- A Trăi Cu Lumină - Jasmuheen

Jasmuheen, autoarea cartilor A TRAI CU LUMINA, IN REZONANTA, HRANA ZEILOR, LEGEA IUBIRII, VINDECARE ARMONIOASA, PROGRAMUL PRANIC, RADIANTA DIVINA si BIOCAMPURI SI EXTAZ, publicate de Editura FOR YOU.
Jasmuheen este autoarea a 33 de carti, publicate in 18 limbi. Este fondatoarea Ambasadei Pacii si a implementat propriile proiecte de Armonizare globala si Universala, Ambasador al pacii in Brazilia, pentru elimina foametei in lume, conferentiar international in domeniul stiintelor interdimensionale, cercetator al hranei cu prana, fondator al Self Empowerment Academy; co-facilitator al Cosmic Internet Academy; editor si regizor de filme, artista, muziciana si Presedinte al Congresului Global – Pyramid Valley Bangalore, India. www.jasmuheen.com
Jasmuheen se hraneste numai cu Lumina (prana) de 15 ani (chiar daca este greu de crezut!).





Informatii despre Ambasada Pacii scop, programe & multe altele. Sunt incluse clipuri video despre programele de Armonizare Personala, Globala si Universala, pentru dezvoltarea atat a nivelurilor de sanatate si fericire, cat si a implinirii personale si a caii de evolutie viitoare a Pamantului.
http://www.youtube.com/view_play_list?p=2152E380CC8AEB46
Jasmuheen - A Trai Cu Lumina

AUTOTROFII – Oameni care trăiesc fără mancare si fără apă

In lume exista peste 3000 de oameni care traiesc fara sa consume hrana solida, multi dintre ei si fara sa consume lichide. Sunt numiti “autotrofi”, o denumire data organismelor capabile sa transforme energia solara in hrana, prin fotosinteza. Numai ca specialistii nu pot explica mecanismul prin care autotrofii umani supravietuiesc.
Un articol publicat in Formula-as.ro.
Indianul Prahlad Jani are 83 de ani, dar nu a mai mancat si nu a mai baut nimic de la varsta de 8 ani, cand, spune el, a fost binecuvantat de Zeita Amba. Jani este numit Mataji – un adept al Zeitei Mama a Tuturor, Amba sau Durga, foarte populara in Gujarat, locul lui natal. Zeita este o aparatoare a razboinicilor, dar cea mai importanta functie a ei este de a aduce si de a mentine fertilitatea terenurilor agricole. Ea aduce ploaia binecuvantata care uda ogoarele, hranind pamantul. De aceea si Mataji Jani este convins ca pe el il hraneste Amba cu apa divina, tinandu-l in viata.
In 2010, Jani a fost supus unei atente supravegheri medicale, la Spitalul Sterlin din Ahmedabad. Timp de zece zile, o echipa formata din 30 de medici specialisti i-au monitorizat functiile vitale. Rezultatele i-au naucit, desi in India sunt multi yoghini care fac tot felul de demonstratii ce anuleaza legile fizicii, dar si pe cele fiziologice. Lui Prahlad Jani i s-a interzis sa faca baie, stiut fiind ca apa hidrateaza si prin piele. Oamenii normali pot trai fara apa doar trei, patru zile, dar cu urmari uneori foarte greu de ameliorat. Jani nu a avut nici o complicatie. In ciuda faptului ca nu consuma nici un mililitru de lichide, urina se forma in vezica, dar, cu totul inexplicabil pentru medicii care l-au asistat, era absorbita ulterior de peretii vezicii. Cat a durat experimentul, Jani nu a mancat, nu a baut si nici nu a avut necesitati fiziologice.
Insa functiile organelor interne nu s-au modificat in nici un fel si nu a manifestat nici o afectiune. Prahlad Jani este un om sfant, care traieste ca un pustnic, intr-o pestera, de la varsta de 8 ani, cand i s-a aratat Zeita Amba. El sustine ca este hranit cu apa divina printr-o gaura in bolta pesterii, si ca nu a simtit niciodata nevoia de a manca, de a urina sau defeca. Nu incearca sa explice in nici un fel conditia sa, lasandu-se total in grija zeitei protectoare, pe care o slujeste cu rugile sale si meditatii zilnice. Dr. G. Ilavazahagan, directorul Institutului Apararii Nationale din India, care a participat la examinarea lui Jani, nu intelege cum un om poate supravietui in intregime ca o planta. “Pare evident ca mai exista o sursa de energie care poate fi procesata de corpul uman, in afara caloriei, dar va dura pana o vom descoperi”.

“Fenomenul HRM”

Hira Ratan Manek, in varsta de 67 de ani, este tot din India. Este inginer si a renuntat la mancare in mod deliberat, in urma cu opt ani, vrand sa demonstreze ca organismul uman are mai mult de suferit prin consumul de mancare solida, decat prin nealimentare. Ratan se hraneste cu apa, sucuri si energie solara.
Invitat de specialistii NASA pentru un studiu, a trait doar cu apa si absorbtie de energie solara, pe toata durata supravegherii, timp de 130 de zile. Nestiind cum sa denumeasca procesul prin care supravietuia, specialistii NASA l-au numit “fenomenul HRM”, de la initialele subiectului.
Ratan a incetat sa consume hrana solida dupa un pelerinaj in Himalaia. “In fiecare dimineata, statea la soarele ce rasarea, cate o ora, fara sa clipeasca”, spune sotia sa, Vimla. “Acesta era meniul principal. Ocazional, mai consuma cate o cafea, ceai sau alte lichide”. Ratan crede ca aceasta metoda reda corpului abilitatea naturala de a trai, fara sa fie ingreunat de toxinele generate de hrana solida. “Si creierul se simte mai bine astfel hranit”, spune Ratan. “Este o metoda straveche, practicata de ascetii Hindu si Jina. Este chiar demonstrabila stiintific”.
Mic dejun cu soare
Ceea ce s-a si facut. In urma unor cercetari efectuate de “British Royal Medical Institution”, s-a constatat ca, intr-adevar, energia solara este ideala pentru viata. In prezent, se face o publicitate negativa Soarelui, din cauza exploziilor solare, care afecteaza tehnologia, in primul rand. Dar, din punct de vedere al vietuitoarelor, mult mai multe efecte negative sunt cauzate de lipsa expunerii la soare. Dimineata, la rasarit, soarele este o adevarata hrana energetica. “Consumand legumele care sunt dependente de energia solara, ca sa se dezvolte, oamenii traiesc, practic, dintr-o sursa indirecta de energie solara”, este de parere Ratan. “Noi ne hranim cu ceea ce a fost deja procesat de plante. Trebuie sa reinvatam sa absorbim energie solara din sursa directa”. Metoda lui Ratan de a “gati” energia solara e simpla: incepi prin a privi cateva secunde la soarele care rasare dimineata; treptat, se prelungeste sedinta pana la 30 de minute. Cand se ajunge la 15 minute de privit soarele diminetii, deja se diminueaza necesitatea de a manca. La 30 de minute, creierul dezvolta capacitatea de a stoca energia solara si de a o transforma in energia necesara activitatilor umane. O plimbare de 40 de minute, cu picioarele goale in soarele diminetii, incarca “bateriile” umane si inlatura orice afectiune psiho-somatica. Cel mai important, spun ascetii indieni, este faptul ca se formeaza in jurul trupului o coroana de energie, care alimenteaza organismul toata ziua. Cu cat aceasta coroana este mai puternica, riscul de imbolnavire scade, pana la a fi eliminat definitiv.
Neurofizicianul Sudhir Shah, care i-a monitorizat si pe Jani, si pe Ratan, in cursul unui experiment ce a implicat mai multi subiecti, desfasurat la Health Care International Multitherapy Institute, nu poate da o explicatie stiintifica fenomenului. “I-as spune, mai degraba, “adaptarea cronica” a unui organism la conditii vitrege impuse. Astfel, organismul isi reduce voluntar necesarul de energie, pentru a procesa reactiile chimice, fenomen ce intervine cam dupa a 16-a zi de post a ascetilor. Organismul slabeste dramatic, chiar si 40 de kilograme in 200 de zile, dar, in ciuda asteptarilor medicilor, nu se observa nici o dereglare a functiilor vitale. Dupa acest “hop”, organismul se adapteaza. Este posibil si sa se activeze acel lob temporal unde credem ca s-ar afla sediul celui de-al saselea simt, responsabil de proprietatile parapsihice. Celelalte parti ale creierului, inclusiv hipotalamusul, glanda pituitara si medulla oblongata, nu sufera nici o modificare”. Ratan, practicant jainist, este ferm convins ca procentul foarte mare de functii ale creierului inhibate la oamenii ce consuma hrana solida se activeaza cu hrana solara. Si ceea ce resimte imediat orice subiect care renunta la hrana solida este inclinatia spre sfere spirituale, uitand de grijile materiale.
Organismul uman este dotat ca si plantele
In conditii de experiment similare, la unii subiecti s-a constatat o scadere dramatica a nivelului de zahar in sange, pana la limita de risc letal maxim, dar ascetii nu prezentau nici un simptom. Ratan nu a mancat si a baut doar apa fiarta, in timpul zilei, pe durata experimentului, ce a durat 200 de zile, dar, in viata de zi cu zi, consuma noua tipuri de lichide, pe langa sedintele solare.
Un grup de calugari jainisti, care fac parte din Societatea Energiei Solare, s-au supus testarilor medicilor pentru a demonstra ca postul ascetic regleaza tensiunea, pulsul, sistemul urinar, sistemul digestiv, sistemul circulator, practic, toate functiile organismului si ale creierului in special. Medicii se straduiesc acum sa dezvolte o strategie de vindecare a anumitor boli prin post, o metoda practicata de animale, care cand se imbolnavesc renunta la mancare si reduc consumul de energie, dormitand tot timpul.
Un studiu de nutritie destul de recent arata ca vitamina B12, absolut necesara organismului uman, se regaseste doar in hrana de origine animala, deci vegetarienii n-ar putea sa supravietuiasca doar cu legume. Si totusi, in organismul autotrofilor se gaseste, inexplicabil, o cantitate suficienta de B12. Continuand cercetarile, s-a descoperit ca in intestinul uman exista o bacterie care genereaza componentele vitaminei B12. Un alt studiu a aratat ca intestinul uman este capabil sa produca o bacterie ce intra in compozitia aminoacizilor, deci omul este dotat cu o microflora capabila sa-l intretina, fara aport din afara. Pana la urma, mitologiile care vorbesc despre cei dintai oameni, ce nu consumau hrana solida, se vor dovedi a fi fost adevaruri demult uitate.
Dar nu numai indienii, practicanti ai unor culte diverse, pot deveni autotrofi. Doctorul Michael Werner, din Brunswick, specialist in chimia cancerului, traieste de patru ani doar cu hrana solara. Werner are 60 de ani, alearga in fiecare dimineata peste trei kilometri, apoi ia micul dejun cu sotia sa, Angelica. Ea mananca destul de consistent, el bea doar o cafea.
La serviciu, are un program incarcat, dar tot isi face timp si pentru o partida de tenis, sportul lui preferat. Dupa ce se intoarce acasa, cei trei copii, fiecare cu problemele lui, il tin ocupat. Viata lor pare absolut normala.
Foamea din minte
Adevarul este ca transformarile care se produc in primele 21 de zile par ingrijoratoare, mai ales slabirea dramatica si aspectul de “pruna uscata” al pielii. Dupa care organismul incepe sa proceseze noua dieta. Nu toti reusesc sa se adapteze. “Cei mai multi dintre cei care renunta o fac pentru ca nu reusesc sa-si scoata foamea din minte”, spune Werner. Ca specialist in reactii chimice, a observat ca organismul capata o rezistenta uluitoare si o putere de regenerare mult mai mare decat inainte, fapte dovedite de el prin analize si radiografii. Sistemul imunitar pare o reduta de necucerit. Doarme doar cinci ore pe noapte, suficient cat sa se odihneasca pe deplin. O alta functie care a suferit modificari considerabile este memoria, care acum pare un “stick” modern, cu o capacitate de stocare uriasa. Cand reporterii l-au intrebat daca dieta sa nu e cumva o forma de anorexie, dr. Werner a raspuns prompt: “Eu nu mananc, pentru ca imi iubesc corpul, nu pentru ca-l urasc! Si asta schimba toate reactiile din organism, fiind un catalizator”.
Dr. Werner nu lipseste de la mesele copioase date de prietenii de familie, desi nu simte nevoia sa consume nimic. Mintea lui nu mai are nici o relatie cu hrana solida. Corespondeaza cu vreo 30 de oameni care se supun voluntar aceluiasi regim. Foarte invocat este si numele lui Wiley Brooks, cel care in 1983 a infiintat, in America, “Institutul Celor ce se Hranesc cu Aer”. Din pacate, a fost surprins cand tocmai ingurgita o placinta de pui, dupa ce sustinuse in public ca nu consumase hrana solida de 19 ani! De atunci, multi dintre cei care traiesc cu aer sunt supusi unor teste de control. In 1999, o alta adepta renumita a dietei cu aer, australianca Ellen Greves, a picat testul medicilor, dupa numai patru zile de hrana solara. Sanatatea ei s-a deteriorat atat de sever, incat medicii au pus capat testarii. Dr. Werner a participat insa la doua experimente, de cate zece zile fiecare, si a reusit cu succes sa demonstreze ca prana este hrana ideala.
De ce exista foamete in Africa?!
Problema pe care o ridica acesti oameni nu este una usoara. Cum reusesc ei sa traiasca si sa fie sanatosi, cand in lume exista tari unde oamenii mor literalmente de foame, mai ales in Africa, unde, se spune, soarele este mai stralucitor?! Si pentru aceasta problema, dr. Werner are un raspuns, dar nu o explicatie: “Mor de foame, pentru ca sunt convinsi ca asta se intampla daca nu mananca. A trai cu energie solara este un concept pe care creierul, in primul rand, trebuie sa si-l insuseasca. Sunt convins ca metoda folosita de noi ar salva omenirea de la foamete, dar nu cred ca omenirea este gata sa treaca la acest mod de viata, care este foarte spiritual. Eu, personal, n-as indrazni sa sfatuiesc pe nimeni sa faca ceea ce fac eu”. Chiar si el, care si-a “calit” creierul, mai pofteste uneori la pizza si ciocolata. Si chiar vrea sa-si satisfaca pofta, dar imbucatura i se opreste in gat. “Mentalitatea omului guverneaza. E cel mai aprig razboi s-o invingi!”.
Alaptare pana la 7 ani, apoi… soare
Si in Rusia cea plina de cercetatori ai fenomenelor neobisnuite se gasesc autotrofi. Avand o tara greu de hranit, conducatorii au finantat multe studii de nutritie, insa doar filosofii au reusit sa se apropie de “fotosinteza” autotrofilor. Verdanski, de exemplu, era convins ca omul este o fiinta energetica si trebuie sa fie capabil sa se hraneasca doar cu energie din spatiul cosmic. In Rusia, exista un grup de autotrofi, care se intalnesc cu regularitate la Muzeul Konstantin Vasiliev din Moscova.Acestia cred ca au descoperit si solutia pentru copiii autotrofi. “Un copil trebuie alaptat pana la varsta de 7 ani, dupa care este perfect capabil sa devina autotrof”, spune Zinaida Baranova, din Krasnodar, cea mai renumita dintre acestia. “Mama, chiar daca nu consuma hrana solida, are suficient lapte pentru a hrani copilul pana la 7 ani”. Zinaida a lasat clar sa se inteleaga ca exista femei din grupul lor care au facut acest experiment. Zinaida s-a supus testarii sub supraveghere medicala. Cercetatorii de la Institutul Bauman au constatat ca varsta biologica a femeii pare a fi de 20 de ani, desi e trecuta de 65. Explicatia: ea nu consuma hrana solida de peste patru ani. “Organele ei parca s-au regenerat”, a constatat profesorul Spiridonov. Inainte de a renunta la mancare, avea chiar si o boala cronica, la stomac, plus diverse simptome specifice varstei. Acum nu mai are nimic. Nu i-a fost usor sa se adapteze la dieta cu aer. A suferit de epuizare, avea crampe si gura uscata. Starea de bine a inceput sa se instaleze dupa o luna.
Biologii sustin ca orice organism viu are nevoie de energie ca sa supravietuiasca. Plantele, prin fotosinteza, proceseaza energia solara. Mai sunt organisme care isi procura energia din anumite reactii chimice proprii, dar ambele procese necesita enzime sofisticate. Omul nu are asemenea enzime, deci ar trebui sa nu supravietuiasca fara mancare. Totusi, peste 3000 de oameni dovedesc contrariul!



sursa
http://www.formula-as.ro/2011/955/enigme-16/autotrofii-oameni-care-traiesc-fara-mancare-si-fara-apa-13377
http://www.2012en.ro/?p=4738

"Wild Carpathia"

"Wild Carpathia" sau cum a făcut Prinţul Charles din ţara noastră bijuteria Coroanei
Prinţul Charles al Marii Britanii a hotărât să promoveze România prin intermediul unui documentar numit "Wild Carpathia" care va fi difuzat pe data de 30 octombrie, la ora 20.00, pe postul de televiziune Travel Channel. Filmul va fi tradus în 20 de limbi şi va putea fi vizionat în 119 ţări ale lumii. Premiera sa mondială a avut loc, miercuri, într-un club din Capitală.
Documentarul prezintă, din viziunea unui grup de britanici, frumuseţea Munţilor Carpaţi din România, în încercarea de a arăta străinilor minunata diversitate a faunei şi florei din zonă, dar şi în încercarea de a-i face pe români să conştientizeze "comoara nepreţuită" de care se bucură şi pe care trebuie să o conserve pentru generaţiile viitoare.

Prinţul Charles: "Sunt descendent al lui Vlad Ţepeş"

Prinţul Charles a vizitat pentru prima oară România în anul 1998. Acum el deţine în satul Valea Zălanului, aflat în judeţul Covasna, două proprietăţi, una dintre acestea fiind o casă veche de peste 100 de ani pe care a renovat-o complet.
Ştiind pasiunea pe care prinţul moştenitor a dezvoltat-o de-a lungul anilor pentru România, realizatorii documentarului "Wild Carpathia" au hotărât să îl intervieveze la locuinţa sa din Belmont, Scoţia.
"După ce am filmat o scenă foarte frumoasă în care am reuşit să surprindem păsări în sălbăticie chiar lângă casa pe care Prinţul Charles a restaurat-o în Valea Zălanului, am mers şi am vorbit cu el în Scoţia, la casa sa de lângă Belmont. Pe drum am condus printr-o zonă de sălbăticie, unde nu este nimic, nu sunt copaci, este foarte arid. În timpul documentarului puteţi vedea contrastul uimitor dintre ceea ce poţi vedea în România în comparaţie cu ce poţi vedea în Scoţia", a declarat pentru gândul Charlie Ottley, prezentatorul şi co-producătorul "Wild Carpathia".
"Arborele meu genealogic arată că sunt un descendent al lui Vlad Ţepeş, deci am ceva legături cu România", povesteşte Prinţul Charles al Marii Britanii în cadrul documentarului.
Ottley spune că moştenitorul coroanei britanice este îndrăgostit de România de peste 10 ani şi că acesta încearcă să facă tot ceea ce îi stă în putinţă pentru a promova în întreaga lume zonele rurale româneşti.
"Cred că este un vizionar. Am fost uimit de Prinţul Charles. Nu numai că este foarte uşor de abordat şi foarte fermecător, dar este, de asemenea, şi foarte bine informat, iar pasiunea lui pentru acest subiect a fost vizibilă. Am fost uluit de ceea ce spunea", a mai adăugat prezentatorul documentarului "Wild Carpathia".
Alasdair Grant, cameramanul care a filmat întreg documentarul "Wild Carpathia" şi coproducător al acestuia, consideră că este foarte important ca românii să înţeleagă ceea ce face Prinţul Charles pentru ţara lor.
"Există unele persoane care cred că oamenii bogaţi din ţări dezvoltate vin şi le spun românilor cum să trăiască în ţara lor. Ce face el este să restaureze, cum ar fi satul Valea Zălanului, doar pentru a fi un exemplu, în speranţa că alţi români din comunitate vor copia această formulă şi vor începe propriile lor proiecte. Este doar un exemplu al lucrurilor care pot fi realizate, nu este ca şi cum ar aduce cu el cultură străină. A folosit materiale, forţă de muncă din zonă, mobilier, totul. Toate lucrurile sunt perfect româneşti", a declarat pentru gândul Grant.
"Românii trebuie să fie conştienţi că au o faună şi o floră extraordinară, să înveţe să aprecieze, incredibila moştenire naţională pe care o au. Românii coexistă cu mari carnivore de mii de ani. Există un echibru extraordinar între oameni şi mediu, care este de mare valoare şi care a fost pierdut în alte zone ale Europei. Sper ca românii să realizeze faptul că au aşa o comoară la picioare, în forma Munţilor Carpaţi şi a sălbăticiei. Cu ajutorul tuturor, sperăm că această sălbăticie poate fi conservată şi că arborii din zonă nu vor fi tăiaţi", spune Charlie Ottley.
Prezentatorul britanic susţine, de asemenea, că Munţii Carpaţi nu se compară cu cei din Scoţia (FOTO), unde există, în prezent, doar un mare teritoriu arid şi mlăştinos, în cadrul căruia arborii au căzut şi nu au mai crescut niciodată la loc. "Odată ce se pierde, rămâne pierdut pentru totdeauna", spune Ottley.."Este foarte uşor să tai toţi arborii pentru a obţine bani rapid şi apoi să rămâi fără nimic. Încercăm să propunem altceva. De ce nu păstraţi pădurile şi nu încercaţi să obţineţi venituri constante de pe baza acestora?. O pădure intactă are o valoare mult mai mare, creează oportunităţi turistice şi un sistem de silvicultură sustenabil", susţine, la rândul său Lister.
"Sper ca guvernul român să înceapă să se gândească la ceea ce are, să aibă grijă de această zonă pentru generaţiile viitoare. Trebuie ca totul să fie foarte bine gândit şi în acest fel se vor obţine bani pe termen lung din turism", completează acesta.
"Turismul este viitorul. Turismul european este viitorul. Sunt atât de mulţi europeni care sunt pasionaţi de natură şi au călătorit în Africa, în America de Sud, în Canada sau în Alaska. Noi, ca europeni, avem această minunată pădure chiar la picioare şi trebuie să o protejăm pentru că de-a lungul ultimilor ani am făcut o greşeală. Restul Europei este în mare distrus. Doar 1% din pădurea originară mai rămâne în Marea Britanie. Acest lucru este pur şi simplu şocant, ce are România este bijuteria Coroanei", spune preşedintele Fondului European pentru Natură.
"Este important să învăţăm din greşelile altora, chiar dacă vrem să creştem şi să facem propriile noastre greşeli. Deznodământul este unul mult prea tragic. Aveţi idee ce se întâmplă cu râurile şi cu ecosistemele? Heids este un exeplu al distrugerii complete a peisajului", a mai adăugat acesta. Lister se declară, de asemenea, de acord cu tăierea unei părţi a pădurilor, dar nu mai mult de 8 metri cubi de lemn pe an, pentru că din punctul său de vedere, dacă te duci şi tai toţi arborii, aceştia nu vor mai creşte niciodată aşa ca înainte. Unele specii vor domina şi astfel se va pierde diversitatea. "Pot să vă duc în locuri frumoase din Scoţia care nu pot însă să găzduiască urşi, lupi şi lincşi, aceste animale minunate cu care împărţim planeta".
"În România nu te duci la ţară să întrebi dacă legumele sunt organice. Normal că sunt organice. Nu se folosesc pesticide, şi cu toate acestea oamenii vor să se modernizeze, iar în acest fel vor pierde beneficiile aduse sănătăţii de astfel de produse", explică Ottley. Din punctul de vedere al Nicoletei Cărpineanu, românii ar trebui să se concentreze mai mult pe exportul de legume către alte state europene. "Suntem foarte norocoşi că încă mai putem să mai creştem astfel de legume aici. Trebuie să ne axăm mai mult pe acest aspect", spune ea.
Cum a fost realizat documentar "Wild Carpathia"

Documentarul a fost finanţat în mare parte de către Paul Lister, care a vizitat România pentru prima oară în 1983, alături de fundaţia pe care o conduce, Fondul European pentru Natură.

Charlie Ottley şi Alasdair Grant care formau deja o echipă pentru realizarea emisiunii "Flavours of..", au ales să lucreze alături de el pentru a realiza documentarul "Wild Carpathia", pentru un onorariu mult mai mic faţă de cel obişnuit, având în vedere faptul că vor să încurajeze protejarea naturii.

Românca Nicoleta Cărpineanu s-a alăturat, la rândui ei, acestui program pentru că de fiecare dată când se întorcea în ţară observa cum din ce în ce mai multe zone rurale şi păduri dispăreau. Ea a fost şi cea care a ales coloana sonoră a documentarului, ce cuprinde o serie de melodii cuprinse în folclorul românesc, cele mai multe dintre acestea fiind interpretate de cântăreţul Grigore Leşe.

Prezentarea documentarului "Wild Carpathia"



Filmările au avut loc pe parcursul a două săptămâni, în luna mai a acestui an, în zone precum Munţii Retezant, Munţii Zarandului, Munţii Apuseni, Negreasa şi Valea Zălanului.
Max Milligan (FOTO), un renumit fotograf internaţional, a realizat, de asemenea, o serie de fotografii pe care intenţioneză să le integreze într-un album. El vrea să revină anul viitor în România pentru a putea să surprindă diferite peisaje din sălbăticie, în toate cele patru anotimpuri.
Ce planuri au britanicii pentru viitor
Producătorii ducumentarului "Wild Carpathia" vor să vadă mai întâi care este reacţia publicului la proiectul lor şi speră să aibă resursele necesare pentru a realiza şi alte filmări care să se bazeze zona Maramureşului şi a Deltei Dunării.
Ei sunt, de asemenea, de părere că "Wild Carpathia" îi va face şi pe alţii să îşi îndrepte atenţia către ţara noastră şi că şi alte persoane se vor implica, la rândul lor, în explorarea şi promovarea frumuseţii "comorilor" româneşti.

sursa
Gandul.info

O singură Supercorporaţie uriaşă conduce lumea

O echipă de experţi de la Universitatea din Zurich a ajuns la o concluzie înspăimântătoare după ce a efectuat o analiză matematică a legăturilor dintre 43.000 de corporaţii transnaţionale.
Pentru a modela imaginea sistemului corporativ la nivel mondial, experţii au procesat o cantitate imensă de date ce reflectă raportul de proprietate dintre cele mai mari corporaţii multinaţionale,. O singură Supercorporaţie uriaşă conduce lumea. Aceasta e concluzia studiului apărut în New Scientist.
‘Realitatea este într-atât de complexă, încât a fost nevoie să dăm la o parte dogmele, indiferent dacă este vorba de teorie a conspiraţiei sau teoria pieţei libere’- explică coautorul studiului, James Glattfelder, teoretician în sisteme complexe, subliniind că ‘analiza noastră se bazează pe date reale’. Studii anterioare au arătat că un grup relativ mic de companii şi bănci deţine cea mai mare parte a ‘cozonacului economic’ global, din care tuturor celorlalţi le revin doar firimituri. Însă, toate aceste studii – afirmă experţii de la Zurich – au trecut cu vederea relaţiile indirecte dintre corporaţii şi filialele lor, precum şi companiile afiliate.
Experţii au identificat un nucleu de 1318 de companii, ale căror legături cu altele nu pot fi numite altfel, în opinia lor, decât incestuoase. Astfel, s-a descoperit că fiecare din aceste 1318 are o relaţie extrem de strânsă cu două sau mai multe alte societăţi (numărul mediu de parteneri afiliaţi se ridică la 20). Deşi veniturile oficiale ale acestor corporaţii depăşeşte cu greu 20% din profiturile globale nete, prin intermediul firmelor lor satelit acestea dispun de majoritatea companiilor internaţionale care activează în sectorul ‘real’ al economiei.
Astfel, tentaculele monştrilor corporatişti se extind asupra 60% din veniturile globale, relevă studiul, care arată că majoritatea legăturilor financiare duc în direcţia unei ‘superenclave’ compuse din 147 de companii. Activele acestora se interferează unele cu altele, de fapt, fiind proprietatea lor comună, ceea ce îi asigură acestui conglomerat financiar controlul asupra 40% din averea corporativă la nivel mondial. Cele mai mult din aceste supercorporaţii sunt instituţii financiare. Iată topul primelor zece dintre acestea, întocmit de experţii de la Universitatea din Zurich:

1) Barclays plc;

2) Capital Group Companies Inc;

3) FMR Corporation;

4)AXA ;

5)State Street Corporation;

6) JP Morgan Chase & Co;

7) Legal & General Group plc;

8)Vanguard Group Inc;

9) UBS AG;

10) Merrill Lynch & Co Inc.

sursa
http://www.ziuaveche.ro/business-2/economic/o-singura-supercorporatie-uriasa-conduce-lumea-56473.html

"Nimeni nu este mai înrobit decât cel care crede în mod greșit că este liber." - Johann Wolfgang von Goethe

"Cel mai bun sclav este cel care se crede liber". ...

Despre sclavia moderna from Kindelina Nova on Vimeo.

Servilismul modern este voluntar, susținut de acei sclavi care se târăsc la suprafața pământului. Ei cumpără mărfurile care îi înrobesc pe zi ce trece, tot mai mult. Sclavii aleargă după slujbe alienatoare care le sunt date cu multă delicatețe, dacă dovedesc că sunt suficient de îmblănziți. Ei aleg stăpânii cărora să li se supună. Pentru ca această tragedie absurdă să se întâmple, a fost necesar ca sclavii să fie deposedați de conștientizarea propriei exploatări și alienări. Aceasta este bizara modernitate a timpurilor noastre. Contrar sclavilor din antichitate, servitorilor din Evul Mediu sau clasei muncitoare din prima revoluție industrială, astăzi vedem oameni care sunt total înrobiți.

Iisus Christos, creştinismul şi ştiinţa spiritului

Despre relaţia ştiinţei spiritului cu creştinismul.
Ştiinţa spiritului nu vrea să înlocuiască creştinismul, însă un instrument pentru înţelegerea creştinismului, aşa ceva vrea să fie. Şi tocmai prin aceasta, prin ştiinţa spiritului, ne devine clar că acea fiinţă pe care noi o numim Christos trebuie să fie pusă în centrul întregii existenţe pământeşti, că ceea ce noi numim confesiunea creştină este ultima dintre religii, este religia care pentru viitorul pământului este religie veşnică. Ştiinţa spiritului ne arată chiar acest lucru, că religiile precreşine au ieşit din unilateralitatea lor şi au concrescut în religia creştinismului. Ştiinţa spiritului nu vrea să pună altceva în locul creştinismului, ci vrea doar să ne ajute să putem înţelege mai profund, mai adânc creştinismul.
Putem spune că atunci când Copernic, în cămăruţa lui liniştită, a elaborat un nou sistem astronomic al Cosmosului el a vrut să schimbe natura? A afirma aşa ceva ar fi absurd. Natura a rămas ceea ce a fost; însă oamenii au învăţat să înţeleagă cum să gândească, într-un fel adecvat noii culturi, despre natură.
Pe cât este de adevărat că natura nu a devenit altceva prin Copernic, tot atât de adevărat este că realitatea creştinismului nu devine o alta dacă ştiinţa spiritului devine instrumentul pentru a înţelege într-un sens deplin această realitate a creştinismului, pentru a înţelege mai bine decât a fost posibil acest lucru în vremurile apuse.
Ştiinţa spiritului ne arată că în timp ce Iisus trăia în felul pe care îl cunoaşteţi din Evanghelii, în viaţa sa a intervenit un moment – este vorba de Botezul în Iordan – în care a cunoscut o transformare, în care în El a intervenit ceva ce nu existase mai înainte, ceva ce a trăit apoi în El vreme de trei ani. Iar ceea ce a coborât atunci în El trece prin Misteriul de pe Golgota. Nu este momentul acum să vă descriu detaliile Misteriului de pe Golgota, însă ştiinţa spiritului confirmă, din punctul ei de vedere, dintr-un punct de vedere pe deplin ştiinţific, cele scrise în Evanghelii. Prin ceea ce se întâmplă pe Golgota, ceva ce înainte putea fi atins doar în înălţimile spirituale se uneşte cu omenirea pământească însăşi şi trăieşte de atunci în toate sufletele omeneşti, întrucât pe Golgota Christos a trecut prin moarte. Este forţa prin care orice suflet omenesc poate găsi calea ce duce în lumea spirituală. Prin Misteriul de pe Golgota neamul omenesc de pe Pământ a devenit altceva, raportat la sufletul său. Christos este, aşa cum o spune El însuşi, „de sus“, însă El a intrat în lumea pământească a oamenilor.
Ştiinţa spiritului vrea să extindă privirea în depărtările cosmic-spirituale. Faţă de cele ştiute până acum despre Christos, ea vine să adauge ceea ce are de spus în această privinţă ştiinţa spiritului. Ştiinţa spiritului recunoaşte în Christos o fiinţă care este veşnică, o fiinţă care a coborât doar o singură dată într-un trup omenesc, care se deosebeşte de ceilalţi oameni prin aceea că nu parcurge vieţi pământeşti repetate. Christos a coborât doar o dată într-un trup omenesc şi de atunci este unit cu sufletul oamenilor.
Atunci când vorbim despre relaţia ştiinţei spiritului cu creştinismul mai trebuie spus că omenirea se schimbă o dată cu trecerea oamenilor de la o epocă la alta. Sufletele noastre omeneşti au parcurs vieţi pământeşti în epoci în care Christos nu era încă unit cu Pământul şi vor parcurge alte vieţi pământeşti în epoci în care Christos este unit cu Pământul. Christos trăieşte de acum încolo în înseşi sufletele omeneşti. Şi în afară de asta, dacă sufletul omenesc se adânceşte din ce în ce mai mult, dacă trece prin tot mai multe vieţi pământeşti repetate, el devine din ce în ce mai independent, din ce în ce mai liber interior. Aşa se explică faptul că pentru a înţelege vechile adevăruri el are nevoie de instrumente mereu noi, că el trebuie să avanseze, din această libertate interioară, să meargă înainte. Astfel, trebuie spus: Creştinismul este recunoscut într-o asemenea profunzime tocmai prin ştiinţa spiritului. Adevărul şi importanţa sa sunt recunoscute într-o asemenea măsură încât ştiinţa spiritului poate să fie liniştită dacă propovăduieşte într-o formă nouă aceste vechi adevăruri, adevărurile creştine. Cei care vor să rămână doar cu prejudecăţile lor pot să creadă că ştiinţa spiritului ar face un rău creştinismului.
Căci ceea ce are de spus despre creştinism ştiinţa spiritului poate spune fiecărui suflet în parte, fiindcă fiecare suflet îl poate găsi în el însuşi pe Christosul de care vorbeşte ea. Ea poate spune însă şi că îl găseşte pe Christos ca fiinţa ce a coborât într-adevăr cândva în sufletele omeneşti, în lumea pământească, prin realitatea Misteriului de pe Golgota. Credinţa nu are de ce să se teamă de ştiinţă, căci obiectele ştiinţei, dacă sunt ridicate până la spirit, nu se tem de lumina ştiinţei. Şi astfel ştiinţa spiritului va atrage spre creştinism acele suflete ce nu pot fi câştigate vorbindu-le precum fondatorii profetici ai religiilor, ci ca simpli oameni de ştiinţă, ce atrag atenţia asupra lucrurilor ce pot fi găsite în domeniul spiritual-ştiinţific şi care fac să răsune corzile din fiecare suflet.
Cercetător spiritual poate deveni, de fapt, orice om; căile pentru a ajunge acolo le puteţi afla în cărţile pe care le-am numit mai sus. Însă şi cel care nu este cercetător spiritual poate să fie pătruns de adevăr, dacă lasă să acţioneze în mod nepărtinitor acest adevăr asupra sa. Dacă nu face aceasta, înseamnă pur şi simplu că nu se poate elibera de prejudecăţi. În sufletul omului sunt sădite toate adevărurile. Probabil nu orice om are prilejul să înţeleagă ca cercetător spiritual adevărul spiritualului; însă aşa cum noi, cu gândirea, ieşim deja din domeniul senzorialului, tot aşa gândirea ne urmează atunci când cercetătorul spiritual vrea să atragă atenţia asupra a ceea ce el cercetează pe căi spirituale. Şi el nu vrea decât să atragă atenţia că există adevăruri ce pot germina în fiecare suflet, deoarece ele există în fiecare suflet.
Ştiinţa spiritului trăieşte în această încredere. Ştiinţa spiritului se adresează culturii prezentului cu această încredere, căci ea ştie că gândirea şi simţirea religioasă veritabile nu pot fi în nici un fel periclitate prin vreo cercetare anume, ci doar o religiozitate slabă are a se teme de ceva. Ea ştie că ne putem încrede în simţul adevărului. Şi pentru că cercetătorul spiritual, prin evenimentele cutremurătoare ale vieţii sale sufleteşti, prin ceea ce a trăit în mod obiectiv, ştie ce trăieşte în profunzimile sufletului omenesc şi pentru că el, prin cercetările sale, dobândeşte încredere în sufletul omenesc, pentru că vede că sufletul omenesc are cea mai intimă legătură de rudenie cu adevărul, crede, oricât ar putea vorbi semnele în prezent împotriva ştiinţei spiritului, crede totuşi în biruinţa de pe urmă a ştiinţei spiritului. Şi el aşteaptă să se întâmple acest lucru de la viaţa iubitoare de adevăr cât şi de la viaţa religioasă autentică a sufletului omenesc.

Rudolf Steiner
CHRISTOS ŞI SUFLETUL UMAN

Călătorie Către Pământul Gol în Interior

Un documentar interesant care abordeaza pentru prima data, intr-un mod coerent, teoria Pamantului Gol In Interior. Se face o trecere in revista a istoriei, mitologiei si folclorului pe aceasta tema. Se ridica la fileu intrebari provocatoare, incitante, care pe mine, cel putin m-au facut mai sceptic referitor la teoria oficiala. Pana la urma ce stiu cu adevarat oamenii de stiinta despre centru pamantului? Nu fac altceva decat sa speculeze. Au credinte si dogme, dar nici o dovada clara ca Pamantul are un miez de fier topit. Cele mai adanci foraje nu au depasit cativa zeci de km. Crusta Pamantului are aprox 6000 km (diametrul Pamantului este de 12 756 km. De ce am desconsidera alte teorii si credinte? De ce am crede doar dogmele si credintele religiei numite Stiinta?



Desi multi dintre noi gasesc ca ideea unui Pamant gol in interior este mai degraba una ridicola, de vreme ce informatii bazate pe fundamente stiintifice sunt la indemana oricui in prezent, teoria care exploateaza aceasta varianta dateaza din vechime si nu este proprie unui singure civilizatii.
Teoria Pamintului gol este lansata la sfirsitul secolului trecut. Potrivit acesteia in interiorul Terrei exista de fapt o concavitate, ce are sapte puncte de contact cu suprafata exterioara, doua fiind cei doi poli.
Datorita imaginilor luate de NASA, cu ajutorul satelitilor spatiali ESSA, pot fi vazute deschiderile polare:
- nordica, cu un diametru de 1400 de mile; - sudica, cu un diametru de 1300 de mile.













Raymond Bernard - O lume ascunsa (1969)

Ideea unei lumi inedite a inflacarat mintile multora. Doctorul Raymond Bernard a scris cartea “Pamantul Gol”, dupa care a initiat constructia unei asezari in America de Sud, hotarat fiind sa descopere posibile intrari care sa il angajeze in calatoria vietii lui. Mai tarziu, acesta a disparut fara urma intr-una din pesterile Amazonului, iar adeptii lui au fost convinsi ca si-a atins scopul.
Referindu-se la discretia absoluta in legatura cu misiunile lui Byrd, cunoscutul geofizician american Raymond Bernard arata in cartea sa O lume ascunsa (1969): "Descoperirea amiralului Byrd constituie astazi un secret international de prim rang. Dupa ce Byrd a anuntat prin radio descoperirea facuta si dupa scurte notite aparute in presa, toate stirile ulterioare in legatura cu subiectul respectiv au fost indepartate cu grija de agentiile guvernamentale".
Bazindu-se pe o serie de documente ale lui William Reed, Marshall B. Gardner, Huguenin sau Ray Palmer, precum si pe revelatia amiralului Byrd, Bernard a enuntat citeva concluzii, care la data respectiva au generat un mare scandal:
a) In realitate, nu exista nici un Pol Nord sau Sud, ci numai deschideri largi, care conduc spre interiorul gol al Pamintului;
b) OZN-urile provin din acest interior gol;
c) Interiorul Pamintului este incalzit de un soare central, care este sursa aurorelor boreale. Aici este un climat subtropical, nici rece, nici cald;
d) Exploratorii polari au vazut cu ochii lor ca animalele se deplasau spre nord in cautarea hranei. Ei au vazut aici pasari tropicale si animale, ce in mod obisnuit au nevoie de caldura, au vazut fluturi, ba chiar si tintari. Polul Nord magnetic - o linie lunga de 1.500 km.
Exista legende, gravuri, ba chiar sculpturi foarte vechi care descriu Agartha. Astfel, se spune ca, sub pamant, pe intreg globul exista cam 100 de orase, dintre care cel mai mare este Agartha.
Lumea subterana este cunoscuta si ca Shamballa si Agarha. Locuitorii acestei lumi, spun documentele, au parasit lumea de la suprafata acum 100.000 de ani, in urma catastrofalului razboi dintre atlanti si lemurieni, cele doua mari civilizatii care stapaneau Pamantul. Razboiul ar fi descris in cele doua lucrari Ramayana si Mahabharata. In urma acestui razboi, datorita armelor foarte puternice folosite, ar fi rezultat zone desertice ca Sahara, Gobi, pustietatile din Australia si SUA, locuri unde ar fi fost aglomerarile urbane ale atlantilor si lemurienilor. Atmosfera la suprafata era de nerespirat, asa ca supravietuitorii conflictului s-au retras sub pamant. Conform acestor teorii, oamenii de la suprafata ar fi urmasii celor care au refuzat sa se retraga in orasele subterane si care, intre timp, s-au salbaticit.
Cele mai puternice orase subterane:
POSID – primul refugiu al atlantilor, cu intrare in zona Matto-Grosso, cu populatie de 1,3 milioane de locuitori;
SHONSHE – refugiul uigurilor, o ramura a lemurienilor, intrare in Himalaya, 3,5 milioane locuitori;
RAMA – langa Jaipur, in India, 1 milion de locuitori;
SHINGWA – la granita dintre China si Mongolia, cu 1,5 milioane de locuitori;
TELOS – langa Mount Lassen, California, cu 1,5 milioane locuitori. Orasele se afla la adancimi variind intre 1,5 si 2 mile sub scoarta terestra.
Atat scrierile sumeriene cat si Biblia vorbesc despre un ”Adanc al apelor”, o ”Lume inferioara”, o ”Lume subterana” etc. Textele mesopotamiene vorbesc despre Tinutul Minelor declarand ca acesta era un tinut muntos, cu platouri vaste acoperite cu iarba si stepa (de aici nefilimii si uriasii - odraslele lor- extrageau metale, in special aur, necesar pe planeta Eris/Nibiru - n.a), cu o vegetatie luxurianta... era, deci, un tinut luminos, toate textele declarau acest lucru, scaldat in permanenta de razele soarelui.
Vechile scrieri ale chinezilor, egiptenilor, indienilor sau ale altor popoare, precum si legendele eschimosilor vorbesc despre marea deschidere din nord si despre un popor avansat, care traieste intr-o tara misterioasa numita Agartha. Acesta este numele general ce defineste lumea din interiorul Pamintului, precum si toate coloniile. Unii sustin ca Shambala, aflata in interiorul Muntelui Meru, in Tibet este capitala acestei lumi.
Tara Apelor Albe din legendele rusesti, localizata pe undeva in Asia Centrala, in apropierea Lacului Lobnor, a atras atentia cneazului Vladimir al Kievului. In anul 987, acesta a organizat o adevarata expeditie sub conducerea parintelui Sergius, care auzise despre fascinanta tara la o manastire de pe Muntele Athos. Au trecut insa anii, si expeditia si membrii ei au fost dati uitarii. In anul 1043, la Kiev si-a facut aparitia un batrin, care declara ca este parintele Sergius, care revenise din expeditia de mult uitata.
"Mitologia romana" de Romulus Vulcanescu
Referiri similare se regasesc in traditiile romanilor. In cartea "Mitologia romana" Romulus Vulcanescu in capitolul "Pamantul muma" vorbeste despre lumea alba (in care traiesc oameni), din care fac parte si Ostroavele albe.
"Acesti urici locuiau la marginea lumii intr-un Ostrov alb sau in mai multe Ostroave albe din albia Apei Sambetei. Ostroavele rohmanilor sau blajinilor s-au ridicat din Apa Sambetei in conditiile cosmogonice ale ridicarii pamantului din apele primordiale. Ceea ce inseamna ca in conceptia mitica ostroavele simbolizeaza pamanturi neintinate, iesite in stare pura din Apa Sambetei, care la randul ei este o apa sacra, numai ca gradul ei de sacralitate tine de impuritatea ei progresiva in directia Iad. Dupa o legenda straveche, Apa Sambetei izvoraste dintre radacinile bradului cosmic si inconjoara pamantul de 7 sau 9 ori si se varsa in Iad. La izvoarele ei este pura si sus pe pamant e un panaceu universal. Pe masura ce inconjoara pamantul, gradul ei de puritate scade, iar cand intra in Iad clocoteste in flacari. De Pastele blajinilor, in unele sate, pe malurile apelor curgatoare se puneau in blide de lemn coji de oua, faramituri de cozonac si lumanarele carora li se dadea drumul pe apa, ca sa ajunga pe Apa Sambetei in Ostroavele Albe la rohmani sau blajini, ca sa serbeze si ei Pastele.. .....Uricii albi tineau multe posturi albe si se imbracau in alb, semn al puritatii lor sufletest. ....La romani doliul alb pentru batrani (codalbi) s-a mentinut pana in vremea noastra in unele sate din Baragan si Carpatii estici."
Maura Anghel despre Paştele Blajinilor
Paştele Blajinilor, Paştele Morţilor sau Lunea Morţilor este o sărbătoare populară cu dată mobilă, dedicată spiritelor strămoşilor. Rădăcinile acestei sărbători vin din timpurile precreştine, când strămoşii noştri erau păgâni. Despre aceasta ne mărturisesc şi o mulţime de legende din tezaurul folcloristic al neamului nostru.
Blajinii (Rohmanii sau Rugmanii) sînt reprezentări mitice ale primilor oameni de pe pămînt. Se spune că Blajinii trăiesc sub pămînt, pe Tărîmul Celălalt, dincolo de Apa Sîmbetei. Se spune că ei au luat parte la facerea lumii şi că susţin stîlpii de sprijin ai pămîntului. Imaginaţi ca oameni blonzi şi socotiţi urmaşii lui Set (al treilea fiu al lui Adam şi al Evei), Blajinii duc o viaţă cuvioasă şi lipsită de griji, întemeiată pe virtute şi pe incapacitatea de a face rău. Bărbaţii se întîlnesc cu femeile o dată pe an, la Paştele Blajinilor, pentru a procrea. Băieţii sînt crescuţi de mame pînă merg în picioare şi pot să se hrănească, după care trăiesc în izolare, împreună cu bărbaţii. Blajinii sînt credincioşi, buni la suflet, blînzi şi înţelepţi, incapabili de a face rău, duc o viaţă austeră, cu posturi severe.
În popor se crede că locuiesc pe malurile unor rîuri mari sau lîngă ostroave sau la hotarul cu Raiul şi că în ţara lor este mereu cald. Blajinii nu ştiu să calculeze sărbătorile, de a căror sosire sînt anunţaţi de către oameni. Ei ştiu că este Paştele atunci cînd văd că sosesc pe Apa Sîmbetei coji de ou roşu aruncate special de gospodine pe ape în vinerea sau sîmbăta din Săptămîna Patimilor. Cînd văd cojile de ou în ţara lor îndepărtată, ei serbează Paştele, iar oamenii prăznuiesc Paştele Blajinilor sau Paştele Morţilor. În această zi credincioşii depun ofrande pe morminte, împart pomeni, întind mese în cimitir, lîngă biserică sau în cîmp, la iarbă verde.

Cosiliul Andromeda despre 2012, Elenin şi Nibiru

Consiliul Andromeda este răspunzător de guvernarea galaxiei noastre, şi este format din reprezentanţi ale anumitor sisteme stelare care au funcţii de guvernare şi dezvoltare ale zonelor galactice în care activează.
Alfred Labremont Webre a luat un interviu reprezentantului Consiliului Andromeda de pe Pământ în legătură cu anul 2012, cometa Elenin şi Nibiru, şi în care se arată că Elenin are anumite funcţii în schimbarea sistemului solar pregătind intrarea şi stabilirea aici a anumitor corpuri cereşti.
Conform reprezentantului Consiliului Andromeda, aceste transformări includ:
1) o stea pitică roşie se va stabili în sistemul solar transformându-l intrun sistem binar (format din două stele - soarele şi noua pitică roşie)
2) o nouă planeta locuită de o civilizaţie umanoidă avansată
3) negocierea trecerii planetei Nibiru (locuite de Annunaki) pe lingă sistemul solar (astfel încât să nu perturbe sensibilul echilibru al planetelor solare), rezultat obţinut de către Consiliul Andromeda pentru a pune capăt ciclului de perioade în care Annunaki (locuitorii de pe Nibiru) au perturbat grav atât viaţa cat şi resursele naturale ale Terrei de fiecare dată când au trecut pe lingă Pământ
Informaţiile provenite de la Consiliul Andromeda se referă şi la perioada care a mai rămas din anul 2011, precum şi la ce urmează în anii 2012 şi 2013.
În interviul ExopoliticsTV, reprezentantul Consiliului Andromeda discută despre rolul cometei Elenin şi al celor trei corpuri cereşti care îi urmează.
Acesta spune că rolul acestor corpuri cereşti noi este să ajute ascensiunea sistemului solar, inclusiv a planetei Pământ şi civilizaţiei umane, de la această a treia dimensiune vibratorie (în care ne aflăm în prezent) către a patra dimensiune.

Elenin, Tekoma şi Nibiru
1) Ce este Elenin?
Răspuns: este un corp ceresc natural, o mica cometă, dar care este făcută mai mult din roci dure, şi mai putin din gheata şi gaze. Rolul ei este de a "face curat" în drumul ei pentru a pregati sosirea unei stele pitice rosii numite Tekoma care este de marimea planetei Uranus, şi care o urmează îndeaproape. Dupa ce Tekoma se va stabili în sistemul solar, Elenin va pleca pentru totdeauna.
2) Observatori terestri afirma ca în jurul lui Elenin este o forma piramidala care o acopera partial; ce este cu asta?
Răspuns: Acesta este un câmp de forţă special proiectat în jurul lui Elenin şi care are rolul de a proteja "imprejurimile cosmice" prin care trece Elenin, pentru a nu deranja fragilul echilibru planetar din sistemul solar, acolo pe unde trece cometa.
3) Atunci de ce vine Elenin?
Răspuns: Elenin pur şi simplu pregăteşte calea pentru Tekoma.
4) Este posibil ca sosirea cometei Elenin să produca perturbari în sistemul solar sau pe planeta Pământ?
Răspuns: Nu.
5) Atunci ce este această Tekoma?
Răspuns: Este o stea pitica rosie de marimea planetei Uranus. Va ajunge în sistemul solar al Pământului la mijlocul lunii octombrie 2011 şi se va stabili în acest sistem solar fiind vizibila ca un al doilea soare, mai mic şi mai putin stralucitor decat Soarele. Locul acestei noi stele va fi intre Venus şi Pământ, mai aproape de Venus.
6) Ce poţi spune despre posibilele perturbări în sistemul solar şi pe planeta Pământ, în legătură cu venirea stelei Tekoma?
Răspuns: O combinatie de mai multe biosfere ale Consiliului Andromeda, pe care le puteti numi planetoizi, şi care nu sunt altceva decat nave cosmice imense, au rolul de a proteja la momentul oportun fiecare planeta pentru ca Tekoma sa se instaleze fara efecte majore. Fiecare astfel de planetoizi au echipaje umane compuse din cateva mii de persoane. Aceste biosfere vor proiecta câmpurile lor de forta protectoare în jurul Terrei şi a celorlalte planete pentru a reduce considerabil perturbarile sosirii Tekomei.
7) Dar deja se vede o mică stea în imediata apropiere a soarelui, din anumite zone de pe Terra... Ce este cu asta?
Răspuns: Buna intrebare. Da, asa este. Insa se afla la o mare departare de soarele vostru, şi anume la 3 miliarde de ani-lumina.
8) De ce vine Tekoma în sistemul nostru solar?
Răspuns: Acest eveniment face parte din evolutia sistemului solar. Destinul acestui sistem solar este sa devina un sistem binar, format din doua stele. Drept urmare, Tekoma va lumina cerul noptilor voastre.
De la acest moment, nopţile voastre vor fi asemenea unor amurguri, iar cerul nopţii va fi mai luminos.
8a) Cum va arăta cerul noptii terestre cu Tekoma vizibilă?
Răspuns: De pe Pământ, oamenii vor vedea Tekoma ca fiind un amestec pastelat de galben şi portocaliu catre zona cereasca corespunzatoare orei 8 (Vest-Sud-Vest). Nihohia va avea benzi orizontale pastelate de roz, purpuriu şi albastru, iar luna ei va apare ca alb-albastru palid în zona cereasca a orei 7. Comparativ cu ziua, aceste noi corpuri cereşti vor parea mai mari noaptea.
8b) Cum va arăta cerul zilei cu Tekoma pe el?
Răspuns: Oamenii vor vedea în continuare soarele, mare şi galben-alb stralucitor, iar Tekoma - un corp ceresc mic, luminos, de culoare portocalie. Nihohia, planeta va putea fi vazuta ca un punct, iar luna acesteia - abia ca un punct extrem de mic. Acest nou grup de corpuri ceresti vor putea fi localizate vizual foarte aproape de soare, în zona Est-Sud-Est.
9) Ce este Nihohia?
Răspuns: Nihohia este o mică planetă ce orbitează în jurul lui Tekoma, şi are o mică lună. Această nouă planetă este mai mică decat Pluto, şi se roteşte foarte aproape de Tekoma. Există umanoizi care trăiesc în subteranele planetei Nihohia. Unii dintre ei sunt ceea ce voi aţi numi Caucazieni, iar alţii au culoarea pielii de un albastru-pal şi sunt verii îndepărtaţi ai celor care sunt descrişi în vechile texte ale Indiei. Un pământean care cunoaşte limba vorbită în India va înţelege anumite cuvinte din limba acestor locuitori ai Nihoniei. Ei sunt un popor armonios, calm şi plin de pace. Sunt foarte evoluaţi. Nu se luptă intre ei. Este şi destinul lor să vină în acest sistem solar, să ascensioneze în a patra dimensiune vibratorie, şi să ajute pe Pământeni să faca acest salt în conştiinţă.
Numeroasele oraşe subterane sunt conectate între ele prin tuneluri. Ei dispun de tehnologie. Mai concret, ei au un câmp de forţă protector în jurul planetei lor, astfel încât planeta este protejată în timpul călătoriilor cosmice. Luna lor are cateva staţii spatiale în subteran, locuite de oameni, şi este protejata în acelasi mod ca şi Nihohia. Acesti oameni au calatorit prin cosmos cu Nihohia de 100.000 de ani, şi au comunicat prietenos şi cordial cu multe civilizatii pe care le-au intalnit. In prezent ei sunt inca în aceasta a treia dimensiune vibratorie (ca şi voi) dar vor ascensiona în a patra, asa cum o veti face şi voi impreuna cu planeta voastra.
10) Ce poţi spune despre Nibiru?
Răspuns: Este o planeta de marimea lui Jupiter, cu mult în urma fata de Tekoma.
11) Este locuită, există oameni acolo?
Răspuns: Da, pe Nibiru există oameni, dar în a patra dimensiune vibratorie. Această trecere de la a treia la a patra dimensiune au făcut-o în ultimii 2.000 de ani terestri. Ei sunt cunoscuţi pe Terra ca Annunaki. In realitate, Annunaki este doar un mic clan al oamenilor de pe Nibiru, care se numesc Nibi.
12) Ce se va petrece atunci când Nibiru va ajunge în sistemul solar?
Răspuns: Nimic. Nibiru nu va ajunge în sistemul solar. Consiliul Andromeda a negociat cu Nibi astfel ca acestia sa nu interfereze în niciun fel cu pământenii. Ca parte a acestei hotărâri, Consiliul Andromeda a primit ajutor de la fiinţe din dimensiunea a cincea vibratorie care furnizează metode specifice pentru ca traiectoria planetei Nibiru sa fie deviată astfel încât sa treaca mult peste sistemul solar, la o distanta foarte mare.
De aceea, trecerea lui nibiru atât de departe de sistemul solar va avea doar efectul unei usoare şi abia-perceptibile brize blande.
13) Cand anume va trece Nibiru pe linga sistemul solar?
Răspuns: Nibiru va devia pe deasupra planului sistemului solar la sfarsitul lui noiembrie pina la mijlocul lui decembrie 2011.
14) Ce efecte va avea această trecere?
Răspuns: Pe Pământ nu se va simti mai nimic.
5) Care ar putea fi cauzele schimbărilor planetare majore care sunt discutate activ acum? Au legătură cu anul 2012?
Răspuns: Multe din schimbările Pământului care vor avea loc în anii 2012 şi 2013 vor fi produse de inaltele energii provenite din inima galaxiei care este o gaura neagra, un corp ceresc cu o masa imensa, energii care se concentrează în planul ecuatorial al galaxiei, şi în care Terra va ajunge curand.
Această inimă galactică, impreună cu inalta energie vibratională a planului ecuatorial galactic determină perturbari magnetice care au ca rezultat o crestere a vibratiei Pământului. Aceste noi energii pe care Pământul acum le primeste sunt în banda de frecvente a celei de-a patra dimensiuni vibrationale şi vor continua timp de mii de ani.
Pentru a micşora riscurile, şi pentru a face ascensiunea gradat, toate acele biosfere dispun de un câmp de forţă protector pe care îl folosesc pentru a ajusta gradat aceasta "cascadă" de energii înalte, astfel încât planetele sistemului solar sa ascensioneze în siguranţă. Rămane de vazut cat de mare sau mica va fi agitatia pe Terra.

SURSA
http://roaim.co.nr/?a=articles&p=443
http://roaim.net.tc/?a=articles&p=442
http://roaim.net.tc/?a=articles&p=441

Abundenţa este dreptul divin al omului!

Nu rezistaţi răului! Nu vă lăsaţi impresionaţi de rău, ci învingeţi răul prin bine !
Nimic în lume nu poate să se opună unei persoane care este absolut nerezistentă!
Chinezii spun că apa este elementul cel mai puternic pentru că este perfect nerezistentă. Apa poate să erodeze stânca şi să măture totul în calea ei. Iisus Hristos a spus: "Nu rezistaţi răului", căci El ştia că în realitate nu există rău, prin urmare nu este motiv să-i rezişti. Răul iese din imaginaţia iluzorie a omului, adică din credinţa în două puteri: Binele şi răul.
După o veche legendă, Adam şi Eva au mâncat fructul lui Maya, arborele iluziei şi au distins astfel două puteri în loc de una singură, care este Dumnezeu.
Prin urmare, RĂUL ESTE O LEGE FALSĂ PE CARE OMUL A ELABORAT-O din cauza unui psihom sau a adormirii sufletului, ceea ce înseamnă că omul a fost hipnotizat de credinţa în păcat, boală, moarte, etc., de gândirea carnală, şi astfel, faptele sale şi corpul său au luat forma iluziilor sale.
Am mai discutat că SUFLETUL ESTE SUBCONŞTIENTUL şi că TOT CEEA CE OMUL RESIMTE PROFUND, ÎN BINE SAU ÎN RĂU, ESTE REPRODUS DE ACEST FIDEL SERVITOR.
CORPUL SĂU ŞI FAPTELE SALE REPREZINTĂ CEEA CE EL ŞI-A IMAGINAT.
De pildă, bolnavul şi-a imaginat boala; săracul, sărăcia; bogătaşul, abundenţa.
Oamenii se întreabă: "Cum poate un copil să atragă boala, când el este atât de mic, încât nici măcar nu ştie ce înseamnă aceasta?".
Eu vă spun că aceasta este posibil, deoarece copiii sunt sensibili şi receptivi la gândurile celor care-i înconjoară şi că deseori ei exteriorizează temerile părinţilor săi.
Am auzit într-o zi un metafizician afirmând:
"DACĂ NU VĂ DIRIJATI SINGURI SUBCONŞTIENTUL, ALTCINEVA O VA FACE PENTRU VOI!".
Mamele atrag în mod inconştient asupra copiilor, bolile şi dezastrele temându-se încontinuu şi pândind simptomele.
Una dintre prietenele mele, de exemplu, o întreba pe o mamă dacă fetiţa ei a avut rujeolă. Aceasta i-a răspuns prompt: "Nu încă!", ceea ce însemnă că ea anticipa această boală, pregătind astfel, ceea ce nu era de dorit nici pentru ea, nici pentru copilul ei. Totuşi,
CEL CARE SE PROIECTEAZĂ ŞI SE STABILEŞTE ÎN ADEVĂR, CEL CARE ARE DOAR GÂNDURI POZITIVE FAŢĂ DE CEILALŢI ŞI CARE NU SE TEME, ACELA NU POATE FI ATINS SAU INFLUENŢAT DE GÂNDURILE NEGATIVE ALE ALTOR PERSOANE. TRIMIŢÂND DOAR GÂNDURI BUNE, NU POATE PRIMI DECÂT GÂNDURI BUNE.
Rezistenţa este Infernul, deoarece ea îl aşează pe om într-o stare de nelinişte.
Un metafizician mi-a dat într-o zi o minunată reţetă pentru a-mi asigura toate reuşitele din Jocul vieţii: neutralitatea totala. El îmi spuse: "A fost o vreme când botezam copii şi, bineînţeles, le dădeam numeroase nume. Acum eu nu mai botez copii, ci evenimente, şi dau fiecăruia aceeaşi denumire. În cazul unui eşec, îl botez Succes în numele Tatălui, al Fiului şi al Sfântului Duh!".
Este vorba aici de LEGEA TRANSMUTAŢIEI care se bazează pe nerezistenţă. Prin cuvântul său, acest om transformă în succes toate eşecurile sale !
Doriţi un alt exemplu? O doamnă care avea nevoie de bani şi care cunoştea legea spirituală a opulenţei, era fără încetare obligată să întâlnească în afaceri un om a cărui prezenţă îi provoca sentimentul de sărăcie. El vorbea de sărăcie, de limitare, şi ea capta gândurile sale mediocre. Ea sfârsi prin a avea aversiune faţă de el şi îl considera cauza eşecurilor ei. Totuşi, ea ştia că, pentru a face demonstraţia resurselor ei Divine, trebuia să aibă sentimentul de a fi primit deja. Sentimentul opulentei trebuie să preceadă manifestarea.
Într-o zi, ea îşi dădu brusc seama, că "rezisţa", distingând două puteri în loc de una singură. Se grăbi atunci să binecuvânteze pe acel om, şi numi situaţia "Succes!". Ea afirmă: "deoarece nu există decât o singură putere, Dumnezeu, acest om este aici pentru binele şi pentru prosperitatea mea" (adică exact contrariul a ceea ce părea să fie!). Puţin după aceea, şi prin intermediul acelui om, ea întâlni o persoană care, pentru un serviciu făcut, îi dădu o suma mare de bani. Cât despre acel om, el plecă într-un oraş îndepărtat şi dispăru lin din viaţa ei. Trebuie să afirmaţi: "Orice om este o verigă de aur în lanţul binelui meu!", căci orice om este o manifestare a lui Dumnezeu, aşteptând ocazia, dată prin el însuşi, de a servi planul Divin privind viaţa ta.
"BINECUVÂNTAŢI PE DUŞMANUL VOSTRU ŞI ÎI VEŢI LUA SĂGEŢILE". ELE SE VOR TRANSFORMA ÎN BINECUVÂNTĂRI.
Această lege este tot atât de adevărată pentru naţiuni ca şi pentru persoane. BINECUVÂNTATI o naţiune, trimiteţi gânduri de dragoste şi de bunăvoinţă fiecăruia dintre componenţii ei ŞI ASTFEL NIMENI NU VA MAI PUTEA SĂ VĂ FACĂ VREUN RĂU.
Numai prin înţelegere spirituală omul poate să înţeleagă nerezistenţa. Când vă veţi servi cu întelepciune de nerezistenţă, nimeni nu va putea să vă calce în picioare!
ATÂTA TIMP CÂT UN OM REZISTĂ UNEI SITUAŢII, ACEASTA SE VA MENŢINE. Dacă el fuge de ea, aceasta îl va urmări.
În cartea sa, “Jocul vieţii” Florence Scovel Shinn povesteşte: Spuneam acest lucru deunăzi unei prietene, care îmi răspunse: 'Cât este de adevărat!' Eram nefericită acasă, nu-mi iubeam mama care avea mult spirit critic şi era autoritară; ca să scap, m-am măritat - dar m-am căsătorit tot cu mama mea, căci soţul meu este exact ca ea, şi m-am regăsit în aceeaşi situaţie!. Fii prompt în acord cu adversarul tău! Ceea ce înseamnă: 'Consideră că situaţia este bună, nu fi tulburat şi ea o să dispară de la sine...'
'Nimic nu mă emotionează' este o afirmaţie excelentă.
O situaţie discordantă provine dintr-o stare discordantă a celui care o suportă. Când nimic nu-şi mai face ecou în sinea noastră, acestă stare dispare pentru totdeauna din viaţa noastră.
Trebuie deci să lucrăm cu noi înşine!
Sunt rugata adeseori, spune Florence Scovel Shinn: 'Pronunţaţi cuvântul, ca să se schimbe soţul sau fratele meu!'.
Eu răspund: 'Nu, am să pronunţ cuvântul pentru ca să vă schimbatţ dumneavoastră! Atunci când vă veţi schimba, soţul şi fratele se vor schimba şi ei!'.
Una dintre elevele mele avea obiceiul să mintă. Eu am avertizat-o că această metodă o va duce la eşecuri şi că, dacă ea minte, va fi şi ea minţită. Ea mi-a răspuns: 'Cu atât mai rău, nu pot să mă abţin...' Într-o zi, ea vorbea la telefon cu un bărbat de care era foarte îndrăgostită. Ea se întoarse spre mine şi îmi spuse: 'Nu-l cred; ştiu că mă minte!'. Eu i-am răspuns: 'Ei bine, pentru că tu minţi, cineva trebuie să te mintă! Şi să fii convinsă că va fi tocmai acela de la care vei dori doar Adevărul!'. Puţin după aceea, ea mă anunţa: 'M-am vindecat de spus minciuni!' 'Ce te-a vindecat?', am întrebat-o.
'Am locuit cu o doamnă care minţea mai mult decât mine!' a fost răspunsul ei.
Ne vindecăm adeseori de defectele noastre când le întâlnim la alţii.
VIAŢA ESTE O OGLINDĂ, ŞI NOI VEDEM ÎN CELĂLALT PROPRIA NOASTRĂ REFLECTARE.
A trăi în trecut este nefast şi, în acelaşi timp, este o violare a legii spirituale. Iisus Hristos a spus: 'ACUM este ziua propice, ziua mântuirii!'.
Soţia lui Loth a fost preschimbată în statuie de sare pentru că a întors capul.
TRECUTUL ŞI VIITORUL IŢI FURĂ TIMPUL.
MAI BINE SĂ BINECUVÂNTEZI TRECUTUL ŞI SĂ-L UIŢI, SĂ BINECUVÂNTEZI VIITORUL CU CERTITUDINEA CĂ-ŢI VA ADUCE BUCURII FĂRĂ DE SFÂRŞIT. ŞI SĂ TRĂIEŞTI DIN PLIN PREZENTUL.
A trăi în momentul prezent este esenţial.
'Trăieşte din plin această zi!' iată salutul Aurorei.
Omul trebuie să fie spiritual în alertă, să prindă mereu intuiţiile sale, nelăsând să-i scape nici o ocazie.
Într-o zi, repetam încontinuu (în tăcere): 'Spirit Infinit, nu mă lăsa să scap vreo ocazie favorabilă!' şi ceva de mare importanţă îmi fu revelat în aceeaşi seară. Este necesar să începi ziua cu cuvinte adevărate. De cum vă treziţi, faceţi o afirmaţie!
De exemplu: 'Facă-se voia Ta, azi! Azi este o zi plină de realizări; eu mulţumesc pentru această zi perfectă! Miracolele se succed şi nu se mai opresc!'.
Faceţi-vă din aceasta o obişnuinţă şi veţi vedea minunile apărând în viaţa voastră.
Afirmaţia următoare a adus reuşită multor oameni:
'Eu am mult de lucru,
Acest lucru mi-a fost dat în mod Divin,
Eu muncesc cât mai bine
Şi sunt foarte bine plătit.'
Am dat primele doua versuri uneia dintre studentele mele şi ea le-a adăugat pe celelalte două.
Aceasta este o afirmaţie foarte puternică, deoarece trebuie să existe întotdeauna o plată pentru un lucru perfect şi, de altfel, este uşor să faci să pătrundă versurile în subconstient. Eleva mea începu să le cânte în timp ce se ocupa cu diverse lucruri şi în curând afirmaţia se transformă în manifestare.
Una dintre elevele mele, ocupându-se de afaceri, substitui cuvântului 'lucru' pe cel de 'afacere'. În după amiaza aceleiaşi zile, ea făcu o afacere dintre cele mai strălucite, cu toate că de luni de zile nu mai încheiase nici o tranzacţie!
Fiecare afirmaţie trebuie să fie alcătuită cu grijă şi trebuie să exprime tot ceea ce este necesar, deoarece am cunoscut o persoana care cauta de lucru, ea a găsit într-adevăr mult de lucru, dar nu a fost bine platită. Acum ea adaugă: 'Eu lucrez cât mai bine şi sunt foarte bine plătită."

ABUNDENŢA ESTE DREPTUL DIVIN AL OMULUI!
El are dreptul la mare abundenţă! "Hambarele sale trebuie să fie pline şi chiar să-i prisosească!" Iată ideea lui Dumnezeu pentru om, şi când acesta va îndepărta barierele sărăciei, pe care el însuşi şi le-a format în conştiinţă, Vârsta de aur va străluci pentru el, şi fiecare dintre dorinţele sale va fi îndeplinită!

Prin cartea ei clasica Jocul Vietii, Florence Scovel Shinn se situeaza între scriitorii de frunte ai epocii ei care au abordat problematica succesului si prosperitatii, sugestiile ei practice, realiste trezind interesul tuturor categoriilor de oameni.

Jocul Vietii Si Cum Sa-l Joci_FLORANCE SCOVEL SHINN

28 octombrie 2011 sau 21 decembrie 2012

A existat de ceva timp o discutie despre data reala la care se incheie Calendarul Mayas – 28 octombrie 2011 sau 21 decembrie 2012 si, intr-un fel oarecum paradoxal, nu s-a definit ce va insemna „sfarsitul” lui. Pe masura ce ne apropiem de ziua de 28 octombrie 2011, ar putea fi important de clarificat definitia acestui „sfarsit”. Mayasii contemporani nu mai urmaresc ciclurile lungi ale sistemului calendaristic stravechi si, prin urmare, nu doresc sa ia o atitudine în privinta acestui subiect. Pe de alta parte, vechiul popor mayas a lasat un mesaj la monumentul Tortuguero 6, despre ce se astepta el sa insemne sfarsitul Calendarului. Mesajul spune ca, în esenta, entitatea finalizarii perioadei de noua trepte, Bolon Yokte Kuh, isi va face aparitia în toata insemnele sale de gala. Mie cel putin imi este foarte clar ca asta inseamna ca atunci se vor manifesta cele noua niveluri de constiinta, ce corespund celor noua valuri de evolutie. (Cei care doresc sa citeasca o discutie detaliata despre acest subiect pot consulta fie articolul meu despre monumentul Tortuguero, pewww.calleman.com, fie cartea scrisa de Mark van Stone, 2012 Prophecy and Science of the Ancient Maya/2012 – Profetia si stiinta mayasilor stravechi).
Prin urmare, descrierea facuta de mayasii stravechi, despre sfarsitul Calendarului este foarte ezoterica – sau abstracta, daca vreti – si în locul în care se afla ea, trebuie cerute criterii mai masurabile despre ce inseamna sfarsitul Calendarului. In intelegerea mea, intrucat valul al Noualea ii aduce lumii o constiinta a Unimii, criteriul pentru sfarsitul Calendarului Mayas este acela ca se prabuseste civilizatia bazata pe dualitate, care ar include nu doar sistemele de conducere, dar si sistemul economic capitalist. Acesta este lucrul la care eu simt ca avem motive sa ne asteptam, pentru 28 octombrie 2011 – si nu doar aici, pe planeta noastra, ci pretutindeni în univers, în locuri cu care poate ca nu suntem în contact. Acesta din urma este o consecinta a faptului ca acest Calendar Mayas nu se bazeaza pe cicluri astronomice din sistemul nostru solar local, ci are o origine cu adevarat cosmica, divina, atotcuprinzatoare.
Pe de alta parte, data de 21 decembrie 2012 nu are niciun fel de semnificatie reala, chiar daca arheologii în special vor spune ca aceasta data, sau 23 decembrie 2012, marcheaza sfarsitul Calendarului. M-a surprins cat de multi oameni – numiti, uneori, lideri ai procesului de evolutie – au acceptat aceasta data, fara sa se gandeasca. La urma urmei, ea are energia tzolkin de 4 Soare/Ahau, care exclude, prin definitie, faptul ca este o data de sfarsit. In privinta acestui subiect, oameni care, dupa parerea mea, ar fi trebuit sa stie mai bine si care dealtfel s-ar putea sa fie foarte critici la adresa opiniilor stabilite, s-au alaturat arheologilor – un grup de oameni care considera Calendarul Mayas drept o superstitie. (Prin urmare, de ce ar fi ei atat de incredere pentru omenire, intr-o chestiune atat de cruciala?) O data reala de sfarsit trebuie sa aiba energia de 13 Soare/Ahau, cum e cea din 28 octombrie 2011, pentru ca doar avand aceasta energie, toate valurile ar oferi transparenta totala luminii creatiei. Si poate ca cineva doreste sa adaug ca doar cu o astfel de transparenta s-ar putea sa aiba loc o prabusire a civilizatiei noastre, bazate pe dualitate.
Se mai poate spune, cu oarecare certitudine, ca timpul – asa cum l-am cunoscut pana acum – ca fiind dirijat (asa-numita sageata a timpului), s-ar putea sa ajunga la un sfarsit, la fel ca si Calendarul Mayas. Motivul este ca, pana in data de 28 octombrie 2011, evolutia planetei noastre si universul au fost conduse de noua valuri diferite, ce au dezvoltat fenomene intr-o maniera dirijata – de la samanta, la fructul matur. Prin urmare, este în primul rand o confuzie, atunci cand oamenii spun ca acest Calendar Mayas are o natura ciclica. Este adevarat ca tzolkin-ul, calendarul sacru de 260 de zile – care constituie singurul aspect al stravechiului sistem calendaristic profetic, folosit în continuare de mayasi – are o natura ciclica. Noi insa nu ne referim la acest calendar, atunci cand discutam despre Calendarul Mayan, ce se incheie la 28 octombrie 2011. Ceea ce ajunge la desavarsire sunt cele noua niveluri de evolutie, cele noua valuri dirijate, care au creat universul, la cea mai ampla scara. Cel putin in ceea ce priveste nivelul sau de constiinta, evolutia universului se va fi incheiat atunci si isi va fi atins, atunci, cea mai inalta stare cuantica. Spun de foarte mult timp ca este mult mai relevant sa discutam despre incheierea unui urcus spre cel mai inalt nivel al unei piramide de noua trepte, decat sa discutam despre un „sfarist “ al Calendarului.
Mai exista totusi cateva intrebari despre modul în care atingerea celui mai inalt nivel de constiinta, s-ar aplica experientei noastre despre timp si ce calendar – daca va fi vreunul – va urma dupa 28 octombrie 2011. Spre exemplu, vor continua sa ne influenteze viata personala, diferitele energii ale tzolkin-ului? Cele noua valuri vor continua indefinit, cu frecventele lor actuale – sau se vor opri? La o consideratie mai atenta, probabil ca este neverosimil ca tzolkin-ul va continua, daca valurile se opresc, de vreme ce tzolkin-ul este în esenta un microcosmos temporal al valurilor. Pe de alta parte, daca valurile continua, acelasi lucru ar fi cel mai probabil pentru tzolkin, intrucat el reprezinta un microcosmos al acestor valuri. Daca valurile – in special valul al Noualea – continua dupa 28 octombrie 2011, ar trebui totusi sa fim constienti ca acest lucru nu va insemna ca evolutia continua. Evolutia este un fenomen care are o natura atat biologica, cat si culturala, fiind generata pe masura ce universul urca spre niveluri din ce în ce mai inalte de constiinta si prin intermediul proceselor în treisprezece pasi – de la samanta la fructul matur. Pentru ca la 28 octombrie 2011 universul atinge cea mai inalta starea cuantica a sa, nu va mai exista nicio stare mai inalta spre care sa evolueze. Mai exact, daca valurile continua intr-adevar nedefinit, acest lucru ar fi simtit mai mult ca un proces de macinare a lumii si fiintelor umane. El ar continua, pana cand constiinta Unimii a valului al Noualea s-ar instaura în sfarsit si toate fenomenele incompatibile cu ea ar fi indepartate.

Nu cred ca este inca posibil sa ne pronuntam daca valurile vor ajunge sau nu vor ajunge la un final, chiar daca sunt tot mai inclinat sa cred ca ele vor continua indefinit. Legata de aceasta incertitudine este intrebarea care sunt calendarele cele mai semnificative de urmat, dupa 28 octombrie 2011. Ar trebui deci sa fim constienti ca, în lunga istorie a Calendarului Mayas, multe aspecte ale sistemului calendaristic au venit si au plecat deopotriva. In functie de era anume in care traiesc oamenii, diferite aspecte ale sistemului Calendarului ar putea sau nu ar putea fi utile. In acest fel a aparut si a disparut Numaratoarea Lunga, pentru ca, in esenta, ea a fost semnificativa doar intr-o era anume, iar apoi a devenit simtita mai putin intens de mayasi, ajungand sa o piarda complet. Noi insine am cunoscut, de curand, acelasi fenomen al unui aspect al sistemului Calendarului, ce a devenit dintr-odata util, intrucat el a devenit necesar pentru urmarirea valului al Noualea, avand o perioada de 18 zile, pentru a intelege cursul evenimentelor. Acum cativa ani, un calendar de 18 zile nu ar fi fost insa foarte util si inca ramane de vazut ce calendar – daca va fi vreunul – va fi important de urmat, dupa 28 octombrie 2011.

Carl Johan Calleman
4 Cremene, 6 octombrie 2011

SURSA
http://daniilgaucan.wordpress.com/2011/10/13/ce-va-insemna-sfarsitul-calendarului-mayas-in-data-de-28-octombrie-2011/

Câteva gânduri despre artă - Constantin Brâncuşi

Frumosul este echibrul absolut. Arta nu face decât să inceapă continuu.
Arta – poate cea mai desăvarşită a fost concepută in timpul copilăriei umanitatii, caci omul primitiv uita de grijile cele domestice şi lucra cu multă voioşie. Copiii posedă această bucurie primordială. Eu aş vrea să re-deştept sentimentul acesta in sculpturile mele. Când nu mai suntem copii, suntem deja morţi.
Voim intotdeauna să inţelegem ceva, insă nu este nimic de inţeles.
Tot ceea ce puteţi contempla aici, in Atelier, are un singur merit: că este trăit...
As vrea ca lucrările mele să se ridice in parcuri şi grădini publice, să se joace copiii peste ele, cum s-ar fi jucat peste pietre şi monumente născute din pămant, nimeni să nu ştie ce sunt şi cine le-a făcut dar toata lumea să simtă necesitatea si prietenia lor, că ceva ce face parte din sufletul Naturii...
In sufletul meu nu a fost niciodată loc pentru invidie ,nici pentru ură, ci numai pentru acea bucurie, pe care o poti culege de oriunde şi oricând.
Consider că ceea ce ne face să trăim cu adevărat este sentimentul permanenţei noastre copilării in viaţă. Plăcerea cu care lucrează artistul este insăşi inima artei sale.
Fără inimă nu există artă ! şi cea dintai condiţie este să iţi placă ţie, să indrăgeşti şi să iubeşti fierbinte ceea ce faci. Să fie bucuria ta, iar prin bucuria ta să oferi bucurie şi celorlalţi.
A vedea in depărtare este ceva, insă a ajunge acolo, este cu totul altceva.
Simplitatea nu este un scop in artă, insă ajungi la simplitate fără de voia ta, apropiindu-te de sensul cel real al lucrurilor.
Simplitatea este in sine o complexitate si trebuie să te hranesti cu esenţa ca să poţi să ii inţelegi valoarea. Simplitatea in artă este, in general, o complexitate rezolvată.
Nu trebuie să silim materialele să vorbească in limba noastră - ci trebuie sa le ducem pană la acel punct, unde alţii vor inţelege limba lor. Nu poţi să faci ceea ce vrei tu să faci, ci numai ceea ce iţi permite materialul. Nu poţi să faci din marmoră ceea ce ai vroi să faci din lemn --şi nici din lemn ceea ce ai vroi să faci din piatră. Opera de artă necesită o uriaşă răbdare şi mai presus de orice o inverşunată luptă impotriva materialelor şi nu poţi să duci această luptă decât dacă foloseşti tăietura (cioplirea) directă.
Modelajul, este mai usor, permite revenirea, corectura, schimbarea - adaosul, pe când tăietura directă impune o confruntare fără de milă intre artist şi materialele pe care el trebuie să le invingă şi, aici, este necesar mestesugul... in fond, dacă te gandesti bine, nu au existat decât admirabili artizani in sculptură, nu mari artişti. Iar decăderea acestei arte, a sculpturii a inceput odata cu abandonarea acelei tăieturi directe, care ii permite sculptorului să caştige, cu fiecare dintre operele sale, propria sa victorie asupra materialelor.