Singura hrană spirituală este cunoaşterea.

Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!

Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:

FRÃŢIA INIMII.

vineri, 27 iunie 2014

Ai fost indragostit vreodata? - Daca te intrebi daca ai iubit vreodata, inseamna ca nu ai iubit.

Ai fost indragostit vreodata?
Imi raspunde ca nu stie. Deci nu a fost. Pentru ca daca ar fi fost, ar fi stiut, dincolo de orice dubiu, ca este indragostit.
Pentru ca betia e atat de lucida, foamea atat de viscerala incat certitudinea se insinueaza in fiecare celula si neuron, fara nici o urma de indoiala. Pentru ca senzatia este atat de clara de trezire, de perceptie dureros de intensa a orice, a totului, de exacerbare a realitatii, de claritate mentala, incat decizia vine de la sine: sunt indragostit.
Cu alte cuvinte, sunt intoxicat, sunt drogat, sunt lucid si prost in acelasi timp, devin liric si atat de destept, ma simt distribuitor unic pe Terra a intelepciunii divine, nu ma mai simt om, ci altceva, oficiez in fiecare zi liturghia iubirii oricarui muritor dornic sa ma sculte. Si totul pare atat de real, de organic, de indubitabil. Love and other drugs.
Dar nu oricine poate iubi. Exista unii pentru care dragostea este o inventie, un mit social necesar pentru mentinerea coeziunii tribale si supravietuirii genetice. Acestia sunt un soi de atei ai iubirii.
Ma refer la doua caste:
oamenii care iubesc si oamenii care nu iubesc.
Oameni nelinistiti in cautare de sens si oameni resemnati, anesteziati. La fel cum exista atei si agnostici, la fel exista si oameni care nu iubesc si oameni care iubesc. Acesti atei ai iubirii nu cred ca dragostea exista, la fel ca si cei care nu cred ca Dumnezeu exista.
Asa cum dumnezeu este vazut ca o proiectie si o eroare mentala necesara oamenilor slabi, care au nevoie de un absolut care sa le sacralizeze existenta atat de efemera si dizgratioasa, la fel si dragostea este vazuta de unii drept dumnezeul de pe pamant. Exista, dar nu pentru ei.
they Ateii iubirii. Daca eu nu simt, nu exista
Acesti atei ai iubirii vad lumea ca fiind o interactiune de biologic cu consecinte hormonale, o proiectie a instinctului de supravietuire care vrea sa nege mortalitatea prin aruncarea intr-o hipnoza colectiva intr-un sentiment care te face sa te simti nemuritor, in deraderea mortii. Adica dragostea.
Pentru acesti oameni, notiunea de a iubi este o idee abstracta care defineste drogul unor oameni slabi, incapabili de a suporta prozaicul existentei: cum ca totul este despre putere, ierarhie, dominare, instinct sexual si de supravietuire.
Confunda relatia cu dragostea.
Acesti oameni vor privi cu invidie si cu cinism pe cei ce in nebunia lor, se indumnezeisc prin dragoste si traiesc astfel o supradoza de drog existential: divinitate prin dragostea fata de un alt om.
Ei nu vor spune niciodata “te iubesc” desi stiu prea bine ca acesta este drogul dupa care umbli. Asa cum un vanzator de droguri stie ca atunci cand vii la el esti disperat dupa o doza si ca ai face orice sa o ai, acesti traficanti de droguri emotionale stiu de ce te afli acolo, sa iei o doza din drogul natural: dragostea. Si te vor amagi, pentru ca speranta, desi virtute de sclav cum ii spunea Tutea, este cea care te face sa mergi inainte, cautand esente, in ciuda fake-urilor umane made in China.
Ei nu vor crede niciodata in acea formula alchimica a iubirii, dar te vor manipula cu exact ingredientele pe care stiu ca tu le cauti. Inerent, vor obosi sa joace teatru. Acela e momentul cand ii vezi adevarata credinta. Cand, cuprins oarecum de dispret propriu, abdica sa mai joace rolul celui care iubeste.
Ateii iubirii sufera de o forma de autism relational:
 nu vor realiza gradul de indragostire a celuilalt, pentru ca el insusi nu are repere comportamentele proprii pentru a putea empatiza cu celalalt. Daca el nu a trait niciodata cest sentiment, cum poate sa simta simtirea celuilalt? El nu are conceptul, nu este zidita trairea acelui sentiment  pe nici un perete al inimii sale. Ei insisi sunt ziditi in propria necredinta, in frica de vulnerabilitate.
Poate ca nu stie sa fie fericit, poate e o dependenta de drama, poate nu a avut in jurul sau modelele inspiratoare. Sau poate, pur si simplu, nu a citit aceleasi poezii si aceleasi nuvele de dragoste care ti-au creat tie miturile despre dragoste.

Daca te intrebi daca ai iubit vreodata, inseamna ca nu ai iubit. De frica, de nepotrivire, de orgoliu.

Ce inseamna sa iubesti? 
Inseamna sa infloresti un zambet numai cand te gandesti la celalalt. Inseamna sa fii cel mai intelept si cel mai avar om deopotriva. Stupid, dar genial.
Inseamna sa iti umpli privirile de incantare si admiratie atunci cand il vezi. Numai sa ai ce sa privesti.
Ce inseamna sa iubesti?
 Inseamna sa ierti prosteste de multe ori, stiind ca totusi tu ai dreptate.  Inseamna sa nu il abandonezi pe celalalt din mintea ta fara a simti ca faci blasfemia suprema impotriva propriului Eu. Pentru ca gandindu-te la el, tu existi. Stupid, dar genial.
Inseamna sa il lasi cu adevarat pe celalalt liber, chiar daca asta inseamna sa plece de langa tine. Inseamna a renunta demn a  nu te cobori in zone tenebroase atunci cand contextele si oamenii va vor desparte. Nu control, nu manipulare. Stupid, dar genial.
Ce inseamna sa iubesti? 
 Inseamna a muri ca Eu si a te naste ca Noi, fara nici o sfortare, o fireasca alchimizare a orgoliului. Inseamna a urca o treapta a evolutiei, cea a Eu-lui care se revolta impotriva sa, si se autodistruge prin comuniunea cu un alt Eu. Un soi de asasinat existential, demn de (i)logica divina. Stupid, dar genial.
Ce inseamna a iubi? 
 A fi bolnav de intelegere si de sensibilitate, a fi ultimul pres si totusi cel mai maiestuos brad, inseamna a fi terminat si inceput deopotriva, inseamna razvratire si supunere la un loc, inseamna  inlantuire si libertate in acelasi timp. Inseamna contradictii tulburatoare, o forma temporara de nebunie, in care irationalul e atat de adorabil, iar supunerea ratiunii e un spectacol tragicomic.
Inseamna a fi si prost si genial in acelasi timp. Inseamna a trai la o intensitate obositoare, inseamna a intra intr-o hora ametitoare de emotii bulversante care iti restructureaza tot ceea ce stiai despre tine si despre viata. Inseamna a te opri tamp pentru o clipa si a te uita cu mirare la tot ce a fost viata pana atunci: un desert arid, lipsit de sens si de seva.
Inseamna revolutie. Iar asta cere nemultumire, curaj inconstient, si in fazele terminale ale acestei boli divine, cere intelepciune. Pentru ca nebunii care ne-au format viziunea despre dragoste, poetii si prozatorii, au scris despre o lume imaginara, pe care noi am luat-o drept realitate. E o incercare sisifica oarecum de a face irealul sa devina real, dar virusul cautarii e atat de puternic incat tratamentul poate fi doar homeopatic: simptomul insusi iti va aduce vindecare.

E un drog rar dragostea, dar atat de vandut pe piata romantica. Fii atent la fake-uri si nu-ti vinde sufletul unor dealeri de droguri emotionale. Ramai indragostit de mit. Refuzul compromisului iti va aduce comori de autentic mult mai pretioase decat iluzia unei relatii.
Regina Isabela i-a spus lui Columbus: “Pleaca si cauta. Chiar daca pamantul pe care il cauti nu exista, Dumnezeu iti va rasplati cautarea si iti va inventa acel pamant.”

Chiar daca ramane doar cautare, cautarea acelui taram emotional e mai autentica decat un compromis relational.  
No pressure, no diamonds.

sursa
http://www.artdevivre.ro/ateii-iubirii-daca-eu-nu-simt-nu-exista/
 
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Mulțumesc, draga mea Românie!

Mulțumesc, draga mea Românie!

Tehnologia energiei libere - MAGRAV

Logo Design by FlamingText.com
Logo Design by FlamingText.com