Mos Nicolae este o personificare la varsta senectutii, a timpului imbatranit care a preluat din Calendarul crestin numele si data de celebrare ale Sfantului Nicolae (6 decembrie), personaj real (episcop din Myra, mort probabil in anul 342), aparator al dreptei credinte
in Iisus.
In traditiile romanesti Mos Nicolae are atributii straine de
statutul sau ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zapada care
cade la inceputul iernii, pazeste Soarele care incearca sa se strecoare
pe langa el spre taramurile de miazanoapte pentru a lasa lumea
fara lumina si caldura, este iscoada lui Dumnezeu pe langa Drac, ajuta
vaduvele, orfanii si fetele sarace la maritat, este stapanul apelor si
salveaza de la inec corabierii, apara soldatii pe timp de razboi,
motiv pentru care este invocat in timpul luptelor.
In noptile marilor
sarbatori, cand se deschide cerul pentru o clipa, oamenii pot sa-l vada
stand la Masa Imparateasca in dreapta lui Dumnezeu. Mos Nicolae imparte
astazi, asemanator lui Mos Craciun, daruri celor mici. Mai veche este
insa traditia pedepsirii copiilor neascultatori cu nuielusa lasata in
incaltarile lor in noaptea de 5/6 decembrie.
Ca sfant, Mos Nicolae a
fost mai darnic cu pedepsele decat cu recompensele. Conform traditiei crestine, el pedepsea pe cei care se abateau de la dreapta credinta lovindu-i cu nuiaua peste maini. Ziua de 6 decembrie incheie ciclul de sarbatori si practici magice,
dedicate in special lupilor si spiritelor mortilor-strigoi, inceput la
mijlocul lunii Noiembrie (Filipii de Toamna, Filipul cel Schiop,
Ovidenia, Lasatul Secului
de Craciun, Noaptea Strigoilor si Santandrei) si incheiat la inceputul
lunii decembrie (Zilele Bubatului, Varvara, Mos Andrei), specific unui
stravechi inceput de an autohton, probabil Anul Nou dacic.
Sannicoara reproduce un vechi nume propriu, gr. Nikolaos, folosit in Grecia antica
cu multe secole inaintea erei noastre. "Nikolaos se incadreaza intr-o
bogata familie de compuse al caror prim element este nik- (verbul nikao -
"a invinge", substantivul nike- "victorie"), semnificatia acestuia
explicand in buna masura favoarea de care se bucura numele si, implicit,
frecventa lui in onomastica greaca" (Ionescu c., 1975, p. 219).
Traditiile populare
romanesti par a nu fi straine de semnificatiile stravechi ale numelui
grecesc. Sarbatoarea de pe sase decembrie prefigura victoria binelui
asupra raului, a luminii asupra intunericului: "la Sf. Nicolae se
intoarce noaptea la ziua cu cat se suceste puiu-n gaoace"
(Radulescu-Codin, Mihalache, 1909, p. 91), spune o zicala musceleana.
Aceleasi simboluri optimiste apare si din legenda ardeleana despre
Sannicoara si Santoader, pazitori ai Soarelui, ca si din traditia
bucovineana care sustine ca Sannicoara poate fi vazut in noaptea de Anul
Nou "in lumina mare, atunci cand cerurile se deschid de trei ori"
(Pamfile, 1914, p. 157).
Legendele si traditiile dedicate lui
Sannicoara, in esenta precrestine, vorbesc de puterea sa neobisnuita
invocata de soldatii care porneau la lupta, de ajutorul dat, ca stapan
al apelor, corabierilor; de sprijinul acordat fetelor sarace la maritat,
de grija purtata sufletelor etc. Daca la informatiile etnografice si
folclorice de mai sus adaugam contextul favorabil in care este prezentat
Sannicoara in colinde, ca si pozitia sa privilegiata in Panteonul
romanesc, putem afirma ca acesta a fost un personaj mitologic al carui
cult se asemana cu cel al Santoaderului, Sangiorzului, Santiliei si
Samedrului.
Sunt indicii ca unele atributii ale lui Sannicoara au fost
preluate, treptat, de sarbatorile vecine: Santandrei si de sarbatorile de iarna.
Seara lui Mos Nicolae
In noaptea de 5/6 decembrie se spune ca Mos Nicolae vine la geamuri si vede
copiii care dorm si sint cuminti, lasindu-le in ghete dulciuri si alte daruri,
insa tot el este acela care-i pedepseste pe cei lenesi si neascultatori.
In
dimineata de Sf. Nicolae, copiii cuminti gasesc daruri in ghetute. E un obicei
vechi, nu numai la romani, de a face cadouri in aceasta zi.
Spre deosebire de
Mos Craciun, Mos Nicolae nu se arata niciodata.
De altfel, povestea darurilor
impartite pe furis in aceasta noapte incepe din vechime.
http://www.crestinortodox.ro/sarbatori/sfantul-nicolae/mos-nicolae-obiceiuri-traditii-72888.html
http://www.desprecopii.com/info-id-554-nm-Povestea-lui-Mos-Nicolae.htm
Singura hrană spirituală este cunoaşterea.
Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!
Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:
FRÃŢIA INIMII.
Iubirea și Adevărul nu pot fi descoperite prin cărți, biserici sau temple.
Acestea vin în ființa prin cunoașterea de sine.
Cunoașterea de sine este un proces anevoios dar nu dificil; el devine dificil doar atunci când încercam să ajungem la un anume rezultat.
Dar a fi doar conștienți în fiecare moment, clipă de clipă de propriile noastre gânduri și sentimente, de toate acțiunile noastre fără nici un fel de condamnare sau justificare, aduce libertatea, eliberarea în care există această fericire a adevărului.