Când te simţi împlinit ca om? Cineva spunea că atunci când reuşeşti să realizezi ceea ce ţi-ai propus.

Motto:  “If there is something more powerful than destiny, this must be the human being who bears destiny unshaken”. (Rudolf Steiner)
"Dacă există ceva mai puternic decât destinul, acesta trebuie să fie omul care poartă un destin nezdruncinat."

Când te simţi împlinit ca om? Cineva spunea că atunci când reuşeşti  să realizezi ceea ce ţi-ai propus.
De la lucruri mici, de genul că azi mă duc la croitor să îmi repar sacoul, şi până la idealuri de viaţă, ca acelea amintite la început, ceea ce ne ajută să le punem în practică este voinţa noastră.
De fapt, asta facem de dimineaţa şi până seara: încercăm să dăm expresie voinţei noastre şi aşa ne pregătim astăzi ziua de mâine.
Voinţa, ca forţă sufletească, este cea prin care ne construim în fiecare moment viitorul.
Dacă se spune că modul nostru de a gândi vine din trecut, din vieţi anterioare, voinţa este cea care ne îndreaptă spre viitor, prin ea noi ne construim nu numai ziua de mâine, ci şi următoarea întrupare.


Un prieten a avut un vis, să facă o firmă şi s-a străduit cu entuziasm în acest sens. A rezultat o companie de succes. După un timp s-au ivit noi oportunităţi de dezvoltare, nişte cunoştinţe i-au propus să se asocieze şi să diversifice activitatea firmei. El a refuzat, fiindu-i teamă de complicaţii şi că lucrurile îi vor scăpa de sub control. Peste încă un timp, el a început să simtă tot mai des lipsa de chef, de pasiune în tot ceea ce făcea la firma sa. Şi acum se întreabă dacă această stare a sa nu are cumva legatură cu refuzul de a dezvolta firma la un moment dat.
O fată de şaptesprezece ani era pasionată de literatură, citea cu bucurie versurile poeţilor români şi şi-a dat seama că îşi doreşte mult să urmeze facultatea de litere. Cam în acelaşi timp, tatăl ei, un om autoritar, a întrebat-o unde alege să dea examen de admitere la facultate: la facultatea de mecanică sau la cea de electronică? A ales  electronica şi acum, după mai bine de douăzeci de ani, lucrează în acest domeniu. Dar de o vreme încoace, de câte ori se duce la servici, simte că pierde energie.
O prietenă a ştiut încă de când era copil că marele ei ideal este să îşi întâlnească sufletul-pereche. Totuşi, s-a căsătorit cu cel de care era îndrăgostită, deşi îşi dăduse seama între timp că el nu o iubea şi deci nu era cel pe care ea îl căuta. Relaţia lor nu a mers şi după ani şi ani ea încearcă să afle de ce nu a avut atunci suficientă credinţă şi putere să îşi urmeze idealul şi să îl caute pe cel menit.

Fiecare dintre noi a avut cândva măcar un ideal, o stea minunată ce i-a luminat calea şi i-a umplut sufletul de bucurie, dar pe care l-a pierdut undeva pe parcurs. O parte a sufletului s-a ofilit atunci, aşa cum se ofileşte uneori o ramură dintr-un copac, deşi copacul creşte mai departe urmând anotimpurile vieţii. Idealul a rămas undeva, suspendat, ca un vis nostalgic. Şi totuşi idealul neîmplinit, sau împlinit doar parţial ne trimite încă lumina sa de stea, vrea să îl primim din nou în viaţa noastră şi să îl ajutăm să se întrupeze aici, pe Pământ. Însă anii, experienţele triste, ne-au aşternut peste suflet platoşă de pesimism şi nu mai ştim să îi mai vedem lumina, nu îi mai înţelegem graiul cristalin. Urmarea? Lipsa de entuziasm, pierdere de energie, crize sufleteşti şi aşa mai departe, pâna la boli, toate acestea menite fiind să ne atragă atenţia: încă mai e timp, încă mai poţi face ceva să aduci acest ideal în viaţa ta! Unii oameni au avut curajul să pună idealul în practică, dar undeva pe drum s-au lasat cuprinşi de teamă şi nu au ştiut să îl crească mai departe. Alţii s-au lasat zdrobiţi de autoritatea părinţilor sau a profesorilor sau de cauze exterioare nefavorabile şi nici măcar nu au îndrăznit să planteze vreodată sămânţa idealului în viaţa lor. Sau şi mai trist, atunci când îţi trădezi singur idealul, neavând suficientă încredere şi răbdare să îl urmezi. Dar sunt şi oameni care, după ce au trecut prin abisuri sufleteşti, prin boli, au ajuns la înţelepciunea că idealul ce pare mort poate fi încă reînviat, poate fi adus încă pe pământ, chiar dacă într-o formă diferită de cea pe care o crezuse iniţial potrivită.

Când te simţi împlinit ca om?
Cineva spunea că atunci când reuşeşti să realizezi ceea ce ţi-ai propus.

Karma unui om ţine de secretele voinţei, iar problemele de karmă sunt probleme legate de voinţă, dupa cum ne spunea biograful olandez Rinke Visser la cursul său. Iar munca biografică este munca despre karma, este strădania de a înţelege ce este karma, cum acţionează ea în viaţa unui om.
O
prietenă de-a mea, ce nu crede în reîncarnare şi karma, îmi reproşa deunăzi, mai în glumă, mai în serios: „Voi, antroposofii, de câte ori nu merge ceva în viaţa voastră, de câte ori aveţi probleme, daţi vina pe karma! Şi eventual consideraţi că veţi îndrepta totul în altă viaţă, în loc să vă străduiţi acum să faceţi asta!” Poate că se mai  întâmplă şi asta, dar karma nu înseamnă nicidecum o lege implacabilă căreia îi suntem supuşi toţi, sărmani muritori, într-o măsura mai mică sau mai mare… Rinke Visser încerca să explice, să simplifice acest concept misterios de „karma” spunând că în limba sanscrită karma înseamnă: fă ceea ce ai de făcut! Pare simplu, dar de unde ştiu ce am de făcut? Impulsurile de acţiune care îmi vin, sunt ele simple rezultate ale dorinţelor sufletului, sau au cauze spirituale, adică îmi vin de la partea spirituală a fiinţei mele? Spre deosebire de animale, omul are  marele privilegiu că între dorinţa sa şi acţiunea sa el poate să interpună gândirea sa şi astfel să acţioneze conştient. Atâta timp cât nu ştim nimic despre karma, ea acţionează în viaţa noastră ca o blind law şi atunci spunem: am avut noroc în situaţia cutare, sau am avut ghinion, iar la fel spunem şi despre alţi oameni. Nu ne recunoaştem în situaţiile de destin în care suntem puşi, le atribuim întâmplării sau unei voinţe exterioare. Dar dacă încercăm să înţelegem cum acţionează karma, atunci avem posibilitatea să ne-o asumăm, deci să devenim tot mai liberi de constrângerea ei.
Rinke Visser, încercând să ne facă să înţelegem cum funcţionează karma, mai dădea o comparaţie aparent simplă: omul văzut ca o minge, iar o situaţie dificilă de viaţă ca o mână nevăzută ce vine şi strânge mingea, o deformează, deformarea aceasta fiind ceea ce s-ar putea numi o situaţie karmică. Iar omul trebuie să se străduiască să vadă mâna nevăzută, creându-şi „noi ochi”. A vedea mâna ce deformează mingea înseamnă a-i înţelege legitatea, mesajul, lecţia de viaţă şi a acţiona conform ei, a face ce ai de facut în această situatie de viaţă – şi pe măsură ce o vedem, „mingea” revine la forma iniţială, arată cam ca înainte de deformare; dar ea nu mai este ca înainte, ci este îmbogăţită lăuntric, dacă putem spune aşa. În plus, omul înţelege că mâna nevăzută, pe care de obicei o asimilează cu o „karmă rea” sau cu „ghinion”, este într-un anumit sens tot el. Şi deşi iniţial mâna pare neagră, rea, urâtă, dură, pe măsură ce el o înţelege devine tot mai luminoasă, transparentă, blândă şi modelează tot mai delicat omul în devenirea sa pământească.
Pentru cine vrea să înţeleagă şi mai bine karma, Rinke Visser recomanda călduros ciclul de conferinţe “Manifestările karmei” de Rudolf Steiner, numindu-l un adevărat manual de biografie şi spunând că ar trebui să fie o carte de bază a antroposofilor şi a oricărui om care vrea într-adevăr să înţeleagă cum funcţionează această lege în viaţa sa. În anul 1910, când Rudolf Steiner a ţinut acest ciclu de conferinţe despre karmă, a observat că oamenii nu îşi dădeau încă seama de importanţa întelegerii karmei. În schimb, în ultimii ani, studiul biografiei şi metoda de consiliere biografică s-au dezvoltat foarte mult în lume, inclusiv în România.
Venim pe Pământ cu un bagaj spiritual, încercăm să aducem în lumea fizică nişte idealuri pe care le purtăm ca potenţialităţi în Eul superior. De obicei devenim conştienţi de aceste idealuri în jurul vârstei de 18 ani. Pe măsură ce reuşim să împlinim aceste idealuri, ne întrupăm tot mai bine ca fiinţe spirituale pe Pământ. Dar, cum povesteam în situaţiile de la început, apar diferite situaţii de viaţă constrângătoare, „mâini negre ce deformează mingea” şi împiedică împlinirea idealului, spunându-ne astfel că mai avem de înţeles o lecţie, mai trebuie să rezolvăm ceva între timp, poate o relaţie
dificilă cu un alt om, poate să ne îndreptăm un defect sufletesc, până când vom şti forma corectă în care să aducem idealul respectiv pe Pământ. Dacă nu înţelegem lecţia, după un anumit timp va apare ceva ca o lipsă de entuziasm, o paralizie în voinţă sau chiar o criză sufletească, semn că situaţia a devenit acută şi că de data aceasta lecţia trebuie învăţată neapărat pentru a putea trece mai departe. Şi uneori omul de-abia în acest moment intră în contact cu voinţa sa spirituală; de-abia când totul pare lipsit de speranţă, omul are această capacitate extraordinară de a renaşte sufleteşte, mereu şi mereu, precum pasărea Phoenix din propria-i cenuşă. Si fiecare asemenea renaştere înseamnă apariţia unei noi forţe sufleteşti, pe care el o va folosi pentru a aduce pe pământ un ideal.

Delia Soare
http://treia.wordpress.com/2010/10/06/a-aduce-idealurile-pe-pamant/

Mos Nicolae !!!

Mos Nicolae este o personificare la varsta senectutii, a timpului imbatranit care a preluat din Calendarul crestin numele si data de celebrare ale Sfantului Nicolae (6 decembrie), personaj real (episcop din Myra, mort probabil in anul 342), aparator al dreptei credinte in Iisus. 
In traditiile romanesti Mos Nicolae are atributii straine de statutul sau ierarhic: apare pe un cal alb, aluzie la prima zapada care cade la inceputul iernii, pazeste Soarele care incearca sa se strecoare pe langa el spre taramurile de miazanoapte pentru a lasa lumea fara lumina si caldura, este iscoada lui Dumnezeu pe langa Drac, ajuta vaduvele, orfanii si fetele sarace la maritat, este stapanul apelor si salveaza de la inec corabierii, apara soldatii pe timp de  razboi, motiv pentru care este invocat in timpul luptelor. 
In noptile marilor sarbatori, cand se deschide cerul pentru o clipa, oamenii pot sa-l vada stand la Masa Imparateasca in dreapta lui Dumnezeu. Mos Nicolae imparte astazi, asemanator lui Mos Craciun, daruri celor mici. Mai veche este insa traditia pedepsirii copiilor neascultatori cu nuielusa lasata in incaltarile lor in noaptea de 5/6 decembrie. 
Ca sfant, Mos Nicolae a fost mai darnic cu pedepsele decat cu recompensele. Conform traditiei crestine, el pedepsea pe cei care se abateau de la dreapta credinta lovindu-i cu nuiaua peste maini. Ziua de 6 decembrie incheie ciclul de sarbatori si practici magice, dedicate in special lupilor si spiritelor mortilor-strigoi, inceput la mijlocul lunii Noiembrie (Filipii de Toamna, Filipul cel Schiop, Ovidenia, Lasatul Secului de Craciun, Noaptea Strigoilor si Santandrei) si incheiat la inceputul lunii decembrie (Zilele Bubatului, Varvara, Mos Andrei), specific unui stravechi inceput de an autohton, probabil Anul Nou dacic.
Sannicoara reproduce un vechi nume propriu, gr. Nikolaos, folosit in Grecia antica cu multe secole inaintea erei noastre. "Nikolaos se incadreaza intr-o bogata familie de compuse al caror prim element este nik- (verbul nikao - "a invinge", substantivul nike- "victorie"), semnificatia acestuia explicand in buna masura favoarea de care se bucura numele si, implicit, frecventa lui in onomastica greaca" (Ionescu c., 1975, p. 219).  

Traditiile populare romanesti par a nu fi straine de semnificatiile stravechi ale numelui grecesc. Sarbatoarea de pe sase decembrie prefigura victoria binelui asupra raului, a luminii asupra intunericului: "la Sf. Nicolae se intoarce noaptea la ziua cu cat se suceste puiu-n gaoace" (Radulescu-Codin, Mihalache, 1909, p. 91), spune o zicala musceleana. Aceleasi simboluri optimiste apare si din legenda ardeleana despre Sannicoara si Santoader, pazitori ai Soarelui, ca si din traditia bucovineana care sustine ca Sannicoara poate fi vazut in noaptea de Anul Nou "in lumina mare, atunci cand cerurile se deschid de trei ori" (Pamfile, 1914, p. 157). 
Legendele si traditiile dedicate lui Sannicoara, in esenta precrestine, vorbesc de puterea sa neobisnuita invocata de soldatii care porneau la lupta, de ajutorul dat, ca stapan al apelor, corabierilor; de sprijinul acordat fetelor sarace la maritat, de grija purtata sufletelor etc. Daca la informatiile etnografice si folclorice de mai sus adaugam contextul favorabil in care este prezentat Sannicoara in colinde, ca si pozitia sa privilegiata in Panteonul romanesc, putem afirma ca acesta a fost un personaj mitologic al carui cult se asemana cu cel al Santoaderului, Sangiorzului, Santiliei si Samedrului. 
Sunt indicii ca unele atributii ale lui Sannicoara au fost preluate, treptat, de sarbatorile vecine: Santandrei si de sarbatorile de iarna.
 
Seara lui Mos Nicolae
In noaptea de 5/6 decembrie se spune ca Mos Nicolae vine la geamuri si vede copiii care dorm si sint cuminti, lasindu-le in ghete dulciuri si alte daruri, insa tot el este acela care-i pedepseste pe cei lenesi si neascultatori.
In dimineata de Sf. Nicolae, copiii cuminti gasesc daruri in ghetute. E un obicei vechi, nu numai la romani, de a face cadouri in aceasta zi.
Spre deosebire de Mos Craciun, Mos Nicolae nu se arata niciodata.
De altfel, povestea darurilor impartite pe furis in aceasta noapte incepe din vechime.

Cum se poate aprinde soarele spiritului vostru in cap!

Meditatia lui vishuda chakra, centrul energetic al gatului!

Cea de-a cincea chakra, numita vishuda, este centrul energetic al gatului. Localizarea sa in corp este la baza gatului, in scobitura claviculelor, la nivelul glandei tiroide.

Organele si functiile controlate sunt: tiroida, paratiroidele, vorbirea, auzul, miscarea, ochii, fata, urechile, nasul, gura, corzile vocale, gatul, bratele, mainile, gleznele.

Glandele subordonate si hormonii controlati: tiroida si paratiroidele, hormonul numit tiroxina.

Functii: creativitate, comunicare.

Disfunctiile sale conduc la manifestarea urmatoarelor afectiuni: gat dureros, glande inflamate, raceli, probleme tiroidiene, paratiroidiene, stari de sufocare, elucubratii mentale, isterie. Cresc si se amplifica tensiunile nervoase pe fondul insatisfactiilor sexuale.

Culoarea chakrei: albastra.

Meditatia: Incepe meditatia cu o muzica relaxanta. Puneti unul din cristalele de meditatie sau un sistem amplificator din cristale pe chakra vishuda. Sistemul se face cu 14 cristale mici, dispuse levogir sau dextrogir (dupa cum esti barbat sau femeie) si un cristal in centrul sistemului. De la acest nivel in sus se pune pe cap, “coroana din cristale” sau, in spatele urechilor, se pun doua sisteme amplificatoare din cristale, organizate unul levogir si altul dextrogir.

Amplificarea energiilor cu cristale se face la nivelul chakrelor superioare astfel: in spatele chakrei ajna (la ceafa) cu doua sisteme de cristale organizate levogir si dextrogir, asezate dupa cum sunteti barbat sau femeie: femeia (- +) si barbatul (+ -). In timp ce muzica inimii si iubirilor tale vibreaza, lasa-ti atentia sa se opreasca asupra centrului de la baza gatului. Este momentul in care fluxul energetic al mintii tale invioreaza aceasta chakra.

Simti vibratia si energia circulara care se dezvolta fin producand in tine stralucirea unei lumini albastre-azurii, stravezii si delicate. Este vibratia departarilor albastre ale cerului, care locuieste aici, in tine. Incet, incet lumina albastra iti umple intreaga fiinta. Lasa energiile sa pulseze pe coloana ta vertebrala, prin radacina chakrelor tale: rosu, portocaliu, galben, verde si albastru, in sus si in jos, ca un piston pulsatoriu continuu.

Rosu, portocaliu, galben auriu, verde smarald, roz si albastru se revarsa benefic in si peste toate celulele, organele, aparatele si sistemele organice, centrii, canalele, meridianele si corpurile energetice ale biocampului tau, in si peste toate cele ale tale.

Nu-ti fie teama daca se vor produce fenomene noi! Se poate aprinde soarele spiritului tau in cap pentru ca ii va creste vibratia si va porni si energia kudalini. Urci tot mai mult in vibratia luminii si te apropii de poarta de intrare in astralul superior.

http://www.almeea.ro/meditatia-lui-vishuda-chakra-centrul-energetic-al-gatului-se-poate-aprinde-soarele-spiritului-vostru-in-cap/

  

La poarta lumii de dincolo

"Moartea reprezintă puntea de legătură între prietenii de ieri şi reuniunea de mâine." 

Mark Twain
    
Când ne aflăm în viaţă ne gândim la moarte. Marea majoritate, cu frică. De ce? Din moarte avem tot timpul să ne gândim la viaţă. Cei care nu cred, vor avea destul timp să se convingă. Sunt nenumăraţi acei care au fost "în delegaţie” până la intrarea de pe tărâmul celălalt, trecând prin experienţe în apropierea morţii. La revenirea pe Pământ, aceştia au împărtăşit din experienţa călătoriei lor. Unul dintre ei, care după revenire şi-a dedicat viaţa cercetării acestor fenomene, a fost doctorul Raymond Moody. Cercetările sale au fost publicate în cartea sa "Viaţa de după viaţă”, apărută în anul 1975. Cartea, bucurându-se de un mare succes, a stârnit foarte mare interes şi în lumea ştiinţifică.

Cele mai solide dovezi ştiinţifice referitoare la viaţa de apoi, colectate vreodată, se datorează lui Jeffrey Long, doctor în medicină şi lui Paul Perry, acestea fiind expuse în cartea lor "Evidence of the Afterlife: The Science of Near-Death Experience”. Sub titlul: "Dovezi referitoare la lumea de dincolo”, cartea celor doi a apărut şi în limba română la Editura Adevăr Divin, Braşov, 2012.

Cei doi autori au primit informaţii, pe această temă, de la peste 1300 de persoane care au avut experienţe în apropierea morţii. Mulţi dintre ei au afirmat că experienţa lor a fost mai reală decât realitatea, fiind cea mai frumoasă experienţă din viaţa lor. Iată o declaraţie a unuia dintre aceştia, legată de o astfel de experienţă prin care a trecut, descriere ce cuprinde aspecte comune regăsite în majoritatea declaraţiilor celor participanţi la studiu: "În tot acest timp, Lumina îmi transmitea o stare de pace şi bucurie. Era extrem de pozitivă. Mă simţeam incredibil de fericit să mă aflu în acea Lumină. Am înţeles atunci ce înseamnă cu adevărat Lumina. Cu această ocazie, am înţeles că regulile care se aplică vieţii pe Pământ nu înseamnă nimic prin comparaţie cu această realitate Universală. Mi s-a dat de înţeles, de asemenea, că o gaură neagră nu este altceva decât un alt aspect al acestei infinităţi care este Lumina. Am realizat că realitatea ei există pretutindeni, nu doar la nivelul vieţii tereste, ci la cel al vieţii finite. Toate lucrurile care există în creaţie sunt legate între ele, fiind practic una. De aceea, m-am simţit la rândul meu una cu Lumina şi am înţeles atunci că totul este perfect în mine, la fel ca şi în restul Universului”.

Aceste experienţe încep de obicei cu o senzaţie de teroare, dar se sfârşesc inevitabil într-o stare de miracol şi mister. Din studiu, se remarcă faptul că acei care au călătorit dincolo de vizibil au venit cu aceleaşi convingeri despre Dumnezeu, iubire, lumea de dincolo, menirea vieţii trăită pe Pământ, dificultăţile vieţii terestre, iertare, etc. Acestea nu corespund aşteptărilor generale conform convingerilor societăţii sau chiar religioase. Se pare că multe din încercările la care este supus sufletul uman pe Pământ ca: abuzul de droguri, de alcool, depresia, anxietatea, violenţa manifestată de găşti, conflictele religioase, rasismul, etc. ar putea fi rezolvate dacă oamenii ar fi familiarizaţi cu experienţele din preajma morţii.

Studiul expus în această carte ajută la înţelegerea existenţei de după moarte, conducând la convingerea că moartea nu reprezintă sfârşitul oricărei existenţe. Autorii au formulat nouă categorii de dovezi, pe care le prezintă pe larg şi care conduc spre o singură concluzie: viaţa continuă după moartea corpului fizic.

Jeffrey Long şi Paul Perry au căutat să verifice, în declaraţiile celor care au trecut prin experienţe în preajma morţii, existenţa unor etape legate de acest fenomen, etape stabilite, până la ei, de doctorul Raymond Moody precum şi de alţi cercetători ştiinţifici. Astfel, în urma studiului efectuat, s-au evidenţiat şi certificat procentual indivizii care au trecut prin unele dintre cele douăsprezece etape constatate, ale fenomenului. Acestea, luate pe rând în continuare, sunt întărite de reproducerea unora dintre declaraţiile celor intervievaţi.

Experienţa extracorporală
"O lună mai târziu, după ce am fost externat din spital, am vizitat acoperişul hotelului pe care îl observasem de sus. Era exact aşa cum mi-l aminteam: exista o terasă cu un bar şi cu mese acoperite de umbrele cu dungi albe şi galbene. Până atunci nu fusesem nici măcar în holul de la intrarea în hotel, nicidecum pe acoperiş. La rândul lui, cel mai bun prieten al meu mi-a confirmat, uimit, că descrierea maşinii în care am fost transportat la spital şi a oamenilor care m-au însoţit era corectă”.
75,3% au trecut prin experienţe corporale.

Ascuţirea simţurilor
"Experienţa părea incredibil de reală, într-o măsură mult mai mare ca de obicei. Dacă ar trebui să explic acest lucru, aş spune că totul se datora faptului că dialogul meu mental încetase complet, iar mintea mea nu mai rătăcea în toate direcţiile, împiedicându-mă să percep realitatea din faţa mea. De aceea simţurile mele păreau mult mai ascuţite”.
74,2% au simţit ascuţirea simţurilor, la un nivel de conştiinţă şi luciditate mult superior celui obişnuit.

Trăirea unor emoţii (sentimente extrem de intense şi în general pozitive)
"Am simţit o stare de fericire imensă, de extaz, de pace... Era o senzaţie unică, greu de descris în cuvinte.
"O pace totală şi un calm absolut. Nu mai simţeam niciun fel de teamă şi anxietate”.
76,2% dintre respondenţi au trăit o stare incredibilă de pace şi satisfacţie, iar 52,5% au trăit o stare de fericire incredibilă.

Trecerea printr-un tunel
"M-am trezit într-un tunel foarte lung în care pluteam de parcă aş fi fost tras de o forţă necunoscută. Era un tunel alcătuit dintr-o Lumină foarte strălucitoare, dar nu orbitoare ale cărei culori virau...Sute de spirite călătoreau prin acest tunel, îndreptându-se într-o zonă în care Lumina devenea alb-strălucitoare”.
33,8% au trecut prin acest tunel.

Întâlnirea cu o Lumină mistică sau foarte strălucitoare
"Era cea mai strălucitoare Lumină pe care am văzut-o vreodată...avea irizaţii în toate culorile curcubeului, foarte gingaşe, dar foarte strălucitoare...ceva ce nu am văzut niciodată pe Pământ”.
64,6%  au răspuns că au văzut o Lumină.

Întâlnirea cu alte fiinţe, prieteni, rude decedate sau fiinţe mistice
"Lângă mine se afla tata, dar nu îi puteam vedea forma. Sora mea se afla şi ea lângă mine, undeva în stânga mea. Am simţit şi alţi membrii ai familiei mele, dar nu i-am putut vedea pe niciunul...Înafară de tatăl şi de sora mea, singura persoană pe care am recunoscut-o, a fost bunica. Mai erau şi alte spirite prezenţe dar nu le-am recunoscut”.
57,7% s-au întâlnit cu alte fiinţe, iar 95% dintre aceştia erau rude nu prieteni.

Modificarea percepţiei timpului şi spaţiului
"Toate perioadele temporare existau în simultaneitate. Dintr-un anumit punct de vedere am putea spune că timpul nu exista deloc, sau mai degrabă că nu avea nicio semnificaţie”.
"Timpul este complet diferit în Rai. Este ca şi cum nu ar exista. Un singur minut în Rai ar putea echivala cu 10 ani pe Pământ”.
60,6% au perceput în mod diferit timpul şi spaţiul, iar 33% au răspuns că totul părea să se întâmple în simultaneitate. 

Retrospectiva vieţii
"La scurt timp după ce mi-am părăsit corpul fizic, pe când mă aflam încă în salonul de spital, mi-am revăzut întreaga viaţă într-un flash. Mi s-a spus atunci, că urmează să le comunic asta foarte multor oameni şi exact asta fac acum”.
"Mi-am revăzut toate greşelile şi toate defectele, dar şi toate calităţile şi toate lucrurile bune pe care le-am făcut vreodată”.
22,7% au experimentat o retrospectivă a evenimentelor trăite pe Pământ.

Pătrunderea în alte lumi celeste
"Am văzut o lume similară cu cea de pe Pământ, cu diferenţa că era absolut perfecta din toate punctele de vedere. Pe cer nu există niciun nor, nu puteam vedea soarele, dar întregul cer era strălucire pură. Aerul era extrem de proaspăt iar iarba extrem de verde. Totul părea nou-nouţ. Era un paradis terestru”.
40,7% au pătruns într-o lume diferită de cea terestră, iar 52,4% au pătruns într-o lume mistică sau nepământeană.
Primirea unei cunoaşteri speciale
"Mintea mea s-a deschis şi în ea s-a revărsat întreaga cunoaştere a Universului. Am înţeles atunci totul. Absolut totul”.
56,8% au trăit o cunoaştere specială, înţelegând ordinea Universală şi semnificaţia tuturor lucrurilor, 56,8% au înţeles subit totul, 31,3% au înţeles totul despre Univers, iar 30,7% au înţeles totul despre sine şi ceilalţi oameni.

 Întâlnirea unei bariere sau a unui hotar
"În faţa mea se afla o poartă dincolo de care se auzea o muzică. Cei de dincolo se bucurau şi sărbătoreau deschis întoarcerea mea acasă. Știam că dacă voi trece prin acea poartă nu mă voi mai putea întoarce înapoi”.
31,8% au ajuns la o frontieră ce delimita cele două lumi.

Întoarcerea în corpul fizic, voluntară sau involuntară
"Am luat hotărârea să mă întorc pe Pământ, dar să duc o viaţă diferită, renunţând la obiceiurile mele autodistructive. Știam că voi avea dureri mari, dar nu îmi pasă. M-am întors către corpul meu şi când am luat decizia fermă de a mă întoarce în el m-am trezit imediat în corp”.
"Mi-a spus: Îmi pare rău dar nu ţi-a sunat încă ceasul. 
M-am enervat şi i-am spus agitat: Cum nu mi-a sunat încă ceasul!? Sunt pregătit să mor! Viaţa mea este o oroare!! Cel mai bun prieten al meu a murit acum trei ani!! Cum adică nu mi-a sunat încă ceasul!?!”
58,6% au fost implicaţi în decizia de a se întoarce în corpul fizic.
    
http://jurnalul.ro/paranormal/la-poarta-lumii-de-dincolo-629172.html?fb_action_ids=728798120536092&fb_action_types=og.likes

Femininul Divin

Lumea tranziteaza intr-o noua paradigma in care Femininul Divin este onorat ca sfant alaturi de omologul ei Divinul Masculinul. Vechile sisteme se prabusesc - politic, economic, mediu, social, familial etc, pentru a fi inlocuite de paradigma noului pamant. Multumita epocii patriarhale am ajuns sa inteleg ca violenta, raul si lacomia sunt de prost gust. Femeile sunt chemate in prim-plan pe tot globul - de multe ori printr-o chemare spirituala invizibila, un eveniment declansator sau prin nasterea unui "starchild" - de a actiona ca un fel de preoteasa moderna sau ca o mare preoteasa vindecatoare, asa cum sunt numite.

Daca sunteti femeie care si-a trezit iubirea din inima ei, care este interesata de vindecarea planetei, care are un templu al cunoasterii intuitive, esti fericita si speri in cresterea prin ea, acest articol este pentru tine!

Toate marile preotese vindecatoare trebuie sa treaca prin ceea ce se numeste "Trezirea Femininului Divin" - un proces de transmutare a durerii trecute, a traumei care a fost creata de epoca patriarhala si trezirea in noul ei sine a Femininului Divin. In acest articol, voi prezenta aspectele si fazele astfel incat sa puteti intelege mai multe despre aceasta experienta spirituala, si o mai buna experienta a navigarii vostre spre Trezirea Feminunului Divin. De asemenea puteti partaja aceasta lista cu partenerul tau, prietenii si familia pentru a ii ajuta sa inteleaga procesul prin care treceti. Semnele Trezirii Femininului Divin:

Aspectul feminin al sufletului tau este gata pentru a fi trezit si aliniat.
Constienta sau inconstienta v-ati decis ca energiile feminine sunt sacre si tineti la valoarea vindecarii planetare.
Ai un sentiment vag sau chiar putenic sau ca ati servit ca o preoteasa intr-una/mai multe vieti anterioare.
Te simti chemata sa participi la cercuri de femei, ceremonii, si simtiti cum va incarcati energetic de la energii feminine.
Doriti sa intrati in lumea vindecarii, doriti sa deveniti o profesoara, o vindecatoare sau un lider in domeniul artelor holistice de vindecare, vindecarea mistica sau metafizica.
Amintiri vechi ale femeininului divin stocate in sufletul tau s-au trezit, vizitand un loc sacru, printr-un eveniment traumatic, prin intalnirea unui membru al familiei karmice (suflet pereche) sau prin rechemarea vietii anterioare. Fazele Trezirii Femininului Divin

Daca sunteti o Preoteasa Vindecatoare, natural viata te initiaza pe tine in energii puternice, prin intermediul Trezirii Femeninului Divin. Aici va prezint etapele pe care le-am asistat cel mai frecvent:

Divinul Feminin deschide ochii: Mergeti drept prin viata, apoi ceva se schimba si incepeti sa vedeti viata diferit.

Esti Unica: Ai observat ca esti diferita, pentru ca incepi sa vezi lumea dintr-o noua lumina spirituala; vindecarea ta devine o prioritate.

Cine sunt eu? Exista un moment in care se pare ca nimeni nu devine complet, iar tu abia te regasesti uneori.

Elibereaza Patriarhia: Iti dai seama ca esti in incercarea de a te potrivi intr-o lume a barbatilor bazata pe concurenta, judecata, ego, atasament si gelozie.

Incantarea si Perfectionistul: Ai devenit dintr-o data epuizata si nu poti continua sa rogi pe cineva, mai ales barbatii/energiile de sex masculin! Tu nu mai poti merge incercand sa fi o perfectionista.

Moarte Ego-ului: Tu chiar nu poti continua cu vechea ta viata, te simti chemata sa faci ceva mare si autentic. Incepe cautarea de raspunsuri spirituale.

Auto-ingrijire!: Te hranesti singura, vei incepe sa iubesti energiile, incepi sa te trezesti la lumea mistica si lumea de dincolo de fizic (metafizic).

Extazul Trezirii: Dupa ce lovesti caderea ta, incepe sa apara bucuria si fericirea in cantitati foarte mari! Libertate! Cadourile psihice devin modernizate sau activate - al treilea ochi se poate deschide, o intuitie ascutita sau se activeaza energia vindecatoare.

Integrarea Timpului: Tu trebuie sa fi singura o perioada de timp pentru a explora - sunteti inca in dulap dar va simtiti atat de bine! Poate simti ca esti inconjuata spiritual si fugi de oameni pentru putin timp.

Actualizarea Corpului: Ai schimba dieta si stilul tau de viata la un regim alimentar mai curat si sanatos, astfel incat sa poti trai mai sus si in extaz.

Curatirea Durerilor: Atunci cand esti lovita de o durere intensa, de multe ori ai de a face cu o izolare... Vrei sa iesi din dulap, dar nu poti vedea cum ai putea sa faci acest lucru, pentru ca esti foarte speriata.

Banii: Banii produc probleme - cum ai de gand sa faci bani ca o preoteasa, te simti in siguranta in lume, oamenii te vor respecta? Vor crede ca esti nebuna? te intrbi de multe ori...

Lipsa de speranta si depresie: Acest lucru te face sa te simti deprimata si vrei sa renunti la un moment dat... Te simti singura si lipsita de speranta.

Strigat de ajutor: Durerea devine atat de intensa intr-o zi incat iti doresti sa mori, asa ca striga la ingerii tai, "Ajuta-ma"

Nevoia de comunitate: Striga la comunitate pentru ajutor, iubire, intelegere. Esti o fiica a Divinitatii.

Aprofundarea Divinitatii: Puteti aprofunda conexiunea la Spirit si lasa-te dusa de control si auto-judecata.

Speranta: Tine o banuiala de speranta, chiar si atunci cand pare foarte intunecat. Nu exista inca o lumanare aprinsa pentru tine in Templul Femininului Divin.

Sparge Codurile: Tu poti lovi progrese uriase, pentru ca iubirea ta este atat de profunda si pura. Esti un suflet avansat.

Manifestarea Puterilor: Legea Atractiei este in favoarea ta. Oportunitati, situatii de viata, calatorii, etc sau cel putin descoperi imensul potential al darurilor spirituale.

Incredere in Compensare: Incepi sa iti recapeti increderea pe care ai avut-o inainte sa treci prin Trezirea Femininului Divin.

Chakra Pamantului: Finantele tale se stabilizeaza, ti-ai lasat locul de munca unde erai tratata ca un sclav si marile tale abilitati incep sa se manifesteze.

Renasterea Ego-ului: Ego-ul tau poate fi reactivat intr-un mod nou. Unii dintre voi vor deveni lacomi si capitalizeaza slabiciunile si durerile altora, altii isi vor renega puterile.

Faima: Ai devenit cunoscuta in comunitatea ta ca o vindecatoare, lider.

Indoiala/Ura de sine: Inca te urasti uneori si altii te invidiaza ori te trag in jos. Acestia sunt cei care te persecuta pentru intensitatea puterii tale. Lucrurile merg in sus si in jos si tu realizezi ca esti un ocean de iubire si incepi sa construiesti fericire la un nivel mult mai profund. Iubirea neconditionata.

Ai Activat Femininul Divin: Ai ajunns la activare pentru a deveni libera! Bucuria se intoarce! Nu poti opri fericirea, iubirea, creativitatea si nevoia de a impartasi cu lumea. Esti in general destul de implinita in viata si esti capabila sa iti continui cresterea.

Ca si rezumat, Trezirea Femininului Divin nu este pentru cei slabi de inima, dar rezultatele sunt mari si ele sunt pentru a va pregati pentru ceva mare, luminos si indraznet.

- See more at:
http://www.secretele.com/2014/09/25-de-semne-si-faze-ale-trezirii.html#sthash.EsORgVbI.dpuf

Culoarea violet – culoarea ce purifica mental

Oarecum asemanator cu indigo, culoarea violet calmeaza cel mai profund fiinta, favorizeaza dezintoxicarea organica si intareste considerabil sistemul de aparare imunitara. Culoarea violet se utilizeaza cu succes in cazurile de celulita determinate de o proasta eliminare a toxinelor din organism, stare de toropeala dupa masa, tulburari ale splinei, vezicii si rinichilor.

La nivel psihic, culoarea violet calmeaza prompt angoasele, anihileaza frica, elimina agresivitatea si face sa dispara gelozia. In plus, favorizeaza reveria elevata si visarea transfiguratoare. Culoarea violet este inzestrata cu cea mai intensa putere electrochimica. Este acidifianta si stimulatoare pentru sistemul nervos.

De asemenea este un foarte bun purificator mental – purificatorul idealurilor. Frecventa sa de vibratie extrem de inalta este apasatoare pentru o minte imbecilizata, deoarece potentialitatile sale minunate se afla dincolo de puterea sa de intelegere.

Este foarte stimulativa, mai ales pentru naturile extrem de intuitive (spirituale). Culoarea violet este inspiratoarea celor mai inalte idealuri umane. Datorita rezonantei subtile cu aceasta culoare foarte elevata au fost concepute cele mai frumoase opere de arta, in domeniul muzicii, prozei, poeziei, picturii, sculpturii, cinema-ului. Culoarea violet ne hraneste si ne energizeaza in mod inefabil partea cea mai elevata a creierului, ajutindu-ne sa ne largim orizontul intelegerii noastre divine. Leonardo da Vinci sustinea ca puterea de meditatie a fiintei umane poate fi mult marita daca meditam intr-o camera cu geamuri violete, atunci cind soarele este la amiaza. Wagner obisnuia sa compuna spirituala sa muzica, de cea mai inalta factura artistica, intr-o camera cu perdele si draperii violet. Contele Saint Germain folosea efectul purificator al luminii violete pentru a vindeca bolnavii.

Culoarea violet este in legatura cu centrul intuitiv al perceptiei spirituate. Este adesea supranumita “culoarea puterii”, deoarece era considerata culoarea regilor si purtata de acestia in vesmintele de culoare “purpuriu regal”. Culoarea purpuriu regal era preferata si in antichitate de conducatorii popoarelor. Ea reprezinta semnul puterii si era folosita pentru colorarea stofelor purtate in exclusivitate de suverani si de marii demnitari. Aceasta culoare se extragea din melcul de purpura, care s-a gasit dintotdeauna destul de greu pe malurile Marii Mediterane. Pentru obtinerea unui gram de colorant erau necesari zece mii de melci, iar mantia unui suveran se vopsea cu cel putin opt grame. Astazi, industria moderna extrage purpura din indigo, planta ce se cultiva pe zeci de mii de hectare.

Intocmai precum regele aste atotputernicul conducator al regatului sau, in mod asemanator culoarea violet incoroneaza aspectul cel mai inalt al mintii. Cind fiinta are o stare de excitabilitate nervoasa, culoarea violet este indicata: determina o stare de armonie profunda si o stare de sanatate perfecta. Aceste aspecte pot fi constatate cu usurinta in cazul iritarilor nervoase, al nevrozelor, nevralgiilor si bolilor inflamatorii ale nervilor.

Preferinta preponderenta pentru aceasta culoare semnifica dorinta de a stabili relatii intime fundamentale ideale, ce ofera satisfactii depline, armonizind total fiinta; exprima fascinatia intelepciunii, tendinta de a atinge realitatea ultima, nevoia adevarurilor de nezdruncinat, concretizarea sui-generis a idealurilor.

Respingerea exprima dizarmonia interioara, nerealizarea idealurilor, alienarea, lipsa ambiantei sublime, dorinte neimplinite, teama de deziluzie, frica de angajare in relatii profunde.

Ca efecte fiziologice violetul intensifica activitatea cardiovasculara, accelereaza respiratia, influenteaza pozitiv rezistenta cardiaca si pulmonara. Este o culoare rece, transcendentala insa confera luciditate plina de intelepciune, detasare totala, integrare in supramental, clarviziune si sentimentul eternitatii.

Sursa: www.monitorul.ro

http://www.almeea.ro/culoarea-violet-culoarea-ce-purifica-mental/

La mulţi ani, România mea!

"Aş vrea să-ţi spun că eu nu te cert pentru că nu-mi oferi ce îmi doresc, pentru că sunt conştient că nici eu nu ţi-am oferit poate tot ce aşteptai de la mine. Aş vrea să-ţi mai spun că mă mândresc cu tine oriunde aş merge, chiar dacă semenii mei, cei mai mulţi sau doar unii dintre ei, aruncă pe tine vina eşecului lor de a nu fi
în stare să facă din numele “român” unul iubit, respectat şi apreciat în lume.

Aş vrea să-ţi mai spun că oriunde viaţa îmi poartă paşii, îmi lipsesc bunicii mei, părinţii, sora, munţii tăi, apele şi pădurile tale, satele şi oraşele şi tot ceea ce tu mi-ai dăruit la naştere atât mie cât şi semenilor mei, atâtea şi atâtea lucruri de care uităm în visul nostru către o viaţă în “Vest”.

Ştiu şi mi-e ruşine că nu am puterea necesară să fac din bogăţiile tale belşug pentru toţi românii, ştiu şi mi-e ruşine că nu le pot deschide ochii celorlalţi pentru a vedea cu câte lucruri frumoase ne-ai binecuvântat. Românie, stau plecat în faţa ta şi recunosc că nu m-am ridicat la înălţimea aşteptărilor tale şi ştiu că mulţi fraţi de-ai mei gândesc la fel acum, de ziua ta. Tu ne-ai dat cer şi pământ, iar noi ne căutăm norocul pe meleaguri străine, slujind amarnic bunăstarea altora, tu ne-ai dat sare şi grâu să facem pâine din el, iar noi batem la uşile Europei pentru o bucata de pâine, tu ne-ai dat aur, iar noi suntem datornici şi slugi la străini.

Nu e vina ta, Românie, tu ai făcut ce-ai putut pentru noi, iar noi mai nimic pentru tine. Trebuie să-ţi destăinui că mă simt ruşinat de faptul că fac parte din acelaşi popor cu Stefan cel Mare, Vlad Ţepeş, Decebal, Burebista sau Cuza, mă simt ruşinat pentru că eu, vrând-nevrând, sunt dintr-o generaţie care pur şi simplu nu te vrea, te-am alungat din vieţile noastre şi eu unul nu înţeleg de ce.

Eşti frumoasă, Românie, dar pare c-ai îmbătrânit, sub povara tristeţii că fii tăi te uită pe zi ce trece tot mai mult. Tu rămâi în urma fiilor şi fiicelor plecaţi pe meleaguri străine şi ii plângi, pentru că-i iubeşti, pentru că i-ai plămădit din pământul tău stropit cu sângele strămoşilor şi ars de focurile cotropitorilor. I-ai fi vrut lângă tine pe toţi cei plecaţi, că braţele tale ii pot cuprinde pe toţi, însă ei nu vor să mai vină.

Tu continui să-ţi cânţi legendele, Românie, poveştile şi eroii, deşi tot mai puţini le mai aud, tu continui să şopteşti prin susur de izvoare că suntem neam vechi şi nobil, însă cei de azi nu-ţi mai înţeleg vorba. Tu continui să-ţi înveţi poporul limba moşilor lor, însă cei tineri nu mai au urechi s-o asculte.

Şi vor veni ani mulţi şi va trece vreme multă peste tine, România şi poate, într-o zi, vei renaşte şi iţi vei deschide aripile obosite pentru a te ridica tot mai sus. Eu iţi doresc să ne iubeşti la fel de mult în continuare, deşi noi te uităm mai mereu, iţi doresc să ne înveţi că bunătatea ta nu are seamăn în lume, iar noi să înţelegem.”

La mulţi ani, România mea!