+-+-+-+-+-+-+-+-+-+-+-+-+ Mit şi Adevăr +-+-+-+-+-+-+-+-+-+-+-+-+: România fierbe în jurul afacerii Roşia Montană

Iubirea și Adevărul nu pot fi descoperite prin cărți, biserici sau temple. Acestea vin în ființa prin cunoașterea de sine. Cunoașterea de sine este un proces anevoios dar nu dificil; el devine dificil doar atunci când încercam să ajungem la un anume rezultat. Dar a fi doar conștienți în fiecare moment, clipă de clipă de propriile noastre gânduri și sentimente, de toate acțiunile noastre fără nici un fel de condamnare sau justificare, aduce libertatea, eliberarea în care există această fericire a adevărului.

marți, 17 septembrie 2013

România fierbe în jurul afacerii Roşia Montană

Ce facem cu cele 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint?
Le exploatăm împreună cu firma canadiană sau

le exploatăm singuri? Mergem pe 25% cotă de participare a statului român şi 6% redevenţă, cum spune proiectul de lege care urmează să fie dezbătut în Parlament, sau renunţăm deocamdată la orice fel de exploatare?
În fine, s-a pus problema metalelor rare care se găsesc acolo, alături de aur şi argint, şi despre modul în care acestea ar trebui menţionate explicit în contract - adică să nu le dăm degeaba.
Minereurile rare evidenţiate la Roşia Montană, despre care s-a vorbit, sunt germanium, arseniu, titan, molibden, vanadiu, nichel, crom, cobalt şi galiu.

Există însă un minereu foarte valoros despre care nu s-a spus nimic: telurul.

Acest element a intrat în atenţia oamenilor de ştiinţă de mai mult timp, dar în ultimii 10 ani a luat un avânt deosebit. Astfel, în anul 2005, Statele Unite au dezvoltat o tehnologie pentru fabricarea bateriilor fotovoltaice pe bază de telur.

Ulterior, s-a ajuns la concluzia că dezvoltarea tehnologică viitoare a omenirii, în foarte multe domenii, în special cele spaţiale, va trebui să se ţină cont de zăcămintele de telur din lume.
Este considerat noul «aur» al omenirii.
Mai mult, la întrebarea care va fi “aurul” din 2012 încolo, fizicianul Robert Jaffe, de la Massachusetts Institute of Technology, citat de publicaţia New Scientist, a spus: “Telurul ar trebuie să fie privit ca fiind mai preţios decât aurul”.
În România, prof. dr. geolog Gheorghe Popescu a studiat timp de doi ani acest metal rar, de fapt un semimetal, şi a ajuns la concluzia că, măcar din acest punct de vedere, suntem foarte bogaţi.

“Ca rezerve în lume, putem spune că suntem un pol al telurului. Celălalt este în China. Diferenţa este că ei au zăcământul la sute de metri sub pământ şi trebuie scos, pe când noi îl avem la suprafaţă, în toate zonele în care s-a extras aur, inclusiv Roşia Montană. De ce?
Zăcămintele de telur le însoţesc pe cele de aur şi de argint. Toate minele care au scos aur, la separare au aruncat telurul în halde, pentru că nu prezenta interes tehnologic la acea vreme, era un rebut. Acum este la îndemână pentru exploatare, e la suprafaţă, nu trebuie să săpăm după el. Am depus studiul meu la Agenţia Naţională pentru Resurse Naturale în ideea de a demara exploatarea. Mi s-a spus că nu se poate deocamdată. Procesul de separare în cazul telurului este hidrometalurgic, prin electroliză”, ne-a spus profesor dr. Gheorghe Popescu (foto).

Telurul a fost descoperit în România în 1782 de către cercetătorul austriac Franz-Joseph Müller von Reichenstein. Telurul a fost studiat însă, abia în 1798, de către Klaproth.
Telurul este un element relativ rar, iar conținutul din acest nemetal al scoarței terestre este de 1·10^-7la sută.
Telurul poate fi găsit în minereurile de aur ale Transilvaniei, unde este găsit în compuși ca telururi de aur, argint, mercur, nichel, cupru, bismut, platină, etc. În afară de Transilvania, telurul se mai găsește la Colorado (SUA), Australia, Canada, etc.
Telurul este relativ rar și este de obicei întâlnit în combinație cu alte elemente (aur). Tocmai datorită rarității, în stare pură, telurul este foarte scump. Procedeul de separare a telurului de metale precum aurul este foarte dăunător mediului înconjurător. Exemple de telururi: hessit (Ag2Te), petzit [(Ag, Au)2Te], muthmannit [(Ag, Au)]Te], silvanit [(Ag, Au)Te2], tetradimit (Bi2Te2), coloradoit (HgTe), altait (PbTe), nagyait, ce conține aur, telur, plumb, antimoniu și sulf. Alți compuși pot fi mineralele sulfuroase de fier, plumb, zinc, cupru și alte seleniuri. Acizii telurului și anhidrida teluroasă (TeO2) sunt compuși slabi; H2Te- acidul telurhidric; H2TeO3)-acidul teluros; H6TeO6)-acidul teluric.
Telurul este un semi-metal de culoare alb-argintie cu structură cristalină hexagonală, cu duritatea de 2,3, foarte sfărâmicios, cu greutatea specifică 6,23. Forma amorfă, prezentă sub formă de pulbere neagră, cu greutatea specifică 5,82 se caracterizează numai prin finețea particulelor. Vaporii de telur au culoarea galben-aurie și molecula diatomică. Telurul formează soluții coloidale de culoare albastră-verzuie-închisă, albastră sau violetă și brună. În apă, sulfură de carbon și în alți dizolvanți, telurul este greu solubil. La cald, telurul reacționează foarte lent cu apa.
Telurul elementar se folosește la obținerea de aliaje, în industria oțelului, în industria cablurilor de plumb (unde are rolul de a mări rezistența și elasticitatea lor), la vulcanizarea cauciucului, în industria sticlei și în industria ceramică. Combinații de telur se folosesc în fotografie și ca adaosuri la motorină, deoarece accelerează arderea în motoarele cu explozie. Alte întrebuințări: