Costesti, natura a creat unele dintre cele mai surprinzatoare sculpturi de piatra.
Forme bizare, milimetrice sau de dimensiunea unui om, continua sa iasa
la iveala pe masura ce oamenii exploateaza nisipul din cariera. In jurul
balatrucilor sau dorobantilor, cum ii
mai numesc localnicii, s-a tesut un adevarat folclor: unii spun ca
bolovanii ar avea origini supranaturale, altii ca ar fi marturii ale
existentei unor civilizatii extraterestre superioare.
Cert e ca nici oamenii de stiinta nu au reusit, pana acum, sa
desluseasca in totalitate misterul formarii trovantilor, si tot ce pot
face, deocamdata, este sa emita ipoteze pe care sa incerce sa le
verifice in laborator. Ei sustin că formatiunile, numite in literatura
de specialitate si concretiuni grezoase, ar avea peste 6
milioane de ani vechime si ar fi aparut datorita unor cimentari locale
ale nisipului, posibil pe fondul unei activitati seismice.
Localnicii au parerile lor in privinta trovantilor, pe care ii numesc si „pietre vii”. Unii sustin cu tarie ca dupa o ploaie mai lunga din nisipul umed rasar mici trovanti, iar pietrele de dimensiuni mai mari efectiv cresc. Specialistii nu au confirmat acest mit: „In lumea minerala, numai cristalele cresc. Trovantii sunt, practic, o adunatura de pietricele de diferite marimi, de la submilimetrice, pana la centimetrice, legate intre ele printr-un ciment carbonatic. Adica, o
gresie
sau un conglomerat, in functie de dimensiunile pietricelelor”, sustine
drd. Florin Stoican, in opinia caruia „povestea cu cresterea e
nerealista. Putem spune, chiar, ca trovantii se micsoreaza, din cauza
proceselor naturale de eroziune”.Din Romania si pana in Noua Zeelanda, din Antarctica si pana in Groenlanda, trovantii starnesc uimire si admiratie. Desi sunt usor de recunoscut chiar si de nespecialisti, ei difera mult ca marime, culoare ori consistenta si pot avea forme dintre cele mai diverse, de pilda sfera, disc, cilidru... Interesante sunt pietrele sferice rosii din Parcul National Theodore Roosevelt, situat in Dakota de Nord, SUA, colorate astfel datorita faptului ca au in compozitia lor fier. Desi ating pana la 3 metri diametru, concretiunile de aici pot fi considerate pitice pe langa cele din depresiunea Faiyum, din Egipt, care ajung pana la 9 metri si par a fi cele mai mari din lume. Concretiuni grezoase mai sunt intalnite si in Africa de Sud, China, Australia, Mexic, Argentina, Peru, Rusia, Kazahstan, Spania, Franta sau Cehia. Americanii au trovantii lor in Colorado, Wyoming, California, Arkansas, Montana sau New York.
Legende sunt multe
...şi unele vorbesc despre nişte pietre ciudate care, pe înserat, ascunse de ochii curioşi ai oamenilor, vorbesc, şoptesc, se mişcă... Sunt zvonuri că ar fi ouă ale unor creaturi dispărute, precum dinozaurii, sau că înşişi oamenii le-au sculptat. Se spune că ar fi încărcaţi cu energie pozitivă sau că ar creşte de fiecare dată după ploaie.
Aceste forme, adesea bizare, iau înfăţişări dintre cele mai diferite: de
la balauri încolăciţi într-un somn adânc, la spinări ondulate lenevind
în soare, carapace de broaşte ţestoase şi capete de berbeci cu coarne
inelate. Adesea ai impresia că eşti într-o tabără de sculptură, dar te
afli în atelierul celui mai iscusit meşter dintre toţi: Natura.Autoritatile locale din Costesti au decis sa ia masuri pentru conservarea Muzeului Trovantilor. Obiectivul turistic, neglijat ani de-a randul, a fost inclus intr-un proiect cu finantare PHARE, program care vizeaza refacerea infrastructurii turistice din zona Horezu. In acest scop, Uniunea Europeana va pune la dispozitie peste 4 miliarde de lei vechi. O parte din acesti bani vor folosi la reabilitarea muzeului, dar si pentru construirea unei parcari in zona. Diversitatea de forme si marimi a trovantilor, gingasia si naturaletea pietrelor tacute care cresc dupa ploaie ( la patruzeci de minute dupa ce ploua, nisipul se transforma in piatra ), ne duc cu gandul nu la opere de arta create de oameni, ci la cele sase zile de munca prestate de Dumnezeu in folosul omenirii …
surse
http://www.trovanti.ro/trovanti-ro
http://www.descopera.ro/natura/3584190-trovantii-misterul-pietrelor-vii
