Înger, care mă însoţea, mi-a dezvăluit alte taine. El mi-a arătat începutul şi sfârşitul lucrurilor.
12 Am văzut astfel ceea ce se află sub Pământ, în fundul hăului şi în străfundul cerurilor, hambarele în care sunt rânduite vânturile, puterea lor calculată şi drămuită. Intensitatea luminii Lunii este supusă unor reguli. Cât despre stele, ele sunt organizate în constelaţii care poartă fiecare câte un nume.

13 Tunetul nu bubuie la întâmplare, nici trăznetul şi nici fulgerele care brăzdează cerul.
14 Căci tunetul face pauze când bubuie. El şi cu fulgerele sunt de nedespărţit şi complet supuse lui Dumnezeu.
15 Când fulgerul străluceşte, tunetul dă glas, dar Duhul îl potoleşte de îndată. Fenomenul este înscris în timp şi măsurat de o clepsidră; fiecare din ele este înfrânat de Duhul.
16 Duhul mării, masculin, este voinic şi o atrage cu puterea lui, silind-o să se retragă; astfel, ea este alungată şi risipită pe toţi munţii Pământului.
17 Duhul îngheţului este propriul său Înger, pe când duhul grindinei este un Înger al lui Dumnezeu.
18 Duhul zăpezii o lasă să cadă cu propria-i putere; este un duh deosebit, iar ceea ce
urcă din ea este o brumă numită "prospeţime".
19 Duhul ceţii nu se află în aceste hambare: el are unul numai al lui căci drumul său e glorios, atât în lumină cât şi în întuneric, atât iarna cât şi vara.
20 Duhul rouăi sălăşluieşte la hotarele cerului şi locuinţa sa este vecină cu hambarele ploii; ea cade atât vara cât şi iarna; norul ei şi cel al ceţii sunt întovărăşite.
21 Când duhul ploii se mişcă în afara hambarului său, vin Îngerii, deschid hambarul şi o scot afară; apoi, când se răspândeşte pe întregul Pământ, ea se uneşte cu apa care este deja pe el.
22 Într-adevăr, apele le sunt hărăzite locuitorilor Pământului, căci ele constituie o hrană trimisă de Dumnezeu. De aceea, ploaia este supusă controlului Îngerilor.
23 Am văzut toate acestea pe drumul care duce spre locuinţa celor drepţi."


Mântuirea nu poate fi obţinută cu aur 
"1 După toate aceste viziuni a ceea ce este ascuns am înţeles şi tainele viitoare ce se află în
ceruri,
2 căci am văzut munţi de fier, de cupru, de argint, încă unul de aur, unul de cositor şi altul de plumb.
3 L-am rugat atunci pe Îngerul care mă însoţea să-mi explice, ceea ce el a făcut de îndată:
4 „Tot ceea ce ai văzut va sluji puterea trimisului lui Dumnezeu, pentru ca El să fie puternic pe Pământ”.
5 Apoi, acest Înger al păcii a luat din nou cuvântul şi mi-a spus: „Aşteaptă încă puţin şi toate tainele Duhului îţi vor fi dezvăluite.
6 Aceşti munţi vor fi înaintea Alesului ca ceara în faţa focului şi ca apa care cade pe ei. Ei se vor înmuia şi vor aluneca până la picioarele Lui.
7 Mântuirea nu se va obţine nici cu aur, nici cu argint şi nu va fi nici o scăpare.
8 Fierul nu va mai fi disponibil pentru a face războaie şi nimeni nu se va mai putea pune la adăpost. Bronzul nu va mai fi de folos, la fel şi cositorul care-şi va pierde toată valoarea. Cât despre plumb, el va fi uitat.
9 Toate aceste metale vor dispărea de pe suprafaţa Pământului atunci când Alesul va apărea în faţa Duhului Sfânt.”






sursa
http://angelinspir.ro/enoh/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Cartea_lui_Enoh
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Mulțumesc, draga mea Românie!

Mulțumesc, draga mea Românie!

Tehnologia energiei libere - MAGRAV

Logo Design by FlamingText.com
Logo Design by FlamingText.com