Dharma este fundația peste care este construită viața.
Cuvantul „dharma” provine din radacina sanskrita „dham”, care inseamna
„a sustine” , astfel ca se poate spune ca Dharma este ceea ce sustine
comunitatea de practicanti ai buddhismului pentru a nu cadea prada
suferintei. Dharma are multe seminificatii, insa cel mai adesea
intelesul ei este de Adevar, Lege sau Invatatura.
In momentul iluminarii, Buddha a descifrat Adevarul – acest lucru nu
inseamna ca Buddha a creat un Adevar doctrinar pe care l-a considerat
apoi universal, ci faptul ca si-a dat seama de natura lucrurilor asa cum
sunt ele si a putut sa le vada cu claritatea mintii sale, eradicand
ignoranta. Aceasta capacitate de a vedea lucrurile asa cum sunt
reprezinta o importanta calitate a lui Buddha si este la indemana
tuturor.
Odata realizata „trezirea”, Buddha a facut eforturi timp de 45 de ani
pentru a transmite Dharma sau Adevarul catre ceilalti oameni desi, asa
cum spune traditia, a fost tentat sa tina Invatatura numai pentru el.
Prima predica a Dharmei a fost in localitatea Sarnath si a ramas sub
numele de „Prima Intoarcere a Rotii Dharmei sau a Legii".
Canonul sau Invatatura lui Buddha este compilata sub forma sutrelor,
care in sanskrita inseamna „fire”. Acestea priveau Cele Patru Nobile
Adevaruri si Calea de Mijloc, care reprezinta esenta doctrinei lui
Buddha si au ca scop ultim eliberarea de suferintă (dukkha).
Cele Patru Nobile Adevaruri reprezinta patru propozitii care nu au rolul
unei doctrine, ci sunt menite a descrie realitatea in termeni foarte
simpli:
- Dukkha – Adevarul suferintei
- Samudaya – Adevarul cauzei suferintei
- Nirodha – Adevarul iesirii din suferinta
- Magga – Adevarul caii prin care se iese din suferinta
Calea eliberarii de suferinta este chiar Calea de Mijloc, o alternativa
intre abandonul in fata placerilor si ascetismul feroce.
Conform traditiei, Dharma este unul din celei Trei Giuvaeruri ale buddhismului, impreuna cu Buddha si Sangha (comunitatea). Aceste Giuvaeruri sunt cele mai de pret lucruri in care un buddhist isi ia refugiul.
„Dharma adevarata nu se afla in afara noastra, ci trebuie produsa de
minte. Calitati precum intelepciunea, rabdarea, iubirea binevoitoare
etc. sunt necesare si trebuie sa le dezvoltam familiarizandu-ne cu ele
si exersandu-le. Dar pentru ca Dharma sa poata lua fiinta, e necesar mai
intai sa ascultam invataturile predate de Maestri sau cele care se
gasesc in scripturi si sa le retinem.” (Gonsar Rinpoche, Esenta Doctrinei Buddhiste, Herald, 2010)
„Suntem, in prezent, fiinte umane dotate cu toate facultatile necesare
acestor achizitii spirituale (...) Acum, prin urmare, trebuie sa incepem
practicarea Dharmei, si in special a calmului mental si a viziunii
superioare, caci mai tarziu, in viitor, ne va fi greu sa mai intalnim
toate aceste conditii favorabile care cer producerea cauzelor necesare.
Pe de alta parte, nu avem timp de pierdut amanand pe mai tarziu
practicarea Dharmei, deoarece nu avem nici cea mai mica certitudine ca
vom mai ramane mult timp in această viata.” (Geshe Rabten, Comorile Dharmei, Herald, 2003)
„Dharma poate fi practicata de oricine. Poate fi practicata de orice
femeie sau barbat, chiar si de catre un copil (...) Dharma este
universala... este pentru toata lumea. Pentru ca fiecare fiinta umana
este fratele sau sora fiecarei fiinte umane. Cu cat practicam mai mult
Dharma, cu atat devenim mai uniti. Nu conteaza daca suntem nascuti in
India sau in Anglia. Daca practicam Dharma, suntem unul si acelasi. Daca
practicam Dharma, suntem frati si surori.” (Ven. Sangharakshita, Friends of the Western Buddhist Order, Newsletter No. 54, p. 2)
În viața umană Dharma este
înțelegerea acțiunilor potrivite care trebuiesc întreprinse pentru a ne
îndeplini datoria. Ea este fundația corectitudinii și a verticalității
morale și există în mod constant în conștiința fiecărui om. Prin
promovarea percepției conștiente a dharmei din noi înșine putem
dobândi puterea de discriminare a ceea ce este corect de făcut cu
gândurile, sentimentele și acțiunile noastre.
Dharma este o lege naturală care ne ghidează. Oamenii care practică Dharma își
acceptă viața așa cum se așterne în fața lor și își îndeplinesc
sarcinile în mod corespunzător. A fi sincer rolului particular pe care
îl avem la un moment dat și într-un loc dat precum și simplul act de
acceptare și de îndeplinire a datoriei prin utilizarea celor mai bune
metode care ne stau la dispoziție este un fapt care va deveni mai târziu
protecția și salvarea noastră. Atunci când suntem sinceri în a ne urma Dharma vom fi constant ghidați de ritmul legii naturale care ne va sprijini și ne va proteja toate eforturile.
Grația Dharmei lucrează subtil și misterios pe întreaga durată a vieții noastre. PutereaDharmei se revarsă ca o grație asupra tuturor celor care își îndeplinesc sarcinile cu seriozitate.
Este posibil ca efortul personal, voința și dorințele încorporate în om
să fie parte a predestinării. Cu toate acestea destinul nu este capabil
să se desfășoare pe sine prin simpla sa existență. Chiar dacă ne
cunoaștem destinul această cunoaștere este bună numai atâta timp cât
muncim ca să îl aducem la realitate. Prin urmare destinul și efortul
sunt două roți ale aceleași căruțe, sau altfel spus:
Cerul îi ajută pe aceia care se ajută singuri!
http://www.seedsforhappiness.ro/dharma
http://naturadivina.com/2013/09/28/dharma/