Să ne întrebăm ce copii lăsăm viitorului Pământ, dar şi ce Pământ lăsăm copiilor noştri…

A ocroti copilul
În general principiul ocrotirii copilului este cunoscut ca făcând parte din prima copilărie când se recomandă protejarea sugarului de întâlniri cu prea mulţi oameni, care trec prin universul şi câmpurile lui cu problemele lor fizice (boli) cu problemele lor sufleteşti (obsesii, dependenţe, patimi, frustrări, snobism) ca şi cele spirituale (materialism, ateism, bigotism, rock, concepţie limitată despre lume şi viaţă, etc.)
Această protecţie presupune o izolare a sugarului şi copilului până la 3 ani într-un mediu familial restrâns, neparticiparea la tot felul de sindrofii, party-uri, etc. Sănătos pentru copil ESTE SĂ RĂMÂNĂ ACASĂ în timp ce părinţii socializează în afara căminului. După 3 ani această izolare este TREPTAT transformată în socializare a copilului cu persoane selectate. Această socializare are în vedere crearea unui cerc de prieteni adulţi, ai noştri, cu copii cam de aceiaşi vârstă cu a copilului nostru. Ştiind că micuţul imită atmosfera interioară a adulţilor din preajmă vom construi un grup de prieteni cu copii, prieteni care în mare au aceleaşi valori, aceleaşi principii de viaţă, aceleaşi maniere ca şi noi sau cel puţin nu contrazic valorile noastre.
În acelaşi sens la grădiniţă şi la şcoală, ca părinţi trebuie să ne implicăm în activităţi, să sprijinim educatoarea şi învăţătoarea, să creăm o atmosferă pozitivă.
Copiii de astăzi
Copiii şi tinerii de azi vin din lumile spirituale cu abilităţi noi, cu capacitatea de a identifica esenţa, cu simţul valorii, cu un formidabil simţ al libertăţii autentice. Un nou principiu de evoluţie acţionează în lumea în care trăim: Gândirea se dezvoltă prin căutarea sensului şi adevărului, iar sensul şi adevărul îşi pierd valoarea fără fapta conştientă, dacă în domeniul simţirii nu există motivaţii suficient de puternice şi libertate. Libertatea de a-şi construi propria scară de valori, libertatea de alege singur să fie moral, libertatea de a se găsi pe sine şi a identifica propria misiune de viaţă, fără constrângeri economice şi politice.
Oricât ar părea de neverosimil cei tineri au o excepţională capacitate de a identifica valoarea mai ales la oameni. Şi atunci să ne mai mirăm că nu-şi ascultă părinţii, că nu merg cu bucurie la şcoală? Copilul şi tânărul vremii noastre au nevoie de experienţe potrivite etapei de dezvoltare generală şi individuală, au nevoie de iubire adevărată, de relaţii şi contacte de la Eu la Eu, de adulţi pătrunşi de un entuziasm sănătos pentru idealuri înalte, de bucurie de viaţă, de încredere în viitor.
Acest copil & tânăr, născut în vremurile contemporane nouă este conştient (chiar dacă n-o poate spune!) că fiecare om este o întâlnire karmică, că fiecare om are o misiune şi lecţie de viaţă în această incarnare, că autentic înseamnă să fii tu însuţi cu adevărat, dincolo de convenţii şi prejudecăţi, dincolo de interese materiale imediate. Copilul, elevul, tânărul vor primi cu bucurie ceea ce le stimulează dezvoltarea şi evoluţia, tot ceea ce îi stimulează în drumul lor spiritual, socializarea autentică adică de la suflet la suflet, dezvoltarea vieţii sufleteşti, călătoria, cunoaşterea altor medii de viaţă şi cunoaşterea reală, nemijlocită a domeniilor muncii.
Ei au o mare deschidere şi înţelegere pentru spiritual, au adesea capacităţi suprasenzoriale pe care părinţii le ignoră şi de aceea le inhibă ori le distrug. Vin pe Pământ din Cer cu misiuni karmice şi sociale clare şi mari, pe care le conştientizează relativ repede.
Un alt aspect al ocrotirii este precocitatea
Copiii din ziua de astăzi sunt foarte, foarte precoci. La 3 luni îşi ţin şi întorc capul, la 4,5-5 luni stau în funduleţ, la 7-9 luni merg în picioare, vorbesc repede şi încep să dea răspunsuri pertinente. Toate aceste capacităţi sunt devansate cu câteva luni în primul an de viaţă şi chiar cu un an în prima copilărie (0-7 ani).
Mersul în picioare, verticalitatea sunt manifestări ale Eului. Trăim într-o epocă în care Eul, pe care ni l-a dăruit Cristos se manifestă cu pregnanţă. Şi o explicaţie a precocităţii, cea pozitivă, singura care trebuie să ne bucure, este această preponderenţă a manifestărilor Eului.
Pe de altă parte media, calculatorul, tehnologia, alimentele superchimizate (înlocuitori, E-uri), poluarea majoră la toate nivelele: sol, aer, apă, sonică, chimică, biologică (seminţe şi animale modificate genetic, clone), psihologică (manipularea), etc. toate generează o precocitate nocivă pentru ei înşişi, pentru societate, pentru evoluţia Pământului.
În general părinţii români, care au prejudecata că a fi deştept este cheia succesului, se bucură foarte tare privind această precocitate şi considerând-o superdotare a copilului şi dovada palpabilă că ei sunt la rândul lor deştepţi/inteligenţi.
Lucrurile nu stau aşa. Motivele precocităţii sunt cele de mai sus şi ca procentaj sunt nocive pentru copil şi societate.
Cum se fură copilăria
Societatea guvernată de politic şi economic a proiectat, anticipat şi s-a pregătit pentru această precocitate a copiilor. Şi a decis peste interesul copilului şi punctul de vedere al părintelui, legiferând doar un an doi de stat cu copilul acasă cu copilul, mersul la creşă (care nici nu există la noi), la şcoală mai devreme, clase pregătitoare, la 6 ani în clasa I, etc.
În spatele acestei aşa zise alinieri la imperativele europene stau două motive:
1. Cu cât condiţionarea şi manipularea se face la vârste mai fragede, este mai eficientă.
2. Să ajungă aceşti copii cât mai repede la muncă şi să stea cât mai puţin la pensie.
Şi atunci privind aceste adevăruri vom mai da curs aşa zisei precocităţi a copilului?
Precocitatea este o realitate. Dar urmarea logică nu este trimiterea copilului în etapa următoare de viaţă, ci dimpotrivă, OCROTIREA COPILĂRIEI.
Mai devreme la grădiniţă (înainte de 3,5 ani) la şcoală (înainte de 7 ani împliniţi) înseamnă nu numai pierderea copilăriei, ci şi confruntarea mai devreme cu responsabilităţile (maturizare precoce), mai devreme la muncă.
Pentru care motiv trebuie să-i furăm copilului copilăria?
Pentru care motiv trebuie să-i dăm brânci în viaţă?
Odată cu schimbarea dentiţiei, adică când copilului i-au căzut majoritatea dinţilor de lapte, forţele de creştere se metamorfozează în forţe de învăţare. Fără prezenţa acestor forţe de învăţare achiziţia de informaţie este de fapt o violare psihică, sufletească, spirituală. Şcoala bombardează copilul cu informaţie pe care el nu o poate procesa deoarece celula nervoasă se maturizează la 11 ani şi abia atunci poate fi folosită logica. Celula nervoasă se maturizează prin mişcare fizică şi sufletească. Mişcare sufletească înseamnă trăirea basmelor, imaginilor, imaginaţie.
Dacă vă iubiţi copilul nu-i daţi brânci în viaţă, ocrotiţi-l, dăruiţi-i o copilărie lungă!!!
Stă în puterea părintelui să dăruie copilului o copilărie completă, luminoasă, ocrotită, pentru că prima copilărie este garanţia echilibrului sufletesc şi a curajului în faţa dificultăţilor şi dramelor vieţii…

Prof. Ileana Vasilescu

http://waldorf-educatie.ro/daruie-copilului-tau-copilaria/







Pedagogia Waldorf reprezintă fundamentul pentru unităţile preşcolare şi şcolare din întreaga lume
care funcţionează sub denumirea de grădiniţe sau şcoli Waldorf, Rudolf Steiner sau Libere.
Indiferent de denumire şi de bogata diversitate culturală, ele au în comun câteva caracteristici
esenţiale, care sunt descrise în cele ce urmează. Şcolile sau grădiniţele care nu prezintă aceste
caracteristici nu aparţin mişcării mondiale a şcolilor sau grădiniţelor Waldorf.

Ce este o scoala Waldorf?
Este un loc în care se încearca educarea omului în ansamblul sau, atât cognitiv, cât si artistic sau în domeniul manualitatii, armonizând procesul educational. Disciplinele scolare nu sunt privite ca scop în sine, ci ca mijloace educationale, drept pentru care nu se dau note sau calificative, elevii primind la sfârsitul clasei o caracterizare scrisa de învatator sau de profesori.
Pentru studiu nu se folosesc manuale în clasele mici: elevii folosesc informatia primita în orele de curs si toata gama de carti existente în domeniul studiat.

Disciplinele principale: limba româna/materna, matematica, istoria, geografia, biologia, fizica si chimia sunt predate în perioade/epoci de câte 3-4 saptamâni, câte doua ore pe zi.
Dexteritatile: limbile moderne, sportul, muzica, cursurile artistice etc., cât si orele de exercitiu la limba româna/materna si matematica etc. apar în continuare în orar, în mod obisnuit.
Programele diferitelor discipline sunt asemanatoare cu cele din sistemul national.
Nivelul cunostintelor este echivalent cu cel din scoala traditionala, la nivelul claselor a IV-a, a VIII-a si la bacalaureat.

De ce as vrea sa invete copilul meu într-o scoala Waldorf?
Pentru ca aici poate sa descopere lumea înconjuratoare din mai multe perspective: stiintifice, artistice si tehnic-mestesugaresti. Importanta este aici cunoasterea si socializarea, mai putin competitia si izolarea. Este important sa învete sa cânte la un instrument muzical, sa participe la sarbatori în colectivitate si sa aiba posibilitatea unei relatii umane firesti cu educatorii lui, sa se simta înteles si tratat cu atentie.

Cum se poate înscrie un copil într-o gradinita sau scoala Waldorf?
Parintii doritori sau reprezentatii legali ai copiilor depun o cerere la secretariatul unitatii. Dupa aceasta, are loc o discutie de prezentare a pedagogiei pentru parintii respectivi, în care sunt detaliate caracteristicile învatamântului Waldorf si sunt indicate continuturile diferite si metodele specifice de predare. Interesul pentru alternativa al parinailor, precum si disponibilitatea pentru colaborare sunt esentiale pentru înscrierea copilului. Dupa o verificare generala a capacitatilor scolare si de vârsta ale copilului se poate decide daca respectivul copil poate fi considerat admis.

Ce taxe trebuie platite?
Nu se platesc taxe la gradinita sau scoala Waldorf. Este învatamânt de stat si toate cheltuielile de salarizare a personalului si de întretinere a cladirilor sunt acoperite de stat. Pentru buna functionare a unitatilor, parintii sunt organizati în asociatii, care, prin cotizatiile membrilor, contribuie la asigurarea unei baze materiale corespunzatoare unui învatamânt normal.

Cine poate preda într-o unitate Waldorf?
Cadrele didactice studiaza pedagogia Waldorf înainte de a începe activitatea într-o scoala Waldorf si au cel putin un curs de introducere în aceasta pedagogie. Pe parcursul fiecarui an scolar, ele sunt obligate sa parcurga module periodice de perfectionare în aceasta pedagogie, pentru a aprofunda elementele de metodica, antropologie si didactica disciplinei.
Copiii se pot transfera de la o unitate alternativa la una de învatamânt clasic si invers?
Da, acest transfer se poate organiza de la unitate la unitate, atât de la învatamântul clasic la cel alternativ, cât si invers. 

Deşi  autonomă, fiecare şcoală Waldorf  este  integrată întro amplă mişcare  pentru înnoire cultural-spirituală. Această mişcare formează o familie spirituală şi îmbrăţişează întreaga lume cu iniţiative din cele mai diferite domenii de viaţă, studiu şi lucru.

 

Sursa: Sistemul Waldorf, o optiune buna sau nu? - Copii de gradinita http://forum.7p.ro/Sistemul-Waldorf-o-optiune-buna-sau-nu.aspx?g=posts&t=4762#ixzz2A0waaz7c

Omul care presimte existenţa unei alte lumi, în spatele lumii fizic-materiale pe care o percep simţurile noastre trupeşti, se trezeşte spre ceva nou, se trezeşte spre cunoaşterea superioară a lumilor sufleteşti şi  spirituale, care completează realitatea noastră. Treptat, dacă el se îndreaptă cu strădanii sincere către lumile superioare, dezvoltă organe noi de percepţie, care îl vor face cetăţean conştient al realităţilor pe care le întâmpină. Imaginaţiunea, inspiraţia şi intuiţia, ca paşi în perceperea lumii spiritual-sufleteşti vor deschide pas cu pas drumul lui către originile sale şi către ceea ce ne cheamă dinspre viitor, ca sarcină şi responsabilitate a noastră pentru întreaga lume.

Să devenim responsabili pentru impulsurile pe care le purtăm în lume la fiecare pas şi să ne asumăm ecoul fiecărui gând şi fiecărei fapte este o necesitate pentru a avea grijă de Pământ şi de semenii noştri.

Epoca în care trăim ne îngreunează sufletele în materialismul pe care l-a dezvoltat. Cea mai rodnică soluţie de a nu lăsa ca sufletesc-spiritualul din noi şi din copiii noştri să fie reprimat este să dezvoltăm înşine o cultură a inimii, a moralităţii şi a binelui, care să acţioneze în lume pentru viitor.

Şcoala Waldorf îşi propune să asigure un program educaţional potrivit diferitelor etape de dezvoltare a copilului, folosindu-se sistematic de abordarea integrală şi nu doar parţială a fiinţei umane educate şi având ca obiectiv dezvoltarea nerestrictivă a personalităţii acesteia. Elevii sunt pregătiţi pentru educaţia permanentă, pentru a fi adaptabili la diferite moduri de învăţare şi predare, la diferite perspective socio-profesionale. Sunt formaţi astfel încât să aibă încredere în ei înşişi, să fie capabili să influenţeze mediul lor de viaţă, să răspundă adecvat la provocările din societate şi să creeze oportunităţi sociale în vederea atingerii potenţialului lor creativ.

 http://waldorf.ro/
http://waldorf-educatie.ro/
http://waldorf.ro/unitati-scolare/