Singura hrană spirituală este cunoaşterea.

Numai adevărul şi iubirea universală ne va face liberi!

Lumina care ne inspiră toţi să ne unească în conştiinţa cosmică nouă:

FRÃŢIA INIMII.

Iubirea și Adevărul nu pot fi descoperite prin cărți, biserici sau temple. Acestea vin în ființa prin cunoașterea de sine. Cunoașterea de sine este un proces anevoios dar nu dificil; el devine dificil doar atunci când încercam să ajungem la un anume rezultat. Dar a fi doar conștienți în fiecare moment, clipă de clipă de propriile noastre gânduri și sentimente, de toate acțiunile noastre fără nici un fel de condamnare sau justificare, aduce libertatea, eliberarea în care există această fericire a adevărului.

vineri, 16 noiembrie 2012

Globul pămantesc este străbătut de o vastă reţea cosmo-telurică, de nişte radiaţii care vin din adancul Pămîntului

"Mintea intuitiva este un dar divin,
iar mintea rationala este fidelul servitor al acesteia.
Noi am creat o societate care onoreaza servitorul si a uitat darul.”
Albert Einstein

Aveţi somnul agitat, coşmaruri? Vi se pare că vă merge din rău în mai rău şi că nimic din ce vă propuneţi nu vă iese aşa cum aţi dori? În casă, la birou sau la şcoală aţi descoperit nişte locuri nefaste, locuri în care plantele se ofilesc inexplicabil, în care durerile se intensifică, iar concentrarea vă scade? S-ar putea ca „de vină“ să fie aşa-numitele radiaţii Hartmann. Ce sunt ele şi cum ne pot influenţa viaţa? Astăzi le numim „radiaţii Hartmann“, după numele celui care le-a descoperit, sau mai bine zis le-a redescoperit, pentru că ele erau cunoscute încă din vremurile străvechi. Oamenii ştiau că globul pămantesc este străbătut de o vastă reţea cosmo-telurică, de nişte radiaţii care vin din adancul Pămîntului. Nu degeaba au construit templele şi piramidele în aşa fel încat să fie protejate de influenţa acestor radiaţii. Deşi nu aveau instrumente de măsură ultrasofisticate, oamenii din vechime ştiau foarte multe lucruri de care noi abia astăzi aflăm. Pentru că reţeaua Hartmann este peste tot, nu prea putem să o evităm. Tot ce putem face este să ne ferim să stăm prea mult timp în nodurile reţelei.

Reţele telurice cunoscute poartă numele celor ce le-au descoperit şi le-au studiat: Hartmann, Curry, Peyré, Palm, Romani, Wismann, Airaudi, cele mai importante fiind primele două, respectiv Hartmann şi Curry (reţeaua Stratulat nu prea este pomenită).
Efectul negativ al reţelei Hartmann este prezent la intersecţia a două benzi (noduri; nu toate cu aceeaşi nocivitate dat fiind că benzile sunt polarizate, alternate, efecte majore resimţindu-se la intersecţiile benzilor de aceeaşi polaritate) şi este mai mare dacă se suprapune cu o bandă Curry, un curs de apă subterană sau cu discontinuităţi ale solului. Şi câmpurile electromagnetice amplifică efectul emisiei Hartmann. Efectul unui nod Hartmann este amplificat dacă peste el se suprapune o bandă Curry; se numeşte punct activ. Punctul stea este suprapunerea a două noduri: Hartmann şi Curry.

Trebuie remarcat faptul că efectul este cumulat în timp (10 – 15 ani) si generează blocaje ori obturări ale fluxurilor vitale, ceea ce, în mod normal, duce la modificarea energetică, fizică (organică) şi funcţională a echilibrului organismului la unul sau mai multe nivele, fizic şi subtile, deci la apariţia proceselor patologice. Prin modul de acţiune, emisiile geopatogene sunt factori generatori favorabili de apariţie ai celulei atipice ca dereglare informată a unui echilibru precar.
Cercetările au dus la concluzia că o bună majoritate din bolnavii de cancer s-au situat în unul din cele două cazuri: patul pe nod sau biroul pe nod. Dar cercetările nu pot da informaţii despre toţi cei ce dorm sau lucrează pe câte un nod. Sau pe un nod combinat cu alt element patogen.

Cum arată reţeaua Hartmann?
Să ne imaginăm nişte ziduri verticale foarte înalte care se înalţă din sol. Aceste ziduri vibratorii radioactive se întind pe direcţia nord-sud din doi în doi metri, iar pe direcţia est-vest din 2,5 în 2,5 metri. Grosimea acestor ziduri verticale - să le numim „linii Hartmann“- variază între 16 şi 20 cm. Liniile nord-sud se intersectează cu liniile est-vest, iar punctele de intersecţie se numesc „noduri“. Reţeaua se strange şi se alungeşte pe măsură ce ne apropiem de poli. Este ca şi cum am lua globul pămîntesc şi am desena pe el meridianele şi paralelele - acele linii imaginare pe care le trasăm la geografie - doar că mult mai dese. Adică meridianele din doi în doi metri, iar paralelele din 2,5 în 2,5 m. Apoi, pe aceste linii am construi nişte ziduri foarte înalte. Am obţine astfel o reţea. Cam aşa arată intuitiv reţeaua Hartmann, doar că este invizibilă.

Cum a fost descoperită reţeaua Hartmann?
Doctorul Ernst Hartmann a observat ca soarecii aflati intr-o anumita incapere stateau grupati dupa directia liniilor si nodurilor unei retele invizibile. Aceiasi soareci se comportau insa normal intr-o incapere diferita. Acest tip de reactie al animalelor i-a dat de gandit si astfel a inceput sa studieze fenomenul si sa traga concluzii interesante. Conform teoriei Hartmann, interiorul scoartei terestre ascunde retele longitudinale si latitudinale malefice. Fenomenul se manifesta insa ca atare doar in nodurile de la intretaierea acestor retele.

Cum sunt generate radiaţiile Hartmann?
Mecanismul prin care este generată reţeaua Hartmann este încă necunoscut de oamenii de ştiinţă. Probabil că ea apare în urma unor interferenţe între campuri, dar de ce natură or fi acestea nu se ştie, este doar o simplă ipoteză. Nici despre gravitaţie nu ştim încă prea multe lucruri. Ştim doar că există un cîmp gravitaţional, dar nimeni nu a măsurat vreodată undele gravitaţionale. Dacă ele chiar există, nu aparţin spectrului electromagnetic şi nu pot fi măsurate cu aparatele de care dispunem în prezent. Cam la fel stă situaţia cu radiaţiile Hartmann. Ele sînt menţionate chiar în tratate de fizică serioase, cu specificaţia că nu se ştiu prea multe lucruri despre ele. 

Cum depistăm liniile şi nodurile Hartmann?
Radiaţiile Hartmann nu sunt de natură electromagnetică şi nu pot fi măsurate cu aparate obişnuite. Le putem pune în evidenţă doar prin măsurări radiestezice. Folosind radiestezia, adică facultatea de a percepe radiaţiile, putem depista liniile şi nodurile Hartmann, dar putem măsura şi intensitatea radiaţiilor Hartmann. Radiestezia este o practică străveche de mii de ani. Nu i s-a găsit încă o explicaţie ştiinţifică, dar ea funcţionează. Prin măsurători radiestezice, folosind o simplă ansă sau pur şi simplu două beţe sau vergele (materialul din care sînt făcute nu are nici o importanţă), se determină locurile unde se găsesc izvoare subterane şi pot fi săpate fîntîni. Fantanarii se folosesc de mii de ani de radiestezie în meseria lor. Este doar un exemplu din multe altele. Radiestezia este un fel de „magie“ la îndemana oricui, care poate fi aplicată în aproape orice domeniu. Deşi este atît de utilă, nu se ştie de ce nu este folosită pe scară largă. Probabil pentru că nu poate fi explicată încă de ştiinţa actuală.

“Omul se poate considera civilizat numai in masura in care intelege un suflet de pisica”.
Bernard Shaw

Ce efecte au radiaţiile Hartmann asupra fiinţelor?
Cand spunem „radiaţii Hartmann“ nu vă gîndiţi că al doilea Cernobîl a venit peste noi. Nu e vorba de ceva la fel de nociv ca emisiile radioactive ce însoţesc reacţiile de fisiune nucleară. Există şi o serie de radiaţii (cum ar fi cele luminoase sau calorice) care nu sînt în general periculoase. Reţeaua Hartmann traversează întreagă suprafaţă a pămantului, toate solurile, toate locuinţele, producand perturbări. Majoritatea fiinţelor vii suferă influenţe nocive dacă sunt plasate pe liniile Hartmann, dar mai ales în dreptul unui nod Hartmann. În ochiurile reţelei nu se simte nici un fel de influenţă. Cei care au studiat aceste radiaţii au ajuns la concluzia că ele sunt patogene. Adică produc diferite boli la oameni şi animale, dacă influenţa radiaţiilor este de lungă durată (luni, ani). Plantele plasate pe liniile sau nodurile Hartmann se ofilesc. Singurele animale despre care se ştie că se simt bine - şi de aceea se aşează de bunăvoie mai ales în nodurile reţelei - sunt pisicile şi şoarecii.

Piramida lui Keops şi radiaţiile Hartmann
Reţeaua Hartmann era cunoscută în timpuri de demult şi oamenii îşi alegeau cu grijă locurile unde cultivau plante, creşteau animale sau construiau ceva. Evitau zonele cu anomalii folosindu-se de instinctul păsărilor, animalelor sau de măsurători radiestezice. Mai ales dacă era vorba de o construcţie importantă, cum ar fi un templu, nu numai locul era ales cu grijă, ci şi data construcţiei. Ea era stabilită în urma unor studii astrologice, pentru a se vedea care erau influenţele cosmice la care urma să fie supusă construcţia. Omul zilelor noastre, tributar modului de gandire raţional şi mai ales „ştiinţific“, va zice că astea sunt simple aiureli. Dar practica dovedeşte că nu este aşa. De pildă, piramida lui Keops. Prin măsurători radiestezice s-a determinat că reţeaua Hartmann cade la periferia piramidei, iar în interior cadrilajul teluric lipseşte, ca împins în afară. Templul se află deci într-un spaţiu ecranat de efectele radiaţiilor Hartmann.

Cum ne apărăm de efectul radiaţiilor Hartmann?
Este de dorit să plasăm patul în încăpere, astfel încat locul unde se află perna, şi deci capul nostru, să nu fie chiar pe un nod Hartmann. În acest loc petrecem cateva ore în fiecare noapte şi ne putem expune fără să ştim unor perturbări energetice, datorate radiaţiilor Hartmann, care pot duce la somn agitat, coşmaruri, boli cronice şi chiar cancer. Nu înseamnă că toate persoanele care dorm în dreptul unui astfel de nod se îmbolnăvesc. Asta depinde pană la urmă şi de rezistenţa organismului fiecăruia. În această privinţă stau mărturie relatările unor medici care au consultat pacienţi la domiciliu şi aveau idee despre radiaţiile Hartmann. Aceştia au observat că incidenţa bolilor era mai mare la pacienţii care aveau patul plasat într-un astfel de nod. Dacă eşti la şcoală şi stai un an sau mai mulţi într-o bancă ce este chiar în dreptul unui nod Hartmann, probabil că vei da randament scăzut, vei avea memoria mai slabă şi nu vei putea să te concentrezi prea bine. Cei care au studiat terapia cu ajutorul cristalelor sunt de părere că dacă plasăm mai multe bucăţi de cuarţ în încăpere, pe care le spălăm periodic cu apă, reuşim să mai reducem din efectul dăunător al radiaţiilor Hartmann.

Ce amplifică efectul radiaţiilor Hartmann?

Faliile geologice, peşterile, filoanele minerale etc. cresc efectele nocive ale reţelei asupra fiinţelor vii. Şi campurile de natură electro-magnetică sunt susceptibile să crească activitatea reţelei Hartmann. De aceea probabil influenţa radiaţiilor este crescută în apropierea blocurilor de alimentare electrică de înaltă tensiune sau de transformatoare. Este posibil ca în anumite zone ale Bucureştiului reţeaua să fie mai amplificată decît de obicei.

Manifestări concrete
- la om, în primă fază: somn agitat se manifesta adesea la copii), oboseală, insomnie, stress, coşmaruri, disfuncţii, randament scăzut la muncă şi rezultate proaste la învăţătură, scaderea rezistentei organismului la imbolnaviri;
- albinele sunt agresive şi hiperactive dacă stupul este plasat pe un nod Hartmann; remediul este mutarea stupului;
- insecte, păsări folosesc reţelele ca direcţie de orientare;
- peştii dintr-un acvariu aşezat pe un punct stea nu ocupă zona nocivă şi sănătatea lor are de suferit; când acvariul se va muta, peştii se vor găsi în tot volumul acestuia şi starea de sănătate se va îmbunătăţi;
- caii sunt sensibili, semnalându-se cazuri de pareză legate de puncte stea aflate în boxe;- bovinele sunt şi ele sensibile dacă dorm pe zone nocive, capătă comportamente bizare, taurii devin agresivi;
- la păsările de curte se remarcă o mortalitate crescută la bobocii sub influenţe geopatogene;
- plantele se ofilesc pe linii sau pe noduri Hartmann;
- arborii cu trunchiul strâmb sunt sub influenţe geopatogene;
- şoarecilor le convin benzile Hartmann; pisicile se aşează şi dorm foarte bine pe nodurile Hartmann (a nu se confunda cu locul favorit de somn de la picioarele stăpânului; aceea este o zonă de comunicare energetică între om şi teluric).

http://www.cartespirituala.ro/product_info.php?cPath=52_91&products_id=317





Zonele geopatogene si sanatatea
Studiile confirmă că la oamenii care se află peste opt zile într-o zonă geopatogenă se observă unele simptome comune: sentimentul de disconfort, reclamarea unei slăbiciuni generale, somnolenţă sau insomnie, dureri permanente de cap şi ameţeli, tensiune inexplicabilă, nervozitate, sentimentul de frică, arsuri şi junghiuri în tot corpul, spasme intermitente la picioare, extremităţi reci, „de gheaţă”.

Pe parcursul a doi ani, 285 de voluntari au fost supuşi influenţei zonelor geopatogene şi au fost studiaţi 25 de parametri funcţionali. În urma experimentelor (au fost efectuate 6943) a ieşit în evidenţă faptul că prezenţa timp de 10 minute a omului într-o zonă geopatogenă modifică puternic 12 indicatori fiziologo-biochimici, 5 indicatori "au avut o tendinţă vizibilă spre modificare" şi doar 6 indicatori au rămas fără modificări.

Oamenii de ştiinţă din diferite ţări ale lumii - fizicieni, geofizicieni, biologi, medici, electronişti, specialişti în biolocaţie - au întocmit lista de dereglări funcţionale şi de îmbolnăviri persistente, a căror cauză o reprezintă zonele geopatogene şi razele pământeşti: artrita, astmul, diferite inflamatii, dereglarea aparatului locomotor si a sistemului nervos central, ulcerele trofice atone, panica inexplicabila si stare de nervozitate, astenia, oboseala dupa somn, reumatismul, scleroza, starea de depresie, boli cardiovasculare, stenocardia, tahicardia, arsuri si junghiuri, senzatie de disconfort, boli oncologice. La copii apare sentimentul de spaimă, noaptea aceştia strigă în somn, scrâşnesc din dinţi, sunt sensibili la frig în pat şi vor să plece de acolo, pierd pofta de mâncare.

Există date că aceste simptome se amplifică atunci când este lună plină sau lună nouă. Dacă, în timp oportun, aceste zone nocive sunt neutralizate, simptomele indicate mai sus dispar în decurs de o lună. Bineînţeles, dacă boala încă nu a devenit cronică

O şedere mai prelungită într-o zonă geopatogenă va conduce la îmbolnăvirea de leucoză, de scleroză laterală, la dereglarea circulaţiei cerebrale, fenomene spastice, spasme clonice, migrene şi la creşterea inexplicabilă a temperaturii până la 39-40C, la strabism.

Cercetările efectuate de către membrii societăţii pentru geobiologie, sub conducerea doctorului E. D. Hartmann, au demonstrat că benzile active ale unei reţele dreptunghiulare sub forma unui grilaj, îndreptate spre NORD-SUD, provoacă în mare parte îmbolnăviri cardio-vasculare, iar benzile ce merg în direcţia EST-VEST conduc la diferite inflamaţii, tumori, artrite, reumatism. La oamenii, ale căror locuri de dormit se află în punctele de intersecţie ale grilei diagonale, se remarcă apariţia îmbolnăvirilor vasculare, astmatice, reumatice, spasme, tahiaritmii.

„La examinarea locurilor de dormit ale bolnavilor cu diagnosticul de tumoare benignã (indiferent de localizarea tumorii), în acea parte a locului ce corespunde organului afectat s-a descoperit un focar «minus». Ulcerul stomacal apare atât în focarele cu «plus» cât si în cele cu «minus», deosebirea este ca ulcerul gastric aparut în focarul «plus» se transforma foarte curând în tumoare maligna"! Avem în relatarea de mai sus un punct de vedere stiintific referitor la aparitia cancerului. Este vorba despre un factor favorizant de natura cosmica, energetica; astfel existenta energiilor negative si a energiilor pozitive, de care se ocupa îndeobste radiestezistii, poate fi înteleasã ca realitate inevitabila a câmpurilor energetice terestre si cosmice în care traim. Oamenii care sufera de afectiuni neuro-psihice, cardiovasculare, precum si de unele boli cronice, ca mastopatii, nefrita, colecistita, gastrita au în locul de dormit focare cu „minus" ale zonei geopatogene respective

În felul acesta, din informaţiile prezentate se poate trage concluzia că intervalul îmbolnăvirilor provocate de radiaţia pământului în zonele geopatogene este extrem de larg. Medicii de diferite specialităţi trebuie să ţină cont de acest fapt în cazul când li se adresează pacienţii în legătură cu bolile lor cronice.

Doar 5% dintre oamenii care se află într-o zonă geopatogenă rămân sănătoşi pe seama potenţialului mare al forţelor de protecţie sau al celor ereditare ce le au la dispoziţie; datorită acestui fapt ei pot să reziste mult timp influenţei negative a radiaţiei pământului.

În conformitate cu teoria biosimetriei funcţionale, în rândul populaţiei există tipuri de oameni cu polarizare („de stânga” şi „de dreapta”) care reacţionează complet diferit la radiaţia pământului. Punctele cancerigene locale în zonele geopatogene, în majoritatea lor, corespund intersectărilor induse, mai mult, undele radiatiei au frecvenţele lor caracteristice şi, de obicei, au o polarizare de stânga.

În acelaşi timp, unele îmbolnăviri sunt provocate şi de intersectările fluxurilor de ape subterane, (în cazul sclerozei difuze) şi au o polarizare mixtă (la limfogranulomatoză). Ciroza ficatului este, de asemenea, provocată de o radiaţie cu polarizare de stânga.
Zonele geopatogene în locurile de domiciliu sau în cele de muncă ale oamenilor trebuie recunoscute ca un factor de risc ridicat şi este necesar să fie luate toate măsurile pentru depistarea şi neutralizarea acestora.

sursa
http://amira-paranormal.blogspot.ro/2010/04/globul-pamintesc-este-strabatut-de-o.html
http://en.matrixdrops.com/quantum-physics/earth-radiation-underground-water-veins-and-hartmann-zone


Radiestezie - Curs
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...

Mulțumesc, draga mea Românie!

Mulțumesc, draga mea Românie!

Tehnologia energiei libere - MAGRAV

Logo Design by FlamingText.com
Logo Design by FlamingText.com