Acum trei
ani, o echipă de arheologi egipteni a scos la lumină rămășițele unei ființe cu
corp de pisică și craniu de om. Scheletul, perfect prezervat, a fost găsit la
intrarea unei camere ascunse, care fusese recent descoperită în partea
superioară a Piramidei lui Keops. Acesta ar fi fost ulterior expus în Muzeul
național de istorie din Cairo. Această știre a fost dată publicității la scurt
timp după eveniment, de către publicația The National Reporter. Iată ce relatau reporterii americani pe 19 decembrie
2009:
«Oameni
de știință din lumea întreagă au ajuns în Egipt, pentru a studia ciudatul
schelet, multora dintre ei nevenindu-le să creadă că e real. „Cunoaștem faptul
că egiptenii antici erau, printre altele, și taxidermiști desăvârșiți. Ceea ce
vedem acum este cel mai probabil una din creațiile lor, menită să sperie
eventualii hoți”, ne spune dr. Jason Hendley, de la Universitatea Oxford.
Unii
dintre cercetătorii care s-au aflat la fața locului împărtășesc opinia dr.
Hendley, în timp ce alții sunt mai puțin sceptici: „Ceea ce mă nedumerește este
faptul că coloana vertebrală a acestei creaturi este atașată de craniu în mod
natural, explică dr. Winston Gorjone. Dacă ceea ce vedem acum ar fi creația
unui taxidermist antic, metoda de atașare a craniului la coloană ar fi vizibilă.
Ar exista sârme care să le țină împreună. În cazul de față, ele nu există.
Vedem clar că oasele se îmbină în mod natural, ceea arată că acest schelet ar
putea fi, într-adevăr, rămășițele unei specii de animale de mult dispărute. Să
nu uităm că tradițiile vechilor egipteni abundă în ființe jumătate om, jumătate
animal, mai spune dr. Gorjone. Întrebarea la care suntem provocați să răspundem
acum este dacă acestea chiar au fost rodul imaginației sau au existat în
realitate”.
Dr. Gorjone: Nu am voie să discut public despre ea.
În momentul de față, sfera aurie este considerată secret de stat de către
guvernul egiptean și ni s-a interzis să discutăm despre ea.
Reporterul: După părerea dumneavoastră, în cât timp
ar putea fi aflat secretul bilei plutitoare, și dacă s-ar reuși acest lucru,
această informație ar fi adusă la cunoștința publicului?
Dr. Gorjone: În momentul de față, sfera se află
încă în Marea Piramidă. Din ceea ce mi s-a spus, nu poate fi mișcată.
Tehnicienii au încercat s-o disloce din poziția actuală folosind pistoane
hidraulice, dar câmpul de forță generat de sferă este prea puternic. Ce este ea
și cum a reușit să rămână suspendată timp de mii de ani este încă un mister. În
1993, o sondă robot a fost direcționată printr-o gură de aerisire. După ce a
parcurs un traseu întortocheat, cu multe cotituri, aceasta s-a oprit în fața
unei uși de marmură. Ce se afla dincolo de această ușă a rămas un mister până
luna trecută, când oamenii de știință au primit aprobarea să continue explorarea
prin forarea unei găuri de mică dimensiune, atât cât să intre prin ea fibra
optică a sondei. Sonda și-a continuat drumul, luând-o în sus câțiva metri, până când a intrat într-o cameră deschisă, lungă de cca 3 metri și înaltă de 1 metru și jumătate. Ceea ce au revelat imaginile a fost de-a dreptul șocant. În mijlocul încăperii și în fața celei de-a doua uși stătea scheletul unui animal. Dar nu al vreunui animal cunoscut. Părea să fie o pisică de dimensiuni mari cu un cap uman, având craniul alungit. Acesta părea că stă de pază în fața intrării în ce-a de-a doua cameră. Când imaginea animalului a apărut pe video-monitor, câțiva dintre specialiștii prezenți au spus că aceasta trebuie să fie dovada concretă a uneia dintre cele mai adorate făpturi mitice ale vechilor egipteni – ființa jumătate om, jumătate pisică. Oare asta să fie dovada concretă că așa ceva a existat?
Scheletul
a fost atent examinat timp de aproape 3 ore de către echipa de cercetare,
imaginile fiind transmise în direct în lumea întreagă, la mai multe
universități de prestigiu. Ce este acest animal a rămas în continuare un
mister, dar un lucru a fost atunci stabilit unanim: este vorba de un schelet
real, nu de o sculptură și nici de creația vreunui taxidermist antic.
Apoi
sonda și-a continuat explorarea, făcându-și drum prin a doua deschidere, în
camera principală. Luminița emisă de fibra optică a scanat timp de mai multe
încăperea întunecată, ce părea a fi goală. Dar încăperea era mult prea mare
pentru micul fascicul de lumină, așa că s-a decis trimiterea unui al doilea
fascicul, mai eficient, pentru a mări zona de vizibilitate a camerei video.
Odată făcut și acest pas, s-a putut determina că încăperea era mult mai spațioasă
decât prima. Atunci când sonda video s-a îndreptat direct spre mijlocul
camerei, o imagine și mai șocantă li s-a arătat oamenilor de știință: chiar în
mijlocul încăperii de piatră se afla o sferă aurie, cu un diametru de cca 30 de
centimetri, plutind în aer cam la 40 de centimetri de sol.
Membrii
echipei de cercetare erau uluiți de ceea ce vedeau. Sfera pur și simplu plana în
spațiul din mijlocul camerei. Nu existau fire care s-o țină în sus și nu era o
iluzie optică. După primele estimări, sfera plutitoare era poziționată pe
aceeași linie cu vârful piramidei.
Când
vestea despre misterioasa sferă plutitoare a ajuns la Departamentul de istorie
antică egiptean, echipei de explorare i s-a ordonat să înceteze orice
activitate și să-și retragă sonda imediat. Caseta video a fost confiscată, iar
membrilor echipei li s-a cerut să părăsească piramida. A doua zi, guvernul
egiptean a emis un ordin de confidențialitate, care interzicea orice divulgare
de informații privind scheletul pisică/om și mai ales sfera plutitoare. Acestea
urmau să rămână un secret de stat, până când avea să fie stabilit cu exactitate
ce erau acestea.
Din
fericire, întreaga povestea a ajuns la The
National Reporter înainte ca acest ordin să fie emis și iată, ne asumăm un
mare risc aducând la cunoștința întregii lumi aceste descoperiri uimitoare. Ce
explicații vor da în viitor oamenii de știință în legătură cu aceste obiecte
stranii nu știm, dar vă asigurăm că The
National Reporter va fi prima agenție de știri care le va publica.»