Considerată cea mai mare vindecătoare a Evului Mediu, Hildegard von Bingen a îmbrăcat hainele călugăreşti ca să fie mai aproape de Dumnezeu şi şi-a folosit harul tămăduitor pentru îngrijirea celor sărmani. Leacurile ei aduc şi acum alinare celor greu încercaţi.
Hildegard von Bingen s-a născut în anul 1098, în Gemania. Era al zecelea copil al unei familii din mica nobilime renană.
Încă de la o vârstă fragedă, copila prevedea lucruri care aveau să se întâmple şi era foarte tulburată de aceste viziuni.
Părinţii şi-au dat seama de darul fetiţei şi au încredinţat-o unei mănăstiri din apropiere.
Acolo, Hildegard a învăţat să citească, să cânte să compună psalmi şi să cunoască proprietăţile terapeutice ale plantelor.
« Ceea ce scriu, văd şi aud prin viziunea cerească (visio) şi nu folosesc alte cuvinte decât cele auzite »
ne spune Hildegard care, cu ajutorul secretarului ei a scris în total patru carţi cu conţinut uimitor după viziunile şi cuvintele primite de la Dumnezeu.
Vindecări miraculoase
Când a împlinit 15 ani, Hildegard von Bingen a primit vălul călugăriei. Dar, pe lângă activităţile religioase şi intelectuale, tânăra era preocupată să-i ajute pe cei suferinzi.
Notorietatea ei depăşise graniţele ţării şi sute de pelerini veneau să-i ceară ajutorul.
Bertha, o femeie care nu mai putea mânca din cauza unei tumori la gât, s-a vindecat miraculos, după ce Hildegard i-a făcut semnul crucii pe umflătură.
De asemenea, tânăra călugăriţă i-a redat vederea unui copil şi a ajutat o femeie să meargă.
Pentru a-i ajuta pe bolnavi, Hildegard nu se folosea doar de puterile ei supranaturale, ci şi de rugăciune, tratamente cu plante şi cu minerale, şi-i sfătuia pe credincioşi să mănânce şi să trăiască sănătos.
În ziua de 17 septembrie 1179, după o viaţă dedicată în întregime slujirii lui Dumnezeu şi celor care i-au cerut ajutorul, călugăriţa îşi dă ultima suflare chiar în ziua prezisă de ea.
Maicile care au înconjurat-o au fost martorele unui nou miracol: din senin, cerul a fost luminat de două curcubee.
Manuscrisele cu leacurile şi tratamentele călugăriţei Hildegard von Bingen au fost trimise şi păstrate la Vatican, dar copii după ele au fost găsite într-o bibliotecă din Copenhaga şi publicul larg a avut acces la ele.
După aproape un mileniu, aceste remedii simple au fost puse în practică de doctorul german Gottfried Hertzka, care a început să le aplice cu succes pacienţilor lui.
Leacurile propuse de Hildegard au fost duse astfel mai departe şi se bucură de un real succes în medicina naturistă.
Regulile de aur ale sănătăţii
Programul de sănătate propus de Hildegard conţine şase reguli de aur. Prima dintre ele spune că fiecare om trebuie să mănânce sănătos.
În al doilea rând, să beneficieze de calităţile terapeutice ale plantelor medicinale.
La acestea se mai adaugă un somn odihnitor şi cât mai multă mişcare, un raport echilibrat între muncă şi odihnă, curăţarea corpului de toxine prin post şi prin aplicarea de ventuze şi de lipitori terapeutice.
Nu în ultimul rând, bolile au o rădăcină fizică şi una de natură spirituală. Tocmai de aceea, la recomandarea ultimă, este foarte importantă relaţia fiecăruia cu Dumnezeu şi practicarea rugăciunii.
Remedii folosite de Hildegard von Bingen
Comprese cu frunze uscate sau proaspete, aplicate pe piele, cu o pânză deasupra.
Plante fierte în apă, vin sau lapte.
Pietre preţioase purtate pe corp.
Cenuşă de frunze, flori, tulpină, scoarţă sau rădăcină, amestecată cu apă sau vin, folosită ca tinctură.
Leac pentru răni
Conform scrierilor lui Hildegard von Bingen, rănile se spală cu vin alb. Apoi se opăreşte coada-şoricelului, se presează şi se înveleşte într-o pânză de in.
Se aşază pe rană, dupa ce a fost acoperită cu un pansament. Se repetă, până când rana se vindecă.
După ce se formează cicatrice, pansamentul se aruncă şi se aplică planta direct pe piele.
Programul de sănătate descris de Hildegard se
poate reduce la « 6 reguli de aur pentru viaţă”.
- Selecţia corectă a mâncării şi băuturii. “Hrana voastra să va fie şi leacul vostru”.
- Folosirea forţelor de vindecare din natură. “În toată creaţia, în copaci, plante, animale, păsări şi peşti, şi chiar în pietrele preţioase sunt ascunse forţe subtile cu putere de vindecare, pe care omul nu le poate cunoaşte fără că ele să îi fie revelate de Dumnezeu”
- Ritmul potrivit în privinţa somnului şi al mişcării: “Căci atunci când omul doarme, măduva lui se odihneşte şi se întăresc oasele, sângele, se crează muschi noi, se unesc membrele şi se înmulţeşte mintea (raţiunea) şi cunoaşterea”.
- Un raport echilibrat între lucru şi odihna (“ora et labora”). Raportul adecvat între lucru şi meditare ajută la recâştigarea pierderea puterii pierdută datorită stresului.
- Curăţirea corpului de otrăvuri şi toxine. “atunci când lichidurile din corp îşi păstrează echilibrul, omul este sănătos. De îndată ce raportul dîntre ele se schimba, omul se înbolnăveste”.
- Curăţirea corpului se poate face prin post, prin aplicarea de ventuze şi de lipitori terapeutice, prin lăsătul de sange din vena în mod terapetic, cu ajutorul la leacuri care curăţă trupul de toxine.
Folosirea forţelor sufletesti.
După Hildegard (ca şi după Jakob Lorber sau după Biblie) postul
ajută la curăţirea sufletului. Sufletul astfel
întărit curăţă după aceea trupul şi îi redă
omului sănătatea
“Sufletul este pentru corp, ceea ce sucul
vieţii din măduva copacului este pentru un copac şi puterea
sufletului îşi crează forma precum copacul îşi crează forma lui.”
Medicina Hildegard, o dovada
concretă a existentei unui Dumnezeu bun şi
milostiv, se răspândeşte cu o viteza mare în lume, dupa ce a ea fost
oprimată şi ascunsă timp de aproape 1000 de ani - chiar de cei
care susţin că stau pe “scaunul lui Dumnezeu” pe pământ – de
biserica.
Hildegard von Bingen a trait între 1098 şi 1179 şi a crescut
până la vârsta de 8 ani în mănăstirea benedictină din
Disibodenberg unde la vârsta de 43 de ani a primit prima viziune de la
Domnul. Această viziune, pe care ea o descrie ca un film
luminos, este punctul de pornire al primei cărti cu numele latin de
„Scivias”. “Scrie tot ceea ce vezi şi fă cunoscute minunile lui Dumnezeu” i
s-a spus ei. După a doua viziune Hildegard a clădit
pe muntele Rupertsberg propria mănăstire pe care a şi condus-o.
Deşi nu ştia nici să scrie nici să citească, ea
a reuşit să publice prin ajutorul secretarilor ei, mai multe
cărti în latină care i-au adus un renume foarte mare în cercurile
ştiintifice şi politice din acea vreme.
Documentary: "Hildegard of Bingen: Authorship and Stylometry" [HD] from Mike Kestemont on Vimeo.
surse
http://www.clickpentrufemei.ro/Hildegard-von-bingen-tamaduitoarea-celor-bolnavi_0_6446.html
http://www.leacuri.net/index-Dateien/hildegard.htm
http://www.leacuri.net/html/hildegard/medicina_hildegard.htm
http://www.hildegard.org/