Locuinţele sub pămînt sînt la modă în întreaga lume
Nu este vorba despre adăposturi anti-Apocalipsă. Nici de locuinţe pentru cei mai sărmani oameni. Casele subterane reprezintă ultimul răcnet în materie de arhitectură, iar primii care au început să-şi ducă traiul sub pămînt sînt tocmai bogaţii planetei. Ei şi-au construit aceste bordeie de lux fiindcă sînt mai sănătoase, mai ieftine şi complet ecologice. Primele case sub pămînt vor apărea şi în România, odată cu venirea primăverii. De fapt, un întreg sat de bordeie moderne va răsări la Şirnea, pentru cei care îşi doresc o casă de vacanţă originală, dar şi pentru locuit permanent. Casele de sub pămînt au tot confortul secolului XXI şi, în plus, costă mai puţin decît o garsonieră.
În urmă cu secole, doar pălmaşii trăiau în bordeie, fiindcă n-aveau cu ce să-şi ridice o casă la suprafaţă. Astăzi, lucrurile par să se fi schimbat radical. Se pare că nu se mai poartă vilele cu etaj. Cele mai moderne tendinţe în materie de arhitectură sînt casele subterane, cu pereţii înconjuraţi de dealuri, acoperiş de iarbă şi numai un ochi de geam. Pentru prima oară în România, se va construi un sat de 200 de case subterane, la Şirnea. Proiectul va începe în martie şi va fi al doilea sat de acest tip din lume, dar singurul în care se poate şi locui. Casele vor fi 100% ecologice, adică fără ciment şi metal, doar din lemn şi pămînt. Energia necesară locuinţei va fi asigurată de panouri solare. Casele nu vor fi mai mari de 50-60 mp şi nu vor avea mai mult de două camere, dar marele avantaj e că nu costă mai mult de 10.000 de euro. În plus, arhitectul are ambiţia să proiecteze case frumoase, cu estetică futuristă. Aşa încît, oricine va alege să locuiască aici să nu se simtă în Evul Mediu, ci în viitor. În plus, mulţumirea proprietarilor va veni şi din faptul că trăiesc în natură, în cel mai adevărat sens al cuvîntului, o ocrotesc, îi conservă resursele şi beneficiază de un trai sănătos, într-o construcţie prietenoasă cu mediul.
Avantajele unei case sub pămînt sînt nenumărate. Vara e răcoroasă, nu mai e nevoie de aparat de aer condiţionat. În schimb, iarna, căldura se păstrează mult timp. De fapt, temperatura interioară este constantă tot anul, ceea ce face ca sistemul de termoficare să fie puţin solicitat, aproape deloc. Dacă e atinsă adîncimea cuvenită, temperatura nu va coborî niciodată sub 13-14 grade şi nici nu va urca pe vreme de caniculă. Se ştie doar că pămîntul este cel mai bun izolator. Costurile de energie scad cu pînă la 80%, iar adăugarea de panouri solare sau celule fotovoltaice înseamnă cheltuieli zero la încălzire. Nu e nevoie de umidificatoare de aer, verdeaţa de pe acoperiş filtrează aerul. Fiind îngropată, o astfel de casă este şi bine izolată fonic, calitate cu care niciun alt tip de construcţie nu se poate lăuda. Fiindcă n-are pereţi exteriori, nu mai există grija renovării faţadei. Un alt avantaj este acela că locuinţa nu „simte“ cutremurele, rezistînd mult mai bine decît un bloc de apartamente. Niciodată nu veţi avea grija găurilor în acoperiş şi nici a vîntului puternic. O astfel de casă este mult mai ferită de incendii şi, în general, asigurarea locuinţei costă foarte puţin. Este o casă cu o durată de viaţă mult mai mare, de ordinul sutelor de ani.
Pe de altă parte, casele construite total sau parţial sub pămînt pot fi afectate de inundaţii, mai ales dacă sistemul de hidroizolare nu a fost făcut temeinic. Pericolul infiltraţiilor poate fi rezolvat fără probleme. De altfel, orice neajuns poate fi învins cu un proiect bine pus la punct şi tehnologie modernă. Schimbul de aer, de asemenea, e mai greoi decît la o casă normală, fiindcă nu există ferestre, trebuie montat un sistem de aerisire. Singura sursă de lumină naturală este intrarea, de obicei orientată spre sud, dar se pot monta luminatoare în tavan. Acesta trebuie să fie bine consolidat, deoarece susţine mult pămînt. În schimb, e ceva original să transformi acoperişul în grădină şi să urci pe casă ca să ajungi în curte. Suprafaţa de teren aflată în proprietate e astfel folosită la maximum. Unele persoane pot resimţi o stare de claustrofobie, deci casa subterană nu le e recomandată. Dar este ideală pentru cei care doresc să experimenteze contopirea cu natura. În plus, securitatea casei este mult mai bună, practic hoţii n-au pe unde să intre. Proprietarii vor avea parte de discreţie absolută şi vor avea liber la petreceri, zgomotele dintr-o casă ascunsă sub pămînt nu vor deranja vecinii.
Un bun exemplu de clădire subterană cu un grad ridicat de eficienţă energetică este casa Caer Lian Berm, din Marea Britanie, recunoscută ca fiind una dintre casele cu cel mai mic consum de energie convenţională din Europa. Specialiştii apreciază că această casă nu are nevoie de costuri de mentenanţă şi pentru suplimentarea energiei timp de 5-6 secole. Dar este un bordei luminat natural, deoarece toate cele 7 dormitoare şi micul apartament din interior au deschidere spre luminator. Britanicul Simon Dale şi-a construit cu propriile mîini un bordei de 3.000 de lire sterline. Şi-a făcut şi un blog în care povesteşte cum e viaţa familiei lui în adîncul pămîntului. Tot în Marea Britanie, arhitectul John Bodger a cumpărat o fostă carieră de piatră pe care a transformat-o într-o elegantă vilă cu două etaje, dar sub pămînt. Mansarda se află pe una din culmile fostei mine. O altă casă underground se află în Ţara Galilor şi este celebră pentru faptul că e în întregime scufundată sub pămînt, tavanul fiind de sticlă. Dar tot în regiune e şi un sat de bordeie, în care oamenii trăiesc atît de izolaţi de restul lumii încît n-a ştiut nimeni de existenţa lor pînă în 1998, cînd un panou solar de pe bordei a reflectat lumina spre pilotul unui avion. Cei 22 de săteni s-au stabilit acolo în 1993.
În Vals, Elveţia, localitate faimoasă pentru apele termale, există o casă subterană futuristă amplasată chiar lîngă băi, dar care nu a avut niciodată probleme cu infiltraţiile. Tot în Elveţia, într-o suburbie din Zurrich, casele Lättenstrasse formează un complex de 9 construcţii subterane conectate prin scări de o parcare subterană. Una dintre cele mai interesante case din Polonia e de asemenea acoperită de gazon. Construită în grotele din Festus, Missouri, o locuinţă subterană este, în interior, căptuşită cu bucăţi de piatră nefinisată. Graţie încălzirii geotermale şi designului inteligent, clădirea nu mai necesită aer condiţionat sau încălzire. Casa are 4.500 mp şi interioare moderne. Înainte de a deveni reşedinţă, spaţiul era folosit ca sală de concert şi patinoar. Tot în SUA, există nişte case care se contopesc cu natura din rezervaţia naturală Fallingwater. La baza muntelui Sahand din Iran se află un complex de apartamente încrustate în rocă vulcanică. Deşi au fost construite în urmă cu 700 de ani şi renovate la fiecare 10 ani doar pe interior, sînt dotate cu toate facilităţile moderne şi pot fi închiriate. Tot un hotel underground reprezintă şi cele 11 apartamente subterane din Italia, însă Bella Vista Hotel a fost construit în 2009.
Fotbalistul britanic Gary Neville şi-a construit o casă sub pămînt în formă de floare. Petalele sînt dotate cu ferestre care aduc multă lumină în încăperi. Una dintre cele mai mari case construite sub pămînt se află în New York. Fosta bază de rachete, cumpărată de o companie cu 2,3 milioane de dolari, nu mai e centru de control şi lansare a rachetelor, ci o locuinţă modernă. În 700 de metri pătraţi dispuşi pe două nivele au fost amenajate trei dormitoare cu băi, un living şi bucătărie deschisă. La suprafaţă, e un fost hangar transformat în living cu şemineu şi pridvor. Lîngă Lima (Peru), arhitecţii au proiectat un complex de locuinţe în munte, cu un aspect care aminteşte de vechea civilizaţie incaşă. De altfel chiar aici, la Pachacamac, complexul se învecinează cu piramidele precolumbiene. Dintre arhitecţii cei mai pasionaţi de construcţiile îngropate, Malcolm Wells are şi faima că i-a făcut o astfel de casă lui Bill Gates. Magnatul a plătit 150 de milioane de dolari pe această casă de pe malul lacului Washington (foto jos), pentru care plăteşte un impozit anual de 1 milion de dolari. Ceea ce se vede la suprafaţă e doar o mică parte din proprietate, care nici nu e prea arătoasă. Adevăratul lux îl găsim în subteran, unde, pe lîngă apartamente şi piscină, se află şi cea mai mare sală de teatru din lume. Dar nu trebuie să fii atît de bogat ca să-ţi afirmi excentritatea. Un bordei simplu şi-l va putea permite orice român. Nu ca acelea de la Muzeul Satului, ci unul destul de confortabil.
Bordeiul este un tip de locuinţă semiîngropată, cunoscut în România şi în ţările vecine sub numele împrumutat de la români. Este cea mai veche locuinţă permanentă de pe teritoriul României, care a continuat să supravieţuiască pînă la mijlocul secolului trecut în satele din Cîmpia Dunării, dar mai există cîteva chiar şi în prezent, în judeţele Dolj şi Giurgiu. Astăzi mai putem vedea bordeie tradiţionale la Muzeul Satului. Însă, după succesul înregistrat de filmul „Stăpînul Inelelor“, fanii au început să viseze cum ar fi să trăiască într-o casă de hobbit, exact ca în film. Ei au acum această posibilitate, deoarece platoul de filmare este deschis turiştilor. Bordeiele se află la ferma familiei Alexander din Matamata, Noua Zeelandă. Satul cuprinde spaţii de cazare, magazine, săli de conferinţe, restaurant, toate, evident, sub pămînt.
sursa
http://www.monitorulexpres.ro/?mod=monitorulexpres&p=mozaic&s_id=123814