Udatul fetelor în a doua zi de Paști și Ouăle de Paști

Legenda udatului fetelor

Se spune că într-o zi o fată creștină mergea la târg să vândă ouă. Pe drum s-a întâlnit cu o fată păgână care dorea să le cumpere și au început să povestească. Din vorbă în vorbă, fata creștină i-a explicat celeilalte despre credința în Dumnezeu, despre binele creștin și a îndemnat-o să se creștineze.
Păgâna i-a replicat că se creștinează numai dacă îi dovedește existența lui Dumnezeu, care să coloreze ouăle în roșu: „Atunci voi crede când ouăle albe pe care mi le-ai vândut se vor face roșii”.
Minunea s-a înfăptuit și cele două fete au leșinat de emoție. Niște trecători le-au văzut și le-au stropit cu apă. De la această legendă ar fi rămas obiceiul de udat de Paște.

„Eu sunt micul grădinar
Cu sticluța-n buzunar
Și-am venit la dumneavoastră
Să ud floarea din fereastră”
 
Astfel își încep udatul fetelor tinerii din Ardeal, care merg la casele unde locuiesc fete și le stropesc cu parfum. Obiceiul “udatului” este preluat în Ardeal de la comunitatea maghiară, dar se practică și în Banat sau în Bucovina. 
Obiceiul se practică în a doua zi de Paști, tinerii stropesc fetele, iar acestea la rândul lor le dau băieților de băut și le oferă daruri, căci se crede că nici unei fete nu-i va merge bine dacă nu este udată. Înainte vreme, stropitul se făcea cu apă de fântână; astăzi este datina ca fetele să fie udate cu apă de colonie sau parfum.
După urarea de „Hristos a înviat”, băiatul spune că îi e sete și scoate un ulcior cu apă pe care o toarnă pe gâtul sau pe fața fetei spunând: „Să-ți fie inima curată ca apa și ea să te ferească de orice boală”.
A doua zi fetele se mândresc cu numărul de udători care le-au colindat.
Un alt obicei este ca feciorii din sat să ia cu ei o găleată cu apă și să meargă acasă la fetele nemăritate. Dacă le găsesc dormind, toarnă găleata pe ele. Se crede că fetele care sunt udate se vor mărita în curând.
Obiceiul udatului a ajuns în Transilvania prin intermediul sașilor, dar s-a răspândit pe filiera maghiară. În multe din poezioarele pe care le spun băieții, fetele sunt asemănate cu niște flori de aceea trebuie udate ca să crească mari.

Lunea Paştelui în Transilvania îi transformă pe băieţi în adevăraţi "pelerini" pe la casele fetelor, unde au mers cu udatul. Obiceiul a ajuns în Transilvania prin intermediul saşilor, dar s-a răspândit pe filieră maghiară, apoi a fost adoptat şi de români.
În multe din poezioarele pe care le spun băietii, fetele sunt asemănate cu nişte flori de aceea trebuie udate ca să crească mari, iar de la apa din fântână, cu timpul, oamenii au trecut la apa de colonie şi parfum. Dimineaţa pornesc la udat cei mici, care conform tradiţiei sunt răsplătiţi cu ouă roşii şi prăjituri. 

Ouale de Pasti - simbol , legenda si semnificatie

 Inca de la inceputurile omenirii , oul a fost considerat , datorita formei sale un simbol al pamantului.Gratie asocierii lui evidente cu inceputurile vietii , oul a stat la baza multor mituri legate de creatia lumii.Simbol al fertilitatii, renasterii si ciclului vietii , el s-a impus de la sine drept o componenta importanta a sarbatorilor primaverii , inca din vremurile precrestine.

Babilonienii vedeau in ou un simbol sacru.Potrivit mitologiei lor , zeita Astarte isi facuse aparitia in lume dintr-un ou urias cazut din ceruri in fluviul Eufrat .Unii istorici fac o legatura intre numele zeitei babiloniene , Estera , o zeita saxona sau nord-europeana celebrata in perioada primaverii si "Easter" , denumirea pastelui in limba engleza.
Conceptul oului sacru din Babilon s-a raspandit in numeroase regiuni ale lumii.In cosmogonia stravechilor persi , soarele , luna si pamantul s-au ivit in noaptea haosului dintr-un ou primordial.In Egiptul antic , intr-un mit asemanator, soarele a venit pe lume dintr-un ou.In Roma antica , oul sfant preceda procesiunile desfasurate in onoarea zeitei mama.De asemeni , oul era o componenta esentiala a misterelor lui Bacchus.
Druizii si-au insusit imaginea oului drept emblema lor sacra.In mitologia hindusa , Brahma a creat bolta cereasca din coaja unui ou, si pamantul din continutul acestuia.In intreaga Europa , dar si in Asia , ouale erau colorate in vederea unor festivitati religioase importante.In nordul Europei , ouale , potente simboluri ale fertilitatii, erau utilizate in ritualuri de intarire a unei femei in scopul purtarii cu succes a sarcinii.Oul joaca un rol important in Pastele evreiesc , ocazie cu care este amplasat pe o tava speciala , semnificand pierderea si sacrificiul.
In China , ouale rosii sunt daruite la o luna dupa nasterea unui copil , cu prilejul unei "petreceri a oului sau ghimberului" ; inca o exemplificare a simbolismului oului , legat de fertilitate si ivirea unei noi vieti.

Ouale colorate , in general , cele rosii , in particular , isi au originea in vremurile stravechi din Europa si Asia , cand anul nou era celebrat cu ocazia echinoxului de primavara. Daca, odata cu trecerea timpului, europenii au ajuns sa sarbatoreasca noul an in preajma solstitiului de iarna , multe popoare asiatice au pastrat traditia de a-l marca in perioada solstitiului solar, ocazie cu care exista obiceiul de a se darui oua multicolore.
De altfel , in unele zone din Rusia, exista inca traditia de a se face cadou oua colorate chiar si cu ocazia anului nou din perioada iernii.

In crestinism , ouale simbolizeaza stanca care inchidea mormantului lui Isus , dar si invierea si reinnoirea vietii prilejuita de inlaturarea acesteia de catre ingerul Domnului .Culoarea rosie semnifica sangele varsat de Christos pentru lumea reprezentata sub forma oului si mantuirea adusa omenirii odata cu acest eveniment.Insusi oul este un simbol al Invierii , intrucat in el salasuieste o noua viata gata sa iasa la iveala.

Potrivit unei legende raspandite in Europa centrala , Maria Magdalena , sosita la Roma pentru a predica evanghelia , i-a daruit imparatului Tiberius un ou rosu , a carui culoare simboliza sangele varsat de Isus dar si bucuria prilejuita de invierea lui.

Intr-o alta varianta a acestei legende , Maria Magdalena l-a salutat pe imparatul Romei cu cuvintele "Christos a inviat !" , iar acesta , dupa ce i-a aratat cateva oua de masa sa , i-a replicat : "Daca Christos ar fi inviat , aceste oua ar trebui sa fie rosii".Dupa acest raspuns neincrezator , ouale s-au colorat intr-o clipita in rosu .

O povestire anonima romaneasca istoriseste ca Maria Magdalena a vindecat orbirea sotiei imparatului roman , atingandu-i ochii cu oua rosii , vopsite in amintirea invierii lui Isus.

Intr-o alta povestire traditionala europeana, se spune ca atunci cand crestinii au sustinut ca Isus va invia din morti , evreii au replicat ca asa ceva se va intampla doar atunci cand o gaina va face oua rosii.Odata cu invierea Domnului, toate gainile au slobozit oua rosii , confirmand adevarul credintei crestine.De aici , a aparut obiceiul sarbesc ca cel dintai ou pentru Pasti sa fie colorat in rosu ; numit "oul gospodarului" , el este pastrat pana la Pastele din urmatorul an.

In folclorul romanesc , se poveste ca Maica Domnului adusese un cos cu oua la poalele crucii , pentru a-i imbuna pe cei care ii chinuiau Fiul rastignit.In loc sa fie induplecati de gestul acesta , soldatii romani i-au dat sa bea insetatutului Isus otet amestecat cu zeama de urzici.Fapta asta a indurerat-o pe fecioara Maria , care a lasat cosul sub cruce si a inceput sa planga amarnic.In timpul acesta , sangele scurs din trupul lui Isus s-a prelins peste oua , colorandu-le pe toate in rosu.Christos a zis atunci :" Sa faceti de acum inainte oua rosii si impestritate , care sa aminteasca de rastignirea mea de astazi".Dupa invierea Domnului, Maica Domnului a fost cea dintai care a colorat oua in rosu si le-a daruit oamenilor zicandu-le "Hristos a inviat".

O legenda populara romanesca spune ca , dupa ce Maica Domnului l-a nascut pe Isus , jidovii au incercat sa ii captureze pe cei doi.In timp ce alerga cu Pruncul in brate , Fecioara Maria a aruncat in urma ei oua rosii , a caror frumusete i-a fermecat pe urmaritori .Prigonitorii au cules ouale si au incremenit in admiratia lor , iar Maica Domnului a reusit sa scape de ei.

O frumoasa poveste anonima istoriseste ca , atunci cand ingerul Domnului s-a pogorat la mormantul lui Isus , pentru a rasturna stanca ce il acoperea , soldatii romani au vrut sa arunce in el cu pietre pe care le pregatisera dinainte , pentru a-i alunga pe credinciosii crestini.Cand si-au bagat , insa , mainile in san pentru a scoate pietrele , acesteau s-au prefacut in oua rosii , iar ei trupurile lor s-au transformat in stanca.

Intr-o alta legenda romaneasca , se spune ca dupa inmormantarea lui Isus , capeteniile si preotii evrei s-au adunat la un ospat pentru a se veseli , avand pe masa o ciorba de cocos si multe oua fierte. La un moment dat , unul dintre meseni a amintit ca Christos spusese ca va invia la trei zile dupa moarte.La acestea , unul dintre mai marii evreilor a prins a rade si a afirmat in bataie de joc : " Christos va invia atunci cand cocosul din ciorba va prinde iar viata iar ouale astea se vor face rosii".In cateva clipe, ouale au capatat culoarea rosie , iar cocosul s-a trezit la viata , asurzind adunarea cu cantecul lui.Mesenii au dat sa o rupa la fuga , dar cocosul i-a improscat cu ciorba fiarta , impestritandu-le fata.De aici , se spune in legenda , evreii isi rad parul capului acolo unde au fost opariti si isi lasa parul sa creasca , acolo unde nu i-a ajuns opareala, adica in zona perciunilor.

O alta poveste spune ca imediat dupa invierea lui Christos , o femeie evreica care ducea pe cap un cos plin cu oua a fost intampinta de un taran crestin cu cuvintele "Hristos a inviat".
Femeia a zis :"Ba nu-i asa ! Ca daca invia , trebuia ca toate ouale mele albe din cos sa se faca rosii ."
Dupa ce a rostit aceste cuvinte , femeia a aruncat o privire catre ouale ei si a vazut , muta de uimire, ca toate devenisera rosii.

Nota : Sursa legendelor romanesti de mai sus este cartea "Sarbatorile la romani" , de Simion Fl. Marian

surse
http://legendeleromanilor.ro/2012/04/udatul-fetelor-in-a-doua-zi-de-pasti/
http://www.diane.ro/2010/04/ouale-de-pasti-simbol-legenda-si.html